Iurie Leancă – cel mai mare spoiler?

Foto: jurnal.md

Xenia Florea

Campania electorală pentru alegerile președintelui abia se lansează, dar candidații la postul de șef al statului deja s-au poziționat clar în lista electorală. Avem un „Garant al stabilității” – candidatul puterii Marian Lupu. „Președintele poporului” – președintele PSRM Igor Dodon. „Candidatul unui decret” – din partea „Partidului Nostru” Dmitrii Ciubașenco. „Președintele unirii” – președintel PL Mihai Ghimpu. „Luptătorul cu regimul criminal” – liderul Partidului „Platforma Demnitate și Adevăr” Andrei Năstase. „Candidatul unei șanse în plus” (în interpretarea celor de „stînga” – „candidatul Departamentului de Stat” Maia Sandu.

Fostul premier Iurie Leancă (nr. 3 în lista candidaților înregistrați) se poziționează drept locomotiva integrării europene și chiar controlorul acestui proces. Săptămîna trecută, el a cerut ca toți pretendenții la postul prezidențial să promită să continue mișcarea spre Occident și să jure să nu denunțe acordul de asociere cu UE. Între timp, experții îl numesc pe Leancă cel mai mare spoiler al actualei curse electorale.

Iurie Leancă, în derivă

În primăvara anului 2015, cînd Iurie Leancă și-a anunțat ieșirea din PLDM și lansarea unui nou proiect politic proeuropean „de alternativă”, unii analiști politici entuziaști i-au prezis ex-premierului un viitor politic strălucitor.
Precum spunea atunci analistul politic, șeful catedrei istorie și relații internaționale de la ULIM Mihai Cernencu, Iurie Leancă are „foarte mari șanse de succes”. Mai mult, Cernencu, l-a numit pe ex-premier „un adevărat fenomen”: „Sondajele arată că Iurie Leancă continuă să mențină cel mai înalt rating printre politicieni, deși nu mai ocupă postul de premier. Este un adevărat fenomen, deoarece nici un fost premier moldovean nu și-a putut menține un asemenea rating înalt după plecarea din funcție. Aceasta se explică prin faptul că Leancă se bucură de autoritate în rîndul populației.
Experții au explicat mai atent șansele la succes al noului proiect politic, ca 50:50. Pe de o parte, îi deranja lipsa calităților de lider și carismă a lui Iurie Leancă, care s-a autoproclamat drept singurul promotor al cursului european. Din această cauză, el și-ar putea pierde rapid ratingul înalt, lipsindu-se de înaltul post public. Iar să „mestece glodul în raioane”, precum s-a exprimat atunci unul dintre politologi, nu este stilul lui Leancă, care s-a obișnuit „să poarte la Bruxelles negocieri fără grabă, la un pahar de vin”.

Pe de altă parte, pentru crearea unui partid proeuropean de alternativă pe atunci s-au creat toate premisele: țara (nu fără participarea activă a aceluiași Iurie Leancă, care era „un simplu premier”) se afla în criză financiară, creștea nemulțumirea populară, partenerii occidentali și-au limitat ajutorul financiar Chișinăului. Așa că crearea unei alternative de dreapta, în primăvara anului 2015, era pe față, treabuia doar implementată corect. Iurie Leancă nu a făcut față acestei sarcini, reieșind din rezultatele sondajelor sociologice.

Dacă în toamna anului 2015, potrivit organizației necomerciale americane Institutul Republican Internațional (IRI), ratingul lui Leancă constituia 17%, iar al partidului său – 12%, atunci peste o jumătate de an (aprilie 2016) acești indicatori au coborît pînă la 6% și 4%, respectiv, confirmînd declarațiile analistului politic Igor Boțan, făcute în primăvara anului 2015, la lansarea proiectului politic al lui Iurie Leancă: „Oamenii au anumite așteptări, dar nimeni nu poate garanta că aceste așteptări vor fi îndreptate exact spre formațiunea politică a dlui Leancă”.

