Vocea diasporei

Cum este recuperat miliardul. Economist: „Acti­vele, des­tul de rela­xat, se fură în con­ti­nu­are”

Cum este recuperat miliardul. Economist: „Acti­vele, des­tul de rela­xat, se fură în con­ti­nu­are”
Ziarul de Gardă: Как восполняют миллиард; Эксперт: «Активы по-прежнему довольно спокойно крадут»
 Foto: agerpres.ro

La 10 luni de la ini­ţi­e­rea pro­ce­du­rii de lichi­dare a celor trei bănci impli­cate în fra­uda de mili­arde din sis­te­mul ban­car, sta­tul anu­nţă că a recu­pe­rat doar 1,2 mili­arde de lei, bani pro­ve­nind din cre­di­tele ram­bu­r­sate de per­soane fizice şi juri­dice, majo­ri­ta­tea neim­pli­cate în fra­udă, sau din vân­za­rea acti­ve­lor celor trei insti­tu­ţii.


Lichi­da­to­rii băn­ci­lor fali­men­tare, toţi anga­jaţi ai BNM, nu doresc să dis­cute cu presa, în timp ce expe­rţii con­stată o totală lipsă de trans­pa­renţă în acest pro­ces, scrie Ziarul de Gardă.

„Acti­vele, des­tul de rela­xat, se fură în con­ti­nu­are”, susţine fos­tul depu­tat Vea­ce­slav Ioniţă. „E sufi­cient teren pen­tru a spe­cula, atâta timp cât BNM nu asi­gură trans­pa­renţa, iar admi­nis­tra­to­rii nu fur­ni­zează sufi­cientă infor­ma­ţie publi­cu­lui”, spune Vea­ce­slav Negruţă, fost minis­tru al Finanţe­lor.

La 16 octom­brie 2015, Comi­te­tul Exe­cu­tiv al Băn­cii Naţio­nale a Mol­do­vei (BNM) a decis să retragă licenţele de desfă­şu­rare a acti­vi­tă­ţi­lor finan­ci­are ale Băn­cii de Eco­no­mii a Mol­do­vei (BEM), Băn­cii Soci­ale (BS) şi Uni­bank, ca urmare a insol­va­bi­li­tă­ţii aces­tora şi din cauza unor aba­teri de la pre­ve­de­rile legii. Tot atunci a fost ini­ţiat pro­ce­sul de lichi­dare silită a aces­tor bănci, în con­for­mi­tate cu Legea insti­tu­ţi­i­lor finan­ci­are. Con­form hotă­rârii Comi­te­tu­lui Exe­cu­tiv al BNM, lichi­da­tor al BEM a fost numit Gri­go­rii Olaru, al BS – Ser­giu Ber­ghie şi al Uni­bank – Ruslan Grate, toţi anga­jaţi ai BNM. Ulte­rior, lichi­da­to­rul Uni­bank, Ruslan Grate, a fost înlo­cuit cu Iulian Ţur­can, notează publicaţia.

„BNM şi lichi­da­to­rii vor con­ti­nua să cola­bo­reze activ cu orga­nele de drept din R. Mol­dova în cadrul anche­te­lor în deru­lare, pre­cum şi cu repre­zen­tanţii con­sorţi­u­lui Kroll şi Steptoe&Johnson LLP, pen­tru iden­ti­fi­ca­rea orga­ni­za­to­ri­lor şi bene­fi­ci­a­ri­lor finali ai tranza­cţi­i­lor dubi­oase şi pen­tru recu­pe­ra­rea acti­ve­lor dela­pi­date de la cele trei bănci”, se menţiona într-un comu­ni­cat de presă al BNM, emis la mij­loc de octom­brie 2015.

