Ucraina vs Moldova: Nistrul, în schimbul cîtorva baze de odihnă

Ucraina vs Moldova: Nistrul, în schimbul cîtorva baze de odihnă

Xenia Florea

Întrevederea specialiștilor moldoveni și ucraineni privind hidrocentrala de la Novodnestrovsk, planificată pentru sfîrșitul lunii iulie, stă sub semnul întrebării.


Kievul nu răspunde la apelurile colegilor moldoveni.

Pe 23 iunie, în orașul Novodnestrovsk (regiunea Cernăuți din Ucraina), după o pauză îndelungată, au avut loc consultările bilaterale privind problemele funcționării complexului hidroenergetic, impactului asupra mediului și alte probleme bilaterale. Delegația moldovenească a fost condusă de viceministrul Economiei Valeriu Triboi.

Atunci, părțile au convenit asupra desfășurării unei întrevederi separate a experților din cadrul ministerelor mediului pe marginea situației din jurul nodului hidroenergetic. Ea trebuia să aibă loc la Chișinău la sfîrșitul lunii iulie. Însă ministerul Mediului din RM nu a putut spune dacă aceasta va avea loc.

„Ultima dată am apelat la colegii ucraineni pe 4 iulie. Deocamdată, nu avem niciun răspuns. Acesta poate să vină mîine, dar poate niciodată – cu colegii de la Kiev e destul de greu de lucrat. La întrevederea din 23 iunie, ministrul adjunct al energeticii și industriei cărbunelui din Ucraina m-a asigurat că va contribui la desfășurarea acestei întrevederi, însă se pare că el nu are pîrghii de influență asupra colegilor de la Ministerul Mediului”, a declarat pentru NOI.md viceministrul Mediului din RM Andrian Delinschi.

Planurile hidrologice mari ale Kievului


Despre faptul că colegii ucraineni mai mult imită procesul de consultări privind nodul hidroenergetic de la Dnestrovsk decît poartă un dialog constructiv și se eschivează cu virtuozitate de la angajamentele prevăzute în convențiile internaționale funcționarii și ecologii moldoveni vorbesc de 15 ani. Partea ucraineană foarte mult timp pornea de la faptul că „impactul construcției CHEAP de la Novodnestrovsk pe teritoriul Moldovei lipsește”. Aceasta era concluzia Institutului Geochimiei Mediului al Academiei de Științe a Ucrainei, scrisă în documentația de expertiză la finalizarea proiectului Centralei hidroelectrice cu acumulare prin pompare Dnestrovsk”.

Deși potrivit datelor Institutului de Geofizică al Academiei de Științe din Ucraina din aceeași perioadă, construcția CHEAP de la Novodnestrovsk ar putea spori activitatea seismică în regiune de la 6 pînă la 7 grade. Ministerul Ecologiei din Ucraina indica asupra faptului că zona șantierului este cu risc sporit de eroziune și alunecări de teren. Iar ecologii din cele două țări spuneau că darea în exploatare a unui nou complex hidroenergetic va conduce la reducerea nivelului de apă în Nistru, la înrăutățirea calității apei și va perturba funcționarea ecosistemului Nistrului Mediu și Inferior, precum și a deltei, va avea un impact negativ asupra stării Mării Negre și va putea crea dificultăți semnificative în alimentația cu apă a Republicii Moldova și Regiunii Odessa din Ucraina.

Ceea ce are loc, de fapt, în prezent. Deja a cîta vară Nistrul seacă într-atît, încît în unele locuri poate fi trecut prin vad.

Directorul Asociației Internaționale a Păstrătorilor Râului Nistru „Eco-Tiras”, Ilia Trombițki, a calificat drept „debandadă intenționată” situația creată de partea ucraineană în jurul problemei construcției și funcționării nodului hidroenergetic pe Nistru.

„Toate cele trei componente ale complexului hidroenergetic de pe Nistru, adică CHE -1, CHE-1 și CHEAP de la Novodnestrovsk, sînt gestionate de