Drept rezultat: deja în august 2016 din caracterul alternativ și de opoziție a Partidului Popular European al fostului premier nu a rămas nici urmă. Pe 29 iulie Iurie Leancă a semnat acordul privind „parteneriatul național” cu coaliția de guvernămînt și a obținut o funcție simbolică de președinte al consiliului parlamentar pentru integrare europeană.
Experții au menționat diferite motive ale acestei stranii și nepopulare printre electorat derive a PPEM în ajunul alegerilor prezidențiale: autoritățile trebuiau să demonstreze partenerilor de dezvoltare înainte de alegeri caracterul democratic și cooperant cu opoziția, iar în legătură cu „dosarul miliardului”, Leancă putea fi ușor influențat și atras spre cooperare; fostul premier are legături peste hotare – acest fapt ar putea contribui la atragerea surselor suplimentare în țară; autoritățile trebuiau să zădărnicească înaintarea candidatului unic al dreptei pentru alegerile prezidențiale etc.

Într-un fel sau altul, în alegerile din 30 octombrie, candidatul la Președinție Iurie Leancă merge cu imaginea unui politician și om independent, legat de anumite obligații cu actuala putere.

„Omul cuvîntului”

Lansîndu-și proiectul politic, Iurie Leancă a comis din start cîteva erori tactice. Astfel, o frază aruncată în direct la Jurnal TV în februarie 2015 privind BEM și concesiunea Aeroportului Internațional Chișinău, „Eu eram un simplu premier”, a confirmat statutul dependent al politicianului și de atunci este folosită activ de către oponenții ex-premierului.
Precum a spus recent unul dintre comentatorii politici, făcînd aluzie la faptul că Iurie Leancă și la postul de președinte va fi la fel de dependent în deciziile lui, „pînă acum Leancă era un „simplu premier”, iar acum vrea să devină un „simplu președinte”.

Lansîndu-și campania electorală, candidatul PPEM a comis din nou niște greșeli. „Eu sînt om de cuvînt și voi face tot ce am promis”, a declarat Iurie Leancă în cadrul depunerii la Comisia Electorală Centrală a semnăturilor în susținerea lui. Se pare că această frază va deveni sloganul lui electoral. Pe pagina sa de Facebook Leancp deja și-a plasat bannerul electoral: „Am promis liberalizarea regimului de vize – am făcut-o! Am promis semnarea Acordului de asociere cu UE – am făcut-o!”.

Însă dacă vom face o incursiune în istoria promisiunilor ex-premierului și ex-ministrului de externe, atunci toate obligațiile asumate de el nici pe departe nu au coincis cu faptele reale. De exemplu, în 2011, Iurie Leancă a promis că Republica Moldova va obține liberalizarea regimului de vize cu UE pînă la sfîrșitul anului 2012, în caz contrar - va demisiona. Regimul fără vize a fost introdus abia în aprilie 2014.

„Ar fi trebuit să fiu mai atent și să nu fac prognoze. Cu timpul, am devenit mai matur”, a recunoscut Leancă peste jumătate de an. Ce-i drept, el a depus cererea de demisie din postul de ministru de afaceri externe, însă toți înțelegeau perfect că era doar un gest simbolic și că nimeni nu intenționa să-l scoată din această funcție.

În ajunul alegerilor parlamentare din 2014, Iurie Leancă, aflat în funcția de prim-vicepreședinte al PLDM le-a promis alegătorilor că în 2015, Moldova va depune cererea de aderare la Uniunea Europeană, pînă la sfîrșitul anului 2017 va obține statutul de stat-candidat la aderare, iar pînă în 2020 va deveni membru cu drepturi depline al comunității europene.