1,2 miliarde de lei recuperate din credite şi active

„O pri­o­ri­tate a Exe­cu­ti­vu­lui este recu­pe­ra­rea bani­lor, ca să-i întoar­cem în R. Mol­dova. Mi-am pro­pus împre­ună cu cole­gii să avem un panou, unde zil­nic să se vadă recu­pe­ra­rea. Va fi unul elec­tro­nic. Într-un loc public”, declara, într-un inter­viu pen­tru pos­tul de tele­vi­ziune româ­nesc Digi 24, pre­mi­e­rul Pavel Filip, încă în ianu­a­rie 2016. Ulte­rior, părea că s-a dezis de aceste decla­ra­ţii, spu­nând că „este ade­vă­rat, eu am vor­bit des­pre acest panou. A fost o expre­sie figu­ra­tivă, până la urmă. Nu-i nea­pă­rat să insta­lăm un panou în cen­trul ora­şu­lui, deo­a­rece nu cred că va deveni un sim­bol prea atrac­tiv”, spu­nea acesta, într-un alt inter­viu, pen­tru presa de la Chi­şi­nău. Panoul totuşi a apă­rut, la sfârşit de iunie, pe site-ul Minis­te­ru­lui Finanţe­lor (MF), dar acesta nu conţine prea multe date des­pre recu­pe­ra­rea mili­ar­du­lui furat din cele trei bănci. Pe lângă cifrele gene­rale, panoul conţine doar tri­mi­teri la site-urile celor trei bănci şi anu­nţuri pri­vind lici­ta­ţi­ile de vân­zare a bunu­ri­lor puse gaj în schim­bul unor cre­dite.

Astăzi, la peste 10 luni de la ini­ţi­e­rea pro­ce­du­rii de lichi­dare a celor trei insti­tu­ţii finan­ci­are, opi­nia publică nu cunoa­şte aproape nimic din pro­ce­sul de lichi­dare. Con­form infor­ma­ţi­i­lor pos­tate pe site-ul MF, până la 1 august 2016, au fost recu­pe­raţi 1,26 mili­arde de lei, deşi din cele două bănci, anu­nţă pro­cu­ro­rii, s-a furat de 20 de ori mai mult. Con­form infor­ma­ţi­i­lor pos­tate pe site-ul MF, cei mai mulţi bani, 476 mili­oane de lei, au fost recu­pe­raţi de la BS, 403 mili­oane – de la BEM şi 383 mili­oane – de la Uni­bank. Din aceş­tia, 531 mili­oane de lei s-au recu­pe­rat din ram­bu­r­sa­rea cre­di­te­lor (413 mili­oane), iar res­tul, din vân­za­rea acti­ve­lor sau exe­cu­ta­rea unor deci­zii de jude­cată. Cele­lalte 732 mili­oane recu­pe­rate sunt din cre­di­tele de urgenţă acor­date celor trei bănci de către BNM.

Lichidatorii nu doresc să vorbească

La o sim­plă veri­fi­care, con­sta­tăm că la lici­ta­ţi­ile orga­ni­zate de cele trei bănci, majo­ri­ta­tea bunu­ri­lor scoase la vân­zare sunt în rai­oane şi apa­rţin sau au apa­rţi­nut unor oameni sim­pli sau unor firme al căror nume nu figu­rează în anche­tele pro­cu­ro­ri­lor pri­vind fra­uda ban­cară, scrie Ziarul de Gardă. Şi dacă orga­ni­za­rea lici­ta­ţi­i­lor este publică, atunci rezul­ta­tele aces­tora nu mai sunt anu­nţate, cetă­ţe­nii fiind pri­vaţi de posi­bi­li­ta­tea de a cunoa­şte la cine au ajuns bunu­rile vân­dute de bancă, dar mai ales, la ce preţ. Pen­tru a afla deta­lii des­pre eta­pele la care se află pro­ce­dura de lichi­dare a BEM, BS şi Uni­bank, autorul articolului, Victor Moşneag, să dis­cu­tăm cu cei trei lichi­da­tori ai insti­tu­ţi­i­lor finan­ci­are, dar fără suc­ces.

„Nu pot să vă spun nimic. Toate între­bă­rile le adre­saţi la BNM”, ne-a trans­mis Ser­giu Ber­ghie, admi­nis­tra­to­rul BS. „Lichi­da­to­rii nu dau nicio infor­ma­ţie. Vă redi­re­cţio­nez la ser­vi­ciul de presă”, ne-a zis şi secre­tara lui Gri­go­rii Olaru, lichi­da­to­rul BEM. Iulian Ţur­can, lichi­da­to­rul de la Uni­bank, este în con­ce­diu. „Răs­pun­sul pe care vi-l pot da e să sunaţi la BNM”, ne-a răs­puns şi secre­tara lui Iulian Ţur­can, lichi­da­to­rul Uni­bank.

