Voronin: Noi ştim cum să-i oprim pe “constituţionaliştii” obraznici (VIDEO)

Voronin: Noi ştim cum să-i oprim pe “constituţionaliştii” obraznici (VIDEO)
Воронин: Мы знаем, как остановить зарвавшихся «конституционалистов»
Foto: noi.md

Ex-preşedintele Moldovei, preşedintele Partidului Comuniştilor, Vladimir Voronin, a oferit un interviu portalului NOI.md, în care şi-a exprimat opinia atît referitoare la evenimentele curente, cît şi despre cele care au devenit deja istorie, dar continuă să provoace întrebări.


- După hotărîrea Curţii Constituţionale din 4 martie privind modificarea modului de alegere a preşedintelui, PCRM s-a pronunţat clar în această privinţă. Însă mulţi spun că, dacă partidul ar fi spus atunci că alegerile trebuie boicotate, atunci această declaraţie ar fi răsunat mai puternic decît cea din prezent. Cum consideraţi, de ce atunci nu trebuia să o faceţi?

- Atunci încă nu era stabilită data alegerilor. În această mapă (şi aici nu e totul) sînt colectate materialele privind toate acţiunile noastre, legate de hotărîrea anticonstituţională a Curţii Constituţionale din 4 martie – toate declaraţiile noastre, protestele, discursurile din Parlament. Dar noi atunci nu puteam anunţa că boicotăm, deoarece, în primul rînd, o asemenea declaraţie nu poate fi făcută de preşedintele partidului fără o decizie a organului colegial.

Pe 3 septembrie a avut loc plenara CC, acum noi avem tot dreptul şi posibilitatea de a spune acest lucru şi de a chema poporul să boicoteze aceste alegeri. Alegerile prezidenţiale nu sînt sărbătoarea noastră. Noi am spus mereu că preşedintele, dacă va fi ales, va fi nelegitim. Mai mult, toate deciziile lui, decretele pe parcursul mandatului lui ar putea fi anulate ulterior. Eu totuşi sper că, cîndva, în Moldova, va fi instituită o putere democratică, care va respecta toate legile şi legea supremă – Constituţia ţării.

- După decizia CC din 4 martie, cînd instanţa a adoptat hotărîrea potrivit căreia preşedintele Moldovei este ales în baza alegerilor directe, aţi spus că trebuie să ne gîndim împreună cum să-i oprim pe „constituţionaliştii” obraznici, cît nu este tîrziu. Cum trebuie să facem, în opinia Dvs.?

- Acest lucru trebuie făcut în Parlament. Cînd Parlamentul îşi va începe activitatea, noi vom înregistra o iniţiativă legislativă a fracţiunii noastre, în care vom propune ca toate deciziile Curţii Constituţionale să fie ulterior examinate şi aprobate de Parlament. Şi doar după asta, hotărîrile CC să capete o adevărată putere legislativă sau a modificărilor în Constituţie.

Avem 101 deputaţi. Oricine ar fi ei şi orice interese ar reprezenta, ei au fost aleşi de popor, de întreaga ţară. Ei rămîn, mă scuzaţi, scuipaţi, iar patru persoane (acolo sînt şase, dintre care doar una a fost cîndva judecător), ce doresc aceea decid, iar parlamentul trebuie să ia act şi să execute toate prostiile „constituţionaliştilor”. De aceea, fracţiunea noastră a elaborat această iniţiativă. Să vedem cum va reacţiona majoritatea coaliţiei.

- Cum credeţi, faptul că pînă în prezent nu există date exacte privind recensămîntul populaţiei are vreo conotaţie politică?

- Acest lucru se face intenţionat, pentru a avea un instrument de manipulare. În prezent, cineva se joacă cu aceste liste. Iar primele cifre făcute publice au fost despre faptul că în ţară numărul populaţiei este mai mic decît cel al alegătorilor. Totodată, acest fapt constituie o premisă serioasă pentru o eventuală falsificare a alegerilor. De aceea, aceste cifre sînt prezentate astfel, mai ales se va pedala şi se vor face falsificări din contul majorării numărului cetăţenilor care se află temporar în afara ţării.

