Maia Sandu – un proiect artificial „umflat” (VIDEO)

Foto: pan.md

Xenia Florea

Joi, 22 septembrie, Maia Sandu, președintele Partidului „Acțiune și Solidaritate” și candidatul din partea PAS la funcția de președinte, a transmis la CEC 24 de mii 832 de semnături colectate în susținerea ei.

Acum CEC are o săptămînă la dispoziție pentru a verifica listele cu semnături și de a adopta decizia de înregistrare a Maiei Sandu în calitate de candidat la alegerile prezidențiale din 30 octombrie. Preliminar, ea va avea numărul 7.

Între timp, politologii menționează o pasivitate evidentă a acestui pretendent la postul prezidențial. Mai ales în comparație cu alți candidați.

„Eu nu văd la doamna Sandu nici pregătire, nici interesul de a lupta pentru putere în țară. Declarațiile răzlețe pe Facebook și cîteva comunicate de presă ale partidului ei nu constituie o luptă. Se creează impresia că pe Maia Sandu cineva a rugat-o, a ajustat-o și a aranjat-o în politică, iar acum îi umflă activ ratingul”, a declarat directorul Institutului de Studii Diplomatice, Politice și de Securitate, Valeriu Ostalep, intervievat de NOI.md.

„Supermanager” din partea partenerilor externi

Maia Sandu a devenit cunoscută publicului larg pentru prima dată în 2012, cînd ea, fiind consilier al directorului executiv al Băncii Mondiale, revenită special din SUA, a fost numită ministru al Educației.

Pentru premierul de atunci, Vlad Filat, și PLDM-ul său aceasta era o mișcare de imagine: pe atunci miniștrii din partea PLDM Mihail Șleahtițchi (ministrul Educației) și Alexei Roibu (șeful MAI) au devenit un balast pentru partid. După o serie de scandaluri în jurul lui Șleahtițchi, acuzațiilor de corupție împotriva lui Roibu și eșecul reformelor lansate în aceste domenii, premierul pur și simplu trebuia să scape de odioșii miniștri. Acest lucru îl cereau de la Filat atît membrii partidului, cît și partenerii externi.

Vladimir Filat a mers pe așa-zisa „cale georgiană” – a numit la conducerea Ministerului Educației și MAI niște neprofesioniști, oameni care pînă atunci nu avuseră tangență cu domeniile pe care au fost puși să le gestioneze. Și Maia Sandu, și Dorin Recean erau economiști de formație. Sandu activa în cadrul Ministerului Economiei, apoi a trecut școala dură a Băncii Mondiale, a avansat pînă în funcția de consilier al directorului executiv al Băncii Mondiale la Washington.

Oamenii care îl cunoșteau personal pe noul ministru al Educației spuneau că are o abordare nefeminină și că Maia Sandu este un „manager tipic în sensul american al cuvîntului”. Adică o persoană ce se conducea de principiul „zis și făcut”. Iar FMI și Banca Mondială au trasat în fața autorităților moldovene o sarcină clară și concretă – desfășurarea reformei în domeniul educației, reducerea la maximum a numărului de școli incomplete (mai ales în localitățile rurale), „optimizarea” cadrelor didactice și reducerea cheltuielilor în învățămînt.

Spre exemplu, potrivit Memorandumului cu FMI, în 2011-2013, corpul profesoral din Moldova trebuia redus cu 2 mii 661 de unități, iar cel auxiliar – cu 1 mie 426 de unități.

Maia Sandu a îndeplinit practic „excelent” cerințele fostului angajator în persoana Băncii Mondiale, acționînd în problema optimizării dur și direct (nu în zadar Vladimir Filat a numit-o „supermanager”). În 2013, ea chiar a cerut pedeapsă penală pentru unul dintre participanții la acțiunile de protest împotriva închiderii școlilor.

Pe timpul Maiei Sandu a fost elaborat și aprobat actualul Cod al educației, menit oficial să sporească nivelul calității învățămîntului în RM, iar neoficial fiind numit „Codul pregătirii forței de muncă internaționale”.
Partenerii externi au apreciat înalt activitatea creaturii lor: în primăvara anului 2015, Banca Mondială, în cadrul Parteneriatului global pentru responsabilitatea socială (GPSA) i-a acordat Maiei Sandu premiul „Pentru leadership în domeniul responsabilității sociale”.

Fenomenul Maia Sandu

Ocupînd postul de ministru al Educației, Maia Sandu nu s-a manifestat deloc din punct de vedere politic: nu-și expunea poziția referitoare la deciziile adoptate, vota fără întrebări, atît pentru concesionarea Aeroportului Internațional Chișinău, cît și pentru acoperirea de către Banca Națională a găurii financiare, create în urma furtului miliardului de euro din sistemul bancar.

