Transnistria stiri: 1365
Eurovision stiri: 499

E posibilă oare o lovitură de stat?

6 sep. 2016,, 08:05   Politică
22657 10
Возможен ли государственный переворот?
Foto: saptamina.md

În ajunul alegerilor Președintelui Republicii Moldova, preconizate pentru 30 octombrie 2016, circulă multe zvonuri și presupuneri dacă alegerile prezidențiale vor fi organizate sau anulate, dacă vor fi falsificate rezultatele, fapt ce s-ar putea întâmpla după alegeri.


L-am rugat pe fostul președinte al CurțiiConstituționale al RM, unul dintre autorii Constituțieimoldovenești, Victor Puşcaş, să explice unele dintre aceste presupuneri.

- Alegerile ar putea fi anulate? Dacă da, atunci cum s-ar putea întâmpla acest lucru? Sânt lansate presupuneri că Curtea Constituțională ar putea adopta unele hotărâri ce ar anula alegerile…

- Nu, nu poate. Să analizăm câteva variante vehiculate de unii politicieni.

Prima. Se vor adresa la Cutea Constituțională pentru unele interpretări privindconstituționalitatea stabilirii datei alegerilor, anularea modificărilor legislative operate mai târziu de 6 luni de la data alegerilor și astfel schimbarea regulilor jocului în timpul jocului etc. Trebuie să menționăm că o asemenea sesizare deja a fost depusă la CC de către socialiști, care pe 5 august a fost respinsă. CC nu a admis această sesizare spre examinare, deoarece era contestată oportunitatea, dar nu şiconstituționalitatea. Analiza din presă demonstrează implementarea unor tehnologii sub formă de prognoze, scheme, versiuni ale sondajelor de opinie etc., pentru a dezorientaconcurenții electorali. Este un fenomen firesc pentru toate campaniile electorale.

A doua variantă. În baza sesizării unui partid, Curtea Constituționalăîși va anula hotărârea adoptată pe 4 martie 2006 privind controlul constituționalității unor prevederi ale Legii privind modificarea și completarea Constituției Republicii Moldova nr. 1115 din 5 iulie 2000 în partea ce ține de modul de alegere a președinteluide către parlament la alegerile directe.

Potrivit art. 140 al Constituției, hotărârileCurțiiConstituționalesunt definitive și irevocabile. Hotărârile CC nu pot fi contestate de nimeni. Ele trebuie executate pe întreg teritoriul statului de către toate persoanele. Pentru a exclude cazurile de reexaminare a hotărârilor adoptate anterior, în funcție de anumite opinii, legiuitorul constituant a stabilit un cerc restrâns de cazuri în care este posibilă revizuirea hotărârilor. În conformitate cu articolul 72 al Codului jurisdicțieiconstituționale, reexaminarea propriilor hotărâri poate avea loc în cazul în care:

1) au apărut noi împrejurări, necunoscute la data pronunțăriihotărârii;

2) se modifică prevederile Constituției, ale legilor şi ale altor acte normative în al căror temei a fost pronunțată hotărârea.

Revizuirea propriilor hotărâri în temeiurile prevăzute de lege poate avea loc doar la inițiativa Curții Constituționale.

Nerespectarea acestor prevederi ar putea fi calificată drept abuz în serviciu de către judecători. Chiar dacă hotărârea din 4 martie 2016 a fost emisă, în opinia unor specialiști, inclusiv a autorului acestor rânduri, dincolo de cadrul constituțional, această hotărâre nu și-a pierdut puterea juridică. Și toate acțiunile ulterioare întreprinse în conformitate cu legislația în vigoare vor fi legale.

Este un răspuns şi pentru cei, care, invocândhotărârileCurțiiConstituționale, ilegale în opinia lor, vor să boicoteze alegerile. Apropo, autorul acestor rânduri a observat încă în 2010, în timpul referendumului din 5 septembrie, că legislația electorală nu prevede un asemenea mod de agitație ca apelurile la boicotare. Comisia Electorală Centrală, susținând partidele ce chemau la boicotarea referendumului, a contribuit, practic, la eșecul referendumului, pentru care au fost cheltuite zeci de milioane din banii contribuabililor.

3) Legiuitorul constituant anulează modificările operate de Curtea Constituțională în articolele 78 şi 89 din Constituție. Și astfel reduc la zero alegerile. Acest lucru este practic imposibil. Termenele nu permit. Până la alegeri au rămas mai puțin de două luni, iar pentru modificarea Constituției, potrivit articolelor 141 şi 143 din Constituție, este necesar cel puțin un an. Proiectul legii constituționale poate fi examinat de Curtea Constituțională în termen de până la 6 luni din momentul în care proiectul a ajuns în parlament. Examinarea lui este posibilă nu mai devreme de 6 luni din momentul înregistrării inițiativei constituţionale.

4) Destabilizarea situației social-politice, în cadrul căreia autoritățile vor fi nevoite să amânealegerile președintelui. O asemenea variantă este puțin probabilă. În opinia noastră asemenea temeiuri nu există.