În ajunul alegerilor prezidențiale Leancă vorbește din nou despre cererea de aderare, dar deja numește termene noi – „pînă în 2018”. La această concluzie politicianul a ajuns după întrevederile cu funcționarii europeni în timpul recentelor vizite la Bruxelles și Berlin.

Recent, candidatul la funcția de președinte din partea Partidului Popular European a expediat o interpelare la Comisia Electorală Centrală, în care a solicitat CEC să le permită cetățenilor moldoveni alați peste hotare să voteze pe 30 octombrie, inclusiv în baza pașapoartelor străine cu termen expirat, deoarece „în prezent, peste hotare se află 900 de mii – 1 milion de cetățeni ai RM, jumătate dintre care au statutul de migranți permanenți”.

Însă, fiind premier, Iurie Leancă afirma că datele privind aflarea cetățenilor moldoveni peste hotarele țării sînt exagerate și că, în realitate, în străinătate se află cel mult 650 de mii de conaționali, dintre care 370 de mii lucrează peste hotare permanent.

În cazul alegerii la postul de șef de stat Iurie Leancă promite să impulsioneze reformele în justiție, să invite în Moldova o misiune a specialiștilor europeni pentru a acorda consultanță și a exercita presiune asupra Chișinăului, „pentru ca justiția să fie reformată”, utilizarea în măsură deplină a asistenței externe etc. Adică, devenind președinte, Iurie Leancă promite să facă ceea ce nu a făcut cînd era un „simplu premier”, deși deținea cu mult mai multe competențe și oportunități.

Misiunea „specială” a lui Leancă

Experții spun că pragul electoral al lui Iurie Leancă în alegerile din 30 octombrie se află în zona ratingului lui – 5-8%. Deși, precum menționează analistul politic Igor Boțan, luînd în considerație 30-40% din cetățenii indeciși, candidatul PPEM „are un anumit potențial de creștere”. Totuși, majoritatea dintre experți consideră că Iurie Leancă nu va trece în turul doi.

Politologul Bogdan Țîrdea susține că fostul premier are o cu totul altă misiune în alegerile prezidențiale: „Dl Leancă niciodată nu a fost în opoziție față de Partidul Democrat, deși, într-un timp vorbea că se află în opoziție. Iar după semnarea acordului de „parteneriat național” cu coaliția de guvernămînt, el este perceput ca un om al puterii. Și nu contează din ce motiv a făcut-o – a fost impus/nu a fost impus. El a semnat un anumit pact, a intrat la putere, a obținut un post și s-a obligat să îndeplinească anumite funcții – să curețe imaginea puterii peste hotare, să ceară bani etc.”

În cadrul actualei curse electorale, în opinia lui Bogdan Țîrdea, în fața lui Iurie Leancă au fost puse două sarcini. În primul rînd, să-l critice la maximum pe liderul eșichierului de stînga Igor Dodon, ceea ce-i reușește de minune dlui Leancă. În al doilea rînd, să „rupă voturile de la liderul Platformei DA Andrei Năstase, pentru ca ulterior, în turul doi, să cheme la vot pentru candidatul puterii Marian Lupu”. Cu aceasta se vor ocupa și majoritatea altor candidați de dreapta, însă Iurie Leancă „se pare că va fi cel mai mare spoiler în actuala campanie electorală.

„Deși candidatul la funcția de președinte Iurie Leancă s-a proclamat drept om al cuvîntului, el încearcă să-și înălbească imaginea sa, promite să lupte cu „schemele”, să aducă în țară o misiune a experților europeni în domeniul justiției, să obțină aderarea Moldovei la Uniunea Europeană, este evident că cel care fiind „un simplu premier” a cedat BEM și Aeroportul Internațional Chișinău, a semnat documentele privind miliardul, a contribuit la distrugerea unui partid – PLDM. Așa că anume Leancă în mare măsură este vinovat în consolidarea puterii oligarhice, a fenomenului „statului capturat” și de acea situație financiară, în care se află acum Moldova”, susține Bogdan Țîrdea.