Astăzi, Maia Sandu afirmă că nimic din toate acestea nu au fost și cere revizuirea contractului de dare a Aeroportului Internațional Chișinău în concesiune pentru 49 de ani din cauza „multiplelor încălcări”. Însă faptele vorbesc de la sine: în imaginile video ale ședinței Guvernului din 29 mai 2013 se vede bine cum ministrul Educației ridică mîna „pentru” transmiterea activelor ÎS „Aeroportul Internațional Chișinău” și teritoriului adiacent în concesiune pe termenul maxim permis de legislație.



Ministrul Educației a început să se manifeste în politică doar din primăvara anului 2015, cînd pe valul nemulțumirii populare a lansat reformatarea treptată a eșichierului de dreapta și cînd, precum bănuiesc experții, a și fost dat startul proiectului politic „Maia Sandu – politicianul independent și necorupt”.

În aprilie 2015, în cadrul ședinței Guvernului, Sandu, care pînă atunci a tăcut, s-a pronunțat brusc împotriva adoptării documentelor bugetare ocolind Parlamentul. Iar peste o săptămînă a cerut asigurarea accesului la raportul companiei britanice Kroll privind situația de la cele trei bănci problematice.

Cînd în vara anului 2015 premierul Chiril Gaburici a demisionat, iar PLDM a înaintat-o pe Maia Sandu la funcția de premier, ea a înaintat partidului puterii un ultimatum irealizabil de la bun început – demisia procurorului general și a guvernatorului BNM și oferirea dreptului de a-și forma singură guvernul.

În prezent, politologii spun că acesta putea fi un pas bine gîndit din cadrul programului PR de promovare a proiectului politic al Maiei Sandu și că ea nici nu avea de gînd în realitate să devină premier. Așa sau altfel, acest truc a funcționat. De atunci, ea a început să fie percepută de o parte a electoratului ca un politician ferm, unul dintre liderii alternativei de dreapta, iar ratingurile Maiei de „fier” au început să urce.

Analistul politic Corneliu Ciurea consideră că fenomenul Maiei Sandu este „absolut artificial” și este rezultatul „operațiuni PR, pliată pe dezamăgirea în creştere a populației”.

„În rezultatul operațiunii PR se fac încercări de a-i atribui Maiei Sandu o reputație de persoană și politician sută la sută „curat”, fără a menționa activitatea ei în cadrul guvernelor comuniștilor, unde în cadrul Ministerului Economiei ea a activat cu același Igor Dodon, precum și în guvernele Filat și Leancă, ale căror activitate o critică activ în prezent.

Electoratului i se spune azi că Maia Sandu a lansat reforme îndrăznețe în învățămînt, deși, în mare parte, reformele adevărate în acest domeniu încă nici nu au început – ele erau doar anunțate. Însă se pare că electoratul nostru de dreapta este destul de naiv, dacă s-a pătruns de această imagine de PR. Cum s-ar spune, în lipsa unei alternative mai bune, regele doarme cu soția sa. Iată și la noi în prezent, în lipsa unei opţiuni mai bune, Maia Sandu, astăzi, este „soția” electoratului de dreapta”, a menționat Corneliu Ciurea.

De ce este promovată Maia Sandu

Directorul Institutului de Studii Diplomatice, Politice și de Securitate, Valeriu Ostalep, nu o consideră politician pe Maia Sandu, în pofida rezultatelor sondajelor sociologice, în care ex-ministrul Educației de menține pe pozițiile 2-3.

„Ea nu are nici calități de lider, nici disponibilitatea și interesul de a lupta pentru puterea în țară. Pînă în prezent, noi nu am auzit de la doamna Sandu nicio poziție clară nici pe un subiect important de pe agendă. Pretinzînd la participarea în politică, la rolul unuia dintre liderii opoziției, precum și la funcția de președinte, Maia Sandu nu a spus niciodată cum vede proiectul economic pentru Moldova în următorii ani, evoluția problemei transnistrene etc. În spatele doamnei Sandu nu stă o echipă organizată, cu programe de dezvoltare. Rolul omului-orchestră este, desigur, bun, însă doar la prima etapă”, a declarat expertul.

„Singurul lucru prin care s-a manifestat pînă acum pretendentul la postul de președinte Maia Sandu sînt declarațiile pe Facebook, cu o tonalitate de mentor la ore, însă despre ce sînt aceste lecții e greu de înțeles, menționează Valeriu Ostalep. De aceea este greu să ne închipuim ce le-ar putea spune alegătorilor Maia Sandu, mergînd în calitate de candidat în vreun sat și vorbind cu electoratul despre viitorul agriculturii, programele sociale sau dezvoltarea economică a țării. Fără a face nimic, stînd acasă și avînd un rating de 14-15%! Aceste rezultate nu pot fi explicate altfel decît prin tehnologii politice. Sînt absolut convins că Maia Sandu este un proiect artificial. Ea este ajutată, promovată, consiliată. Cine face acest lucru, nu pot spune, deoarece e nevoie de dovezi. Însă cred că această susținere este acordată cu siguranță de peste hotarele țării noastre”.

Politologul Bogdan Țîrdea numește o „adresă” mai concretă. El consideră că Maia Sandu este creatura partenerilor occidentali, în primul rînd, a Departamentului de Stat al SUA.