- Însă pe de altă parte, aveţi la CEC omul vostru. CEC ar putea opri cumva toate acestea?

- Reprezentantul din partea PCRM nu trebuie interpretat aşa cum încearcă să o facă jurnaliştii. Nu este omul nostru, este membrul Comisiei Electorale Centrale, recomandat din partea Partidului Comuniştilor. Alina Rusu şi-a suspendat calitatea de membru al partidului. Iar problemele la CEC sînt soluţionate cu majoritatea voturilor. Ea are acelaşi vot ca şi ceilalţi opt membri ai Comisiei. În calitate de preşedinte, ea nu are competenţe suplimentare. Preşedintele este chemat să organizeze activitatea nu poate influenţa deciziile şi procesele ce trebuie să aibă loc conform legii. Cel mai important lucru la care noi sperăm este că ea este o persoană onestă şi cumsecade şi nu va permite nimănui să încalce ceva şi se va pronunţa faţă de orice încălcare a legislaţiei în domeniul electoral.

- Noi am aşteptat că ea va veni cu vreo propunere despre faptul cum să oprim manipularea cu listele electorale, deoarece la nivelul CEC putem să sperăm că ea se va strădui ca totul să fie legal. Însă falsificarea de bază va fi la nivel local. Alina Rusu le-a propus alegătorilor să verifice listele. E bine, oamenii vii vor merge şi vor verifica, însă sufletele moarte vor rămîne acolo, şi acesta este un motiv pentru manipularea rezultatelor alegerilor.

- Această responsabilitate nu este doar a CEC. Dar şi a organelor administraţiei publice locale, şi a Guvernului, şi a Ministerului Justiţiei, care organizează procesul electoral în ţară. De aceea, toate aceste instituţii trebuie să se ocupe de această activitate. Cel mai important subiect (în opinia mea) este obligaţia Comisiei Electorale Centrale de a urma strict prevederile legale în planul organizării şi desfăşurării alegerilor.

- E adevărat că vi s-a propus să participaţi la această campanie electorală în calitate de candidat?

- Nu, au fost doar presupuneri că Voronin se va include numaidecît în campania electorală. Cînd mă aflu în teritoriu, mă întîlnesc cu oamenii, ei la fel îmi spun: „Trebuie să vă înaintaţi numaidecît candidatura, trebuie să fiţi candidat, vă susţinem, vom vota pentru dvs.”. Eu le mulţumesc şi le spun că pentru mine legea e mai importantă. Dacă am spus că aceste alegeri nu sînt constituţionale şi ilegale, e puţin probabil că vom participa la ele. La drept vorbind, o asemenea decizie a şi fost adoptată. Îi sînt foarte recunoscător Comitetului Central pentru faptul că evenimentele ce au avut loc între timp au fost percepute corect şi că am votat pentru boicotarea alegerilor.

- Referitor la alegerile parlamentare anticipate, dorite de toţi. Pe de o parte, dacă, fie şi ilegal, preşedintele va fi ales, atunci nu avem şanse pentru alegerile parlamentare anticipate?

- Nu putem spune că nu există şanse. Ne aşteaptă o luptă. Există nişte condiţii în care se dizolvă parlamentul. Dar aceasta trebuie să fie o poziţie coordonată în parlament, trebuie să se alăture toţi, inclusiv cei care adineauri strigau: „Vrem alegeri anticipate”, iar acum s-au lansat în campania prezidenţială, dar şi cei care încă nu au conştientizat toate acestea. Mă refer la membrii fostului Partid Liberal Democrat.

- Dar dacă analizăm semnele legale ale dizolvării parlamentului, atunci guvernul funcţionează, parlamentul e capabil să adopte decizii…. Nu există vreun semn…

- Dacă spunem „funcţionează” fără a analiza eficienţa, atunci putem spune şi aşa. Sînt probleme cărora Guvernul nu le face faţă. Parlamentul, examinînd aceste probleme, trebuie să dea o apreciere – acest guvern nu e bun şi nu poate face faţă situaţiei din ţară. Să stai şi să te bucuri că îţi oferă credite din anumite surse externe, dar să nu întreprinzi măsuri pentru a asigura autofinanţarea statului din toate instituţiile ţării, este o prostie. Acesta nu e guvern, ci nişte consumatori.