Repre­zen­tanţii BNM au pro­mis să vină cu infor­ma­ţii mier­curi, însă până la închi­de­rea edi­ţiei, aceştia nu şi-au ono­rat pro­mi­siu­nea.

Ioniţă: „Activele, destul de relaxat, se fură în continuare”

Eco­no­mis­tul Vea­ce­slav Ioniţă con­si­deră că Guver­nul tre­buia să se implice în pro­ce­sul de lichi­dare a celor trei bănci, fiind sin­gu­rul cre­di­tor. „Cea mai mare pro­blemă pe care o avem în cazul celor trei bănci este un con­flict legi­sla­tiv pe care Guver­nul tre­buia să-l rezolve, dar nu a făcut nimic. Con­form legii insol­va­bi­li­tă­ţii, pro­ce­dura de lichi­dare tre­buie ges­tio­nată de marii cre­di­tori. Con­form legii insti­tu­ţi­i­lor finan­ci­are, lichi­da­to­rul băn­ci­lor este BNM, ea fiind cea care pro­te­jează inte­re­sele depo­nenţi­lor, iar în cazul în care o bancă se lichi­dează, BNM numeşte admi­nis­tra­to­rul şi lichi­dează banca, pen­tru a pro­teja cel mai mare cre­di­tor al băn­cii – depo­nenţii. În acest caz, avem o situ­a­ţie care nu se înca­drează în legea insol­va­bi­li­tă­ţii finan­ci­are din sim­plul motiv că depo­nenţi nu există, pen­tru că toate ris­cu­rile depo­nenţi­lor şi le-a asu­mat Guver­nul, fiind astăzi sin­gu­rul cre­di­tor. Mă întreb, cum e posi­bil ca Guver­nul, fiind sin­gu­rul cre­di­tor, după ce şi-a asu­mat toate ris­cu­rile, toate cre­di­tele, toate obli­ga­ţi­ile băn­ci­lor faţă de com­pa­nii şi faţă de alte bănci, să nu par­ti­cipe la pro­ce­sul de lichi­dare? Dacă se vând acti­vele la un preţ mai mic, reiese că ceea ce nu reu­şim să recuperăm achităm noi, cetă­ţe­nii. Guver­nul, şi până azi, nu şi-a mani­fes­tat dis­po­ni­bi­li­ta­tea de a rezolva această pro­blemă”, pre­ci­zează eco­no­mis­tul.

„În opi­nia mea, acum, acti­vele, des­tul de rela­xat, se fură în con­ti­nu­are. Da, foarte sim­plu. Am înţe­les că sunt deja deci­zii de jude­cată pri­vind nuli­ta­tea con­trac­te­lor de cre­dit, avem vân­zări de active la preţuri deri­zo­rii. Deci, în pre­zent, această lini­şte e în inte­re­sul celor care se ocupă de lucruri ce cad sub inci­denţa Codu­lui Penal. În opi­nia mea, ţinând cont că sin­gu­rul cre­di­tor este Guver­nul, toate acti­vele băn­ci­lor ar tre­bui tra­tate ca pro­pri­e­tăţi publice şi tre­buie vân­dute exact con­form pro­ce­du­ri­lor pre­vă­zute la comer­ci­a­li­za­rea pro­pri­e­tă­ţi­lor publice”, explică acesta. „E foarte greu să mă pro­nunţ vizavi de suma care a fost până astăzi recu­pe­rată, din moment ce lucru­rile astea nu se fac într-o manieră trans­pa­rentă. Mă tem că după ce se va încheia pro­ce­dura de lichi­dare, Pro­cu­ra­tura Gene­rală şi Cen­trul Naţio­nal Anti­co­ru­pţie vor fi nevo­ite să des­chidă alte zeci de dosare penale noi”, crede fos­tul depu­tat.