„Washingtonul, care monitorizează personal procesul de «integrare europeană» sau menținerea Moldovei în sfera de influență a Occidentului, are nevoie de autorități subordonate și de lideri prooccidentali loiali. Iar în Moldova nu prea au rămas de aceștia. Filat e la închisoare, Plahotniuc și Leancă sînt compromiși, despre Ghimpu nici nu mai vorbim. Iar alți lideri proeuropeni «de calibru mare» care ar asculta Washingtonul și Bruxelles-ul nu sînt. Năstase (liderul „Platformei DA” – red.) – este necontrolabil. Rămîne Maia Sandu”, consideră Bogdan Țîrdea.

De aceea, în opinia lui, ea este promovată activ de Statele Unite și ONG-urile proeuropene, iar ratingurile lui Sandu sînt ridicate intenționat: „De facto, partenerii occidentali ne impun candidatul lor, al cărui program PR de promovare a fost lansat încă în 2015. Pentru Maia Sandu este creată intens imaginea de Ioana d`Arc – un politician cinstit și necorupt, un luptător cu corupția, asta deși în 2012 Sandu a făcut parte din Alianța coruptă, a participat, practic, la adoptarea tuturor deciziilor la nivel de guvern și a votat pentru „miliard”. Ex-premierul Leancă, deși acționează mult mai onest, nu se numește lider al opoziției”.

Potrivit lui Bogdan Țîrdea, pe măsura apropierii de alegerile prezidențiale, procesul de „umflare” a Maiei Sandu se impulsionează și degrabă vom vedea, cu siguranță, sondaje politice ce demonstrează să ratingurile Maiei Sandu cresc activ, ale lui Dodon – scad, iar ale lui Năstase au coborît mai jos de plintă, deși sondajele închise arată că Andrei Năstase, deși nu cu mult, dar la etapa actuală, o devansează pe Maia Sandu.

Șansele electorale ale candidatului PAS

Este evident că, în primul rînd, candidatul la președinție din partea Partidului „Acțiune și Solidaritate”, Maia Sandu, pretinde la electoratul PLDM – partid de centru-dreapta, cu care are multe în comun.

Demoralizați după arestarea lui Filat, demisia Guvernului Streleț și înlăturarea de la putere, liberal-democrații îi răspund reciproc ex-ministrului Educației: miercuri, 21 septembrie, președintele PLDM, Viorel Cibotaru, a anunțat că în alegerile prezidențiale din 30 octombrie o va susține pe Maia Sandu, deoarece numai aceasta are „curajul și pregătirea necesară pentru a distruge acest sistem corupt”.

Concomitent, Maia Sandu încearcă să joace și cu electoratul unionist. Săptămîna trecută, ea a declarat la un post de televiziune că, dacă în Moldova va avea loc un referendum privind unirea cu România, răspunsul ei va fi „da”.

„Maia Sandu trebuie să ajungă în turul doi. Electoratul PLDM nu-i va asigura acest lucru. Este necesară susținerea alegătorilor de pe segmentul politic de dreapta. De aceea, ea încearcă acum să joace pe terenul Partidului Liberal, care în prezent se află într-o formă politică nu chiar bună”, consideră analistul politic Corneliu Ciurea.

Potrivit lui, pragul electoral al Maiei Sandu ar putea atinge 20% - suficient pentru a trece în turul doi al alegerilor prezidențiale, „dar mai este nevoie de un set întreg de factori”.

Valeriu Ostalep, dimpotrivă, susține că în turul doi Maia Sandu nu va fi: „Eu nu văd nicio șansă ca eșichierul de dreapta să acumuleze 20% în primul tur, nu văd nici șanse ca Maia Sandu să treacă în turul doi. Cel mai degrabă, împreună cu Igor Dodon, acolo va fi Marian Lupu cu enorma lui resursă administrativă. Iar pragul electoral al Maiei Sandu va fi de 10-12%.

Iar potrivit informațiilor lui Bogdan Țîrdea, asupra conducerii PDM acum se exercită presiuni din partea americanilor, pentru ca Maia Sandu „să treacă cu orice preț în turul doi”.

„Pentru Partidul Democrat, președintele Maia Sandu, desigur, nu e cea mai comodă figură, însă totuși este mai acceptabilă decît un șef de stat din partea opoziției active. Deoarece Sandu, în spatele căreia stă Departamentul de Stat al SUA, în calitate de șef al statului va asigura stabilitate actualei puteri. Spre deosebire de un președinte din opoziție, ea nu va merge la o „revoluție”, la o luptă cu puterea oligarhică. Pe de altă parte, făcînd-o președinte pe Maia Sandu, partenerii externi, în primul rînd, nu vor permite Partidului Democrat să monopolizeze complet puterea în țară, iar în al doilea rînd, vor obține în persoana Maiei Sandu un președinte controlat, cu posibilitatea de a face în orice moment presiuni asupra Chișinăului”, consideră Bogdan Țîrdea.