Cînd vom ajunge la această chestiune, vom elabora variante de soluţionare. Noi mai avem o propunere (totuşi nu trebuie să ignorăm voinţa poporului) – la anul viitor, după ce ne vom clarifica cu parlamentul, să organizăm şi să desfăşurăm un referendum, dar conform Constituţiei, privind stabilirea formei de guvernămînt în Republica Moldova, o dată pentru totdeauna.

- Şi ce întrebare va fi scoasă la referendum?

- Privind stabilirea formei de guvernămînt a ţării – prezidenţială sau republică parlamentară.

- Mă tem că poporul nostru nu prea înţelege diferenţa.

- La acest referendum trebuie să procedăm nu aşa cum au făcut hoţeşte aceşti patru „constituţionalişti”, dar să creăm un echilibru al competenţelor între preşedinţie şi parlament – cine şi ce putere deţine, cine şi ce probleme decide. În lipsa acestui echilibru, organele competente ale puterii nu vor putea funcţiona normal. Mereu vor avea loc scandaluri, discuţii, divergenţe în societate.

- Adică putem spune că partidul Dvs. va veni cu iniţiativa de desfăşurare a referendumului?

- Da, neapărat. Acest lucru este menționat în hotărîrea plenarei care a avut loc sîmbătă. Este punctul doi din hotărîre.

- Revenind la evenimentele recente, în special, la declaraţia ambasadorului SUA despre faptul că Moldova nu e România. Cum calificaţi acest lucru? O simplă frază a generat atîta gălăgie. Ea mai conţine ceva – vreun sens ascuns, un semnal?

- E o frază simplă, dar foarte complexă după conţinut şi evaluare a tuturor evenimentelor care au avut loc timp de 25 de ani de independenţă. Pentru că în această perioadă, începînd cu ziua adoptării Declaraţiei de independenţă, se discută această problemă. Mereu au loc devieri, ba într-o parte, ba în alta: ba sîntem români, ba nu sîntem români. În toţi aceşti 25 de ani de aflăm în căutarea identităţii, deşi istoria şi tot ce s-a petrecut în viaţa poporului moldovenesc de-a lungul veacurilor, demult au stabilit şi naţionalitatea noastră, şi limba noastră, şi tradiţiile noastre, şi statalitatea noastră, începînd cu Ştefan cel Mare.

Însă cei care au dorit prin orice metodă să ne anexeze la alt stat, iniţial au aplaudat că noi am scăpat de imperiu, apoi singuri au dorit să se culce sub cineva. Şi astfel, în toţi aceşti ani au împiedicat dezvoltarea normală şi constructivă a ţării. Toate aceste reglări de conturi, bătaia de joc de oamenii, care nu sînt reprezentanţi ai naţiunii titulare – moldovenii, acest joc – a cui istorie e mai corectă şi a cui – nu, aţi văzut la ce a adus? La faptul că Moldova a încetat să se dezvolte. În loc să ne consolidăm ca popor, ca o naţiune pentru a soluţiona mulţimea de probleme în stat, noi încercăm să aflăm cine sîntem.

Un rol pasiv au jucat savanţii Academiei de Ştiinţe, iar structurile de stat, la etapa iniţială, au fost transmise în mîinile unioniştilor, naţionaliştilor, diferitor naţionalişti vechi, unionişti proromâni – din timpurile cînd, împreună cu Hitler, Antonescu a atacat Uniunea Sovietică, apoi noilor ultranaţionalişti. Statul român, instituţiile româneşti respective au construit la noi coloana a cincea, care, in esenţă, nu permite Moldovei să se dezvolte. Şi mai sînt şi nişte proşti de pe loc, care nu ştiu ce vor în principiu.

Declaraţia domnului ambasador al Statelor Unite ale Americii este foarte corectă şi adevărată. A fost spus clar că Moldova nu e România. Şi punct. De aceea a şi fost percepută negativ, mai ales în România. Însă toţi care cunosc cît de cît cum funcţionează o reprezentanţă diplomatică au înţeles că aceasta este nu doar opinia, poziţia ambasadorului. Este poziţia Statelor Unite ale Americii, care rezultă din declaraţia făcută de SUA, cînd acum 25 de ani la Chişinău a fost adoptată Declaraţia de independenţă şi suveranitate a Republicii Moldova. Americanii nu au deviat nici într-o parte, nici în alta. Ei nu şi-au schimbat poziţia ca românii în declaraţia Senatului lor, care ne-au felicitat la prima etapă cu eliberarea de imperiul comunist, iar la a doua etapă, în opinia lor, trebuia să aibă loc unirea noastră cu „fraţii de sînge” – românii. Este o prostie. Noi sîntem obligaţi să ne construim propria ţară, propriul stat.

- În legătură cu faptul că autorităţile noastre urmăresc şi ţin cont de opinia partenerilor occidentali, cum credeţi, acum ei vor lua cursul spre consolidarea suveranităţii noastre?

- Acest lucru trebuie să-l facă întregul popor moldovenesc. Ce înseamnă independenţă şi suveranitate? Înseamnă că noi trebuie să fim viabili, pentru a construi de sine stătător în ţara noastră un stat.

Desigur, atîta timp cît vom merge cu mîna întinsă prin Europa şi nu se ştie încă pe unde, vom căuta credite, pînă cînd va înflori această mafie şi corupţie, atîta timp cît legislaţia va fi folosită în folosul cuiva, cu siguranţă, nu poate fi vorba despre suveranitate şi independenţă.

Declaraţia ambasadorului SUA vorbeşte şi despre faptul că structurile europene şi internaţionale, cel puţin, vor contribui la dezvoltarea Moldovei ca stat suveran.

- Cum credeţi, în legătură cu aceasta, autorităţile îşi vor schimba cumva opinia faţă de suveranitatea ţării noastre, pentru că acestea pur şi simplu au monitorizat tot ce s-a întîmplat?

- Chiar dacă ei nu-şi vor schimba atitudinea brusc şi nu vor fi de acord, ei vor fi impuşi să mimeze un asemenea consimţămînt. Sînt convins.

- În acest sens, ar putea urma unele remanieri de cadre, să zicem, în Cabinetul de Miniştri. De exemplu, la funcţia de ministru al apărării?

- Fracţiunea noastră, împreună cu alte fracţiuni parlamentare, a propus să declarăm vot de neîncredere. Nu trebuie să schimbăm cursul pentru că cineva a spus ceva. Trebuie înlăturaţi toţi aceşti tirani mici din fotoliile lor în ministere, unde au fost puşi. Şi nu doar ministrul apărării. Însă pe el, printre primii.

Există un acord între cei care se declară coaliţie. Dacă ei îl vor atinge măcar pe unul, atunci Ghimpu va începe să-i şantajeze – eu părăsesc coaliţia… Aici totul depinde de caracter şi puterea de voinţă. Deşi legea şi Constituţia permit în cadrul activităţii guvernului, la propunerea premierului, eliberarea din funcţie a unor membri ai cabinetului de miniştri sau numirea altora, fără a schimba întreg guvernul.

- Pînă în prezent, am auzit foarte multe declaraţii unioniste, să zicem, din partea ambasadorului României, fostului preşedinte al României Traian Băsescu, care veneau în contradicţie cu faptul că Moldova este un stat independent. Iar în societatea noastră nu au existat asemenea nemulţumiri ca cele care au apărut în urma declaraţiei ambasadorului SUA. Cum credeţi, de ce societatea civilă reacţionează atît de pasiv, deşi în general, societatea e împotriva unirii cu România?

- Eu nu aş vorbi despre întreaga societate, aş vorbi doar despre acele persoane, care ocupă anumite funcţii şi care sînt obligate, în virtutea posturilor ocupate, să reacţioneze la anumite lucruri. Faptul că au reacţionat toţi cei de dreapta, care în toţi aceşti ani au promovat unionismul şi naţionalismul, nu este straniu. Ei sînt plătiţi şi sînt obligaţi să facă acest lucru, pentru că se află în serviciul Bucureştiului. Însă de ce nu a reacţionat Guvernul, ministrul de externe? De fapt, aţi adresat corect întrebarea. Trebuiau să reacţioneze.

Această dualitate, servilism, slugărnicie în faţa funcţionarilor din Bucureşti e la fel o problemă. Fiți atenţi: pe parcursul anilor de independenţă, dacă românii ne sînt fraţi, de ce în Ziua Independenţei, în afară de nişte reprezentanţi ai organelor administraţiei publice locale, nu a fost niciun funcţionar înalt din România?  

Vă atrag atenția că în acest an, cu două zile pînă la Ziua Independenţei, a venit pe jumătate de oră premierul României, pentru a aduce creditul promis timp de trei ani. Dar de ce să nu vină cu două zile mai tîrziu, dacă ei ne iubesc atît de mult? De ce să nu fie împreună cu noi de Ziua Independenţei şi să declare din tribune: voi, moldovenii, procedaţi corect, construind propriul stat independent şi suveran, iar noi, românii, vă susţinem.

Oare acest fapt nu ne-ar fi apropiat şi ar fi exclus orice atitudini faţă de români, inclusiv românofobia? Eu de exemplu, nu sufăr de nicio fobie şi nu am întrebări faţă de poporul român. Eu am întrebări faţă de politicienii români de genul lui Băsescu şi alţii. Acolo, la fel, sînt mulţi oameni întîmplători. Credeţi că politicienii lor sînt scoşi de la icoane? Sînt aceeaşi ţipălăi ca şi în structurile noastre de stat.

- În actuala situaţie e posibilă unirea sau pe noi doar ne sperie, sau autorităţilor le este comod ca societatea să se concentreze pe această idee şi să se distragă de la problemele economice?

- Da, şi acest lucru e îngrijorător. Aici au crescut între timp naţionalişti şi unionişti – un cuib local de scriitori, poeţi şi alţi oameni de artă, aşa-zişii intelectuali. Cel care cheamă la distrugerea statului, aderarea la altul, este considerat un mare intelectual la noi în ţară. Aceasta este coloana a cincea.  

Toate acestea au consecinţe foarte serioase. A fost construit un sistem întreg. Ce şcoli sînt închise în primul rînd? Cu predarea în limba rusă. Şi ce să facă mama şi tata cu acest copil? Ei pleacă din ţară. Şi locurile de muncă unde se reduc? Şi ce cerinţe li se înaintează, deşi în lege nu e prevăzută nicăieri cerinţa de a cunoaşte limba română? Drept rezultat, tinerii specialişti, absolvenţi ai instituţiilor de învăţămînt superior, nu-şi găsesc de lucru şi pleacă din ţară.  

Vă închipuiţi ce exod în masă, mai ales al tineretului? Este ameninţător. Se pare că forţele unioniste proromâneşti doresc să distrugă încet potenţialul demografic, potenţialul de cadre al ţării. Întregul potenţial economic a fost deja distrus, furat. Dacă bugetul ţării este format în proporţie de 60% din taxe vamale – e teribil! Înseamnă că economia nu există, nu există nicio producţie, nu este nimic. Se pare că aceasta este direcţia spre care mergem, pentru ca, dacă nu în generaţia aceasta, atunci în generaţiile viitoare să fie înfăptuit totuşi marele act al unirii.

Eu nu aş dori să trăiesc în acele timpul şi nu aş dori ca şi cetăţenii noştri, copiii şi nepoţii mei să trăiască aşa ceva. Eu vreau să trăiesc într-o ţară modernă, suverană şi independentă – Republica Moldova.

- În legătură cu faptul că actualul preşedinte i-a oferit cetăţenia Moldovei domnului Băsescu. Dacă el ar fi solicitat cetăţenia pe timpul mandatului Dvs. aţi fi semnat un asemenea decret?