Negruţa: „Un proces total netransparent”

Vea­ce­slav Negruţa, fost minis­tru al Finanţe­lor, care urmă­reşte pro­ce­sul de lichi­dare a celor 3 insti­tu­ţii finan­ci­are, observă şi el că lucru­rile nu sunt făcute trans­pa­rent. „Un pro­ces total netrans­pa­rent de admi­nis­trare a pro­ce­du­rii de insol­va­bi­li­tate a celor 3 bănci. Un ele­ment de trans­pa­renţă con­venţio­nală sunt aceste lici­ta­ţii care sunt orga­ni­zate de lichi­da­to­rii celor trei bănci, doar că nimeni nu cunoa­şte ce este mai departe soarta acti­ve­lor care sunt comer­ci­a­li­zate, exis­tând doar anu­nţu­rile de lici­ta­ţii, fără a avea o con­ti­nu­are pen­tru a afla ce se întâm­plă acolo. Aici, pro­ba­bil, tre­buie de atras atenţia că acel panou vir­tual care este pe site-ul MF nu are nimic în comun cu acest minis­ter, infor­ma­ţia care este pre­zen­tată acolo, aşa, săracă, dar nu apa­rţine MF. Infor­ma­ţia are legă­tură cu acti­vi­ta­tea băn­ci­lor în pro­ces de lichi­dare şi nu are nimic în comun cu recu­pe­ra­rea fon­du­ri­lor fra­u­date, aşa cum s-a pre­tins la momen­tul decla­ra­ţi­i­lor de lan­sare a unui ast­fel de panou. Infor­ma­ţia e una săracă şi nu are meni­rea de a cla­ri­fica lucru­rile, ci de a mani­pula anu­mite infor­ma­ţii şi de a crea anu­mite per­ce­pţii greşite în soci­e­tate. Nu are nimic cu fra­uda”, punc­tează Negruţa.

„Ast­fel de situ­a­ţii lasă loc de inter­pre­tări şi pre­su­pu­neri şi chiar sufi­ciente bănu­ieli rezo­na­bile în unele cazuri că acti­vele celor 3 bănci se fură în con­ti­nu­are. Nu tre­buie să uităm că băn­cile au fost anu­nţate în admi­nis­trare spe­cială abia după ale­ge­rile din 2014, deşi cu un an mai devreme era o cores­pon­denţă sufi­cient de activă între BNM şi alte enti­tăţi ale sta­tu­lui şi se impu­nea cel puţin intro­du­ce­rea unei supra­ve­gheri spe­ci­ale. Supra­ve­ghe­rea nu a fost intro­dusă pen­tru ca în noiem­brie 2014, direct, să se intro­ducă admi­nis­tra­rea spe­cială. Vedem impli­ca­rea directă a fac­to­ri­lor de deci­zie ai BNM la acea etapă. Res­pec­tiv, acum avem anga­ja­ţii BNM care admi­nis­trează pro­ce­dura de lichi­dare, care, dacă ne uităm foarte atent la rapor­tul Kroll 1, putem vedea că au con­e­xiuni şi prin acţiuni con­trar pre­ve­de­ri­lor legale, parte a ce s-a întâm­plat la cele 3 bănci. Nu exclud că acum ar putea să aibă loc alte înţe­le­geri decât cele legale. Este teren sufi­cient pen­tru a spe­cula, atâta timp cât BNM nu asi­gură trans­pa­renţa, iar admi­nis­tra­to­rii nu fur­ni­zează sufi­cientă infor­ma­ţie publi­cu­lui”, remarcă exper­tul.

Ați găsit eroarea în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Comentarii Adăugați un comentariu2 comentari

Natalia Comerzan 5 sep. 2016,, 19:56

Faptele sunt evidente,prioritate se dau armelor care au o singurà indicatie ,de a ucide

русский 5 sep. 2016,, 17:33

да успокойтесь с этим лярдом уже..забудьте..пока "ищут" лярд украдудт еще 3!!..как воровали так и воруют

Mai multe

Adăugaţi Comentarii

captcha

Întrebarea zilei Toate

load
PRIVESC EU
privesceu