- Ce posibilități pentru falsificarea alegerilor mai există? Ce capcane sunt în legislație?

- Aş dori să răspund direct că la nivel legislativ asemenea posibilități nu există. Pe parcursul a 25 de ani de independență, la noi au avut loc mai mult de zece campanii electorale: prezidențiale, parlamentare şi locale. Rezultatele acestor alegeri au fost recunoscute atât de organele de stat, câtşi de organizațiileinternaționale. Însă actualele alegeri, precum ni se pare, sunt alegeri deosebite, alegerile directe ale președinteluițării. Şi, ca să nu existe dubii în desfășurarea alegerilor obiective, autoritățile trebuie să soluționeze două probleme:

1) Să se clarifice cu numărul real al alegătorilor şi al celor incluși în listele alegătorilor. Autoritățile ar proceda onest dacă până la 30 octombrie 2016 ar anunța rezultatele recensământuluipopulațieidesfășurat în perioada 12-25 mai 2014.

2) Să asigure o transparență continuă privind numărul de cetățeni reali ai Republicii Moldova.

3) Să creeze condiții pentru realizarea dreptului electoral al cetățeniloraflați în alte țăriîn ziua alegerilor.

Doar fiind îndeplinite aceste condiții, vom putea da o apreciere obiectivă a acțiunilorautorităților.

- Ce pârghii legislative are președintelefață de alte ramuri ale puterii: el poate să dizolve printr-un decret Parlamentul? Guvernul? Poate anunța alegeri parlamentare anticipate?

- Nu intenționăm să comentăm promisiunile electorale ale candidaților, pentru a nu ni se reproșa că dorim să împiedicăm sau să ajutăm pe cineva. Vom da un singur exemplu. În anul 2000, comuniștii le-au promis alegătorilor săi că imediat ce vor veni la putere, vor organiza alegere locale anticipate. Şi, într-adevăr, ei au câștigat alegerile şi au obținut 71 de locuri în parlament – număr ce depășește semnificativ majoritatea constituțională.

Ajungând la putere, ei au încercat să întrerupă mandatul aleșilor locali, adică peste 12 mii de consilieri și primari. Curtea Constituțională a declarat neconstituțională o asemenea tentativă, deoarece aleșii locali au statutul prevăzut de Constituție și soluționează problemele în limitele competenței lor.

Conform articolului 85 din Constituție, președintele are dreptul să dizolve parlamentul în următoarele cazuri:

1) Imposibilitatea alegerii guvernului după alegerea noului parlament.
2) După demisia guvernului, parlamentul refuză să acorde votul de încredere programului lui.
3) Timp de trei luni, este blocat procesul legislativ şi parlamentul nu este capabil să adopte nicio lege.

Pentru dizolvarea parlamentului președintele trebuie să obțină avizul pozitiv al CurțiiConstituționale privind dizolvarea parlamentului. Orice alte tentative de a dizolva parlamentul sau de a crea organe paralele de genul frontului, consiliului sau adunării constituante etc. vor fi declarate neconstituționale.

- Ce pârghii de influență are parlamentul în raport cu președintele? Poate oare parlamentul să limiteze competențelepreședintelui? Dacă da, atunci până unde?

- Conform articolului 6 al Constituției, ramurile puterii sunt separate. Şi parlamentul, şipreședintele, şi guvernul, şi Curtea Supremă de Justiție, şi Curtea Constituționalăşi alte organe, prevăzute de constituție. Acestea cooperează în vederea executării competențelor prevăzute de Constituție. În Legea Supremă este descris modul de formare a lor, mandatul şicompetențele. Din păcate, practica CurțiiConstituționale denotă unele cazuri de încălcare a principiului separării puterilor, care s-au încheiat prin sancționareasubiecților dreptului constituționalşi revenirea contravenienților în cadrul legal.

- Ce conflicte ar putea apărea dacă în alegeri va învinge totuși un candidat al opoziției?

- Dacă învingătorul în alegerile prezidențiale va deveni cu adevărat un președinte al poporului, atunci nu vor apărea conflicte. Dacă el va prezenta interesele unui anumit partid, ale alegătorilor săi, clanurilor etc., atunci revoltele sociale nu vor putea fi evitate. Să ne amintim că în a cincea republică, începând cu 1959 şipână în prezent, au fost șaptepreședinți. Cei mai mulți dintre ei erau susținuți de electoratul de stânga. La fel ca şi Parlamentul Franței.

Însă pe timpul celui de-al cincilea președinte, parlamentul a obținutsusținerea electoratului de dreapta. Președintele avea dreptul să dizolve parlamentul o dată pe an, dar el nu a făcut-o pentru că interesele Franței erau mai presus. El a spus: „În acest caz, fiecare la locul său se va ghida de spiritul şi litera Constituției”. Să ne dea Dumnezeu un asemenea președinte, inteligent şi care îşiiubeștețaraşi poporul.

Vladislav Bordeianu
0
0
0
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Cum evaluați decizia de a indexa pensiile cu 6% începînd cu 1 aprilie?