- Nu, desigur, însuşi faptul depunerii acestei cereri vorbeşte despre prostia acestui om şi chiar de o anumită înjosire. El a fost preşedintele României. Ce fel de circ e acesta, de ce are el nevoie de cetăţenia Moldovei? Pe de o parte, ei nu recunosc aşa ţară ca Moldova, considerînd că aceasta este o parte a României, nu recunosc nimic de-al nostru. Iar pe de alta, el vrea să fie cetăţean al acestei ţări. Este o prostie adevărată, care trebuie tratată, și nu comentată.

- Vi se reproşează că nu pregătiţi un succesor la conducerea partidului. De ce?

- Aţi fost la conferinţa de presă. Au participat patru persoane, inclusiv eu. Aţi văzut ce băieţi avem? Vedeţi ce pregătire au?

- Dar nu este menţionat nimeni drept succesorul Dvs.

- De unde, în general, aţi luat chestiunea asta cu succesorii? Avem o echipă foarte pregătită. Cei care au trecut prin şcoala noastră sînt apreciaţi altfel, din moment ce au activat în echipa noastră. E o problemă cu această trădare. Ce să facem cu prostituţia politică? Este o altă chestiune foarte îngrijorătoare în ţară. Cei care l-au cumpărat cred că el le va sluji vrednic? El constă din ceea ce i-am implantat noi în toţi aceşti ani. Nu va putea scăpa de principiile noastre, de ideologia noastră. El va pleca capul pentru că i se oferă atîţia bani, cît nu a visat.

Apropo, în nicio campanie electorală noi nu am folosit niciun leu pentru a cumpăra alegătorii. Dacă noi aveam 60 de mandate şi în cabinetul preşedintelui veneau, se rugau să-i luăm, că ei sînt gata să voteze, eu am spus: „Nu, votaţi fără a fi prezenţi aici. Dacă aveţi obraz, cînd va fi votarea secretă, ieşiţi şi votaţi”. De aceea, eu nu accept cuvîntul «succesor». Dacă ar fi fost vorba despre o monarhie, totul ar fi fost clar, dar noi avem un partid destul de democratic, serios, o organizaţie politică. Noi vom hotărî aşa cum se cuvine.    

- Dacă revenim la unele evenimente care au devenit istorie. În special, cînd a eşuat semnarea memorandumului Kozak în 2003, atunci aveaţi o poziţie clară. Acum, cu trecerea timpului, v-aţi schimbat părerea – aţi procedat corect atunci?

- M-am convins o dată în plus că atunci a fost luată sigura decizie corectă, deşi a fost una complicată, neunivocă. Eu îmi făceam griji în privinţa consecinţelor acestei decizii. Însă, spre marea mea mirare, eu nici nu m-am aşteptat că preşedintele Federaţiei Ruse, Vladimir Vladimirovici Putin, peste un anumit timp (au trecut undeva 6 luni), cînd am discutat din nou, el a înţeles de ce la moment a fost luată această hotărîre. Eu i-am fost foarte recunoscător pentru înţelegere în acel moment. Deoarece relaţiile dintre state un pot fi îngheţate, cu atît mai mult cu cît noi facem parte din CSI, iar cu Rusia am soluţionat foarte bine toate problemele.

- Însă pe de altă parte, noi ne-am îndepărtat foarte mult de Transnistria după aceea. Acum este posibilă vreo apropiere?

- Noi nu ne-am îndepărtat după acel incident, dar în rezultatul politicii promovate de guvernele care urmat după noi din 2009. Aceasta e în contextul celor spuse mai sus că educaţia trebuie redusă, situaţia demografică – distrusă, nu trebuie să existe locuri de muncă, nu trebuie să existe economie. Ei înţeleg foarte bine aceste lucruri, că soluţionarea problemei transnistrene pune cruce definitiv pe ambiţiile românilor de a-şi anexa din nou Basarabia, aşa cum au făcut-o din 1918 pînă în 1940.

- Revenind la un alt subiect dureros – evenimentele din 7 aprilie 2009. În esenţă, atunci puterea a admis o lovitură de stat, a doua zi sau peste o zi, liderii opoziţiei puteau fi arestaţi. În societate se vorbea: „De ce nu au fost băgaţi în puşcărie?”

- Expresia „puterea a admis o lovitură de stat” este exagerată. Nu este un termen al jurnaliştilor, ci al altor instituţii. Puterea un a admis nimic, puterea nu era pregătită de nimic. Eu am spus-o în analiza mea şi am menţionat nume concrete ale persoanelor care s-au remarcat nu doar aici, dar şi în alte state, inclusiv ca organizatori ai Maidanului de la Kiev. Chiar în acest an, ei au dorit să se manifeste în Azerbaidjan, la alegerile parlamentare. Ei au organizat coloane de manifestanţi, care aruncau pietre şi sticle cu substanţe inflamabile în clădirile preşedinţiei şi parlamentului. Era şi ambasadorul României, şi alte persoane.

În discursul meu la plenara CC eu de aici am început explicaţiile situaţiei din ţară şi de ce noi trebuie să procedăm aşa şi altfel. Eu îi menţionez acolo şi pe lacheii noştri – participanţii la lovitura de stat din 7 aprilie. Aceasta a fost o acţiune planificată din timp, o operaţiune bine organizată, finanţată. Ce vreți, dacă chiar din Ucraina au adus 100 de oameni. Cînd mi s-a spus că aceasta s-a făcut la indicaţia lui Timoşenko, am sunat-o pe Iulia Timoşenko şi am întrebat-o: „Parcă eram în relaţii bune întotdeauna, ce se întîmplă?”. Iar ea spune: „Vai, dragule, frumosule, eu doar nu ştiam că e împotriva voastră”. Poate nici nu ştia. Dar cum e posibil? Nitam-nisam, la Chişinău au sosit dis-de-dimineaţă, 100 de persoane din serviciile speciale. Cum pot veni 200 de persoane ale celor mai bine pregătite servicii speciale din România? Cum pot veni fără pregătire, simultan?

Cum pot apărea oameni cu vuvuzele, ce dau semnale pentru a conduce aceşti 200 de oameni din România, încotro să-i direcţioneze – spre Preşedinţie sau parlament? Noi am evitat ca prin minune vărsările de sînge. La noi a fost aici, practic, o repetiţie a scenariului Maidanului de la Kiev. Şi noi nu am scăpat situaţia de sub control. Priviţi, pe 27 august, în mod paşnic, oamenii au venit la sărbătoare. Trebuie să ne bucurăm că oamenii au venit la Ziua Independenţei, trebuie să-i salutăm. Însă ei sînt întîmpinaţi cu gaze lacrimogene. Ce fel de democraţie e asta? O asemenea societate au construit ei timp de opt ani?

- De ce nu aţi utilizat atunci nişte mijloace speciale?

- Eu atunci am ordonat să nu fie folosit gazul, or, în mulţime se afla cine doriţi – şi bolnavi, şi bătrîni, şi copii, şi femei însărcinate. Ducă-se dracului totul! Vom construi alte clădiri. Ce-i drept, mă uit, timp de opt ani, ei nu pot repara Preşedinţia. Eu, apropo, în acea zi mă aflam la etajul trei, cînd mulţimea alerga prin clădirea preşedinţiei, în sus şi în jos. Şi corespondentul BBC m-a întrebat: „De ce nu plecaţi, priviţi, arde clădirea”. Eu am spus: „Noi vom construi alte clădiri. Iar viaţa unui om merită acest lucru. Eu doreau să ne ofere un motiv pentru vărsare de sînge, pentru a ne acuza că noi sîntem aceeaşi comunişti ca pe timpuri, că ne putem menţine la putere doar prin vărsări de sînge, doar prin jertfe, prin moartea oamenilor, doar prin închisori. De aceea, nici nu i-am arestat, pentru a demonstra că noi nu sîntem aşa şi niciodată nu vom fi aşa.

- Pe de altă parte, probabil, evenimentele s-ar fi derulat altfel.

- Vedeţi ce se întîmplă în Ucraina după Maidan, după ce Ianukovici a dat ordin să fie folosite armele? Ce se întîmplă pînă în prezent în Ucraina? Eu asta mi-am dorit pentru ţara mea? Da, a fost greu, cineva din echipa noastră îmi spunea: „Domnule preşedinte, ordonaţi, în caz contrar va fi rău”. Nu va fi rău. E altceva că cei care au preluat puterea nu au finalizat procesul de elucidare a evenimentelor din 7 aprilie.

- Dar cine te va băga la închisoare?

- Bravo, ai spus-o bine. Cine totuşi a organizat, cine totuşi a executat? Cine a finanţat? Deşi nu poţi ascunde sula în sac. Noi ştim totul demult.

- Dvs. cunoaşteţi foarte multe secrete politice. Nu intenţionaţi să scrieţi memorii?

- Nu pot găsi un coautor potrivit cu care aş face acest lucru. E nevoie nu doar de o persoană tehnică, e o muncă mult mai serioasă. Să scrii memorii e mult mai greu decît beletristică. O perioadă îndelungată nici nu doream să mă gîndesc la acest lucru. Aveam multe evenimente şi pînă la preşedinţie. Iar în ultimul timp mă gîndesc la aceasta, dar trebuie să găsesc o persoană cu care aş putea face acest lucru. El va trebui să realizeze partea tehnică.

Anghelina Taran



Ați găsit eroarea în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Comentarii Adăugați un comentariu14 comentari

Evgenii 21 sep. 2016,, 16:37

Пока не избавимся от продажных депутатов и всей правящей власти , -- будет хаос, или то что на Украине сегодня.

Гена 15 sep. 2016,, 21:32

На мой взгляд президент должен избираться народом, все там конституционно. Правда не нужно допустить фальсификацию выборов, по тому что в таком случае весь смысл выборов теряется. Нужно сплотится и помешать Плахе в фальсификациях.

Выборы - это деньги, 15 sep. 2016,, 09:07

которых у Воронина нет. Кроме того, видимо, Вашингтонский обком "посоветовал" ему не высовываться, а то может произойти то, что произошло с Симоненко на Украине.

зритель 14 sep. 2016,, 12:58
Deleted
EVGENII 13 sep. 2016,, 23:43

В 2005 г. у Счетной палаты была единственная попытка анализировать расходы на подготовку и подписание всевозможных соглашений и эффект от их применения после ратификации, однако намерения провалились. Были приняты и некоторые меры безопасности от нежеланий «раскрыть кухню с соглашениями», согласовав предварительно свои намерения с президентом Владимиром Ворониным и председателем парламента Евгенией Остапчук. Но нашлись заинтересованные люди, которым удалось «убедить» исключить этот аудит из плана контролей и больше к этой теме не возвращаться. Примечательно, что «ходаки», которым удалось исключить указанный аудит из программы Счетной палаты и сегодня находятся при очень высоких должностях.

Partidul Criminal Robbintrop-Molotov (PCRM) 13 sep. 2016,, 12:02

""Ex-preşedintele Moldovei, preşedintele Partidului Comuniştilor, Vladimir Voronin, a oferit un interviu portalului NOI.md,.....

Partidul Colonial Robbintrop-Molotov (PCRM) 13 sep. 2016,, 12:01

"Noi ştim cum să-i oprim pe “constituţionaliştii” obraznici".......
????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????

Rast 12 sep. 2016,, 18:58

Voronin, crede ca e nemuritor probabil, odata ce i-a intrat in obicei sa boicoteze alegerile, nici succesor nu si-a mentionat. Omu' nu intelege ca deam i-au trecut anii si nu mai poate reprezenta o figura politica serioasa, e doar un rudiment a puterii sovietice.

oleg 12 sep. 2016,, 09:18

Voronin mereu biocoteaza alegerile unde nu trece pragul electoral.

nedorominMD 11 sep. 2016,, 20:23

А если более конкретно, то если плахотнюк-улинич не сможет купить должность президента для двухметровой дылды, то воронин тут как тут. Опротестование решения о всенародных выборах с предсказуемым результатом и банкет по этому случаю в Nobil. И снова понеслось по кругу.

Mai multe

Adăugaţi Comentarii

captcha

Întrebarea zilei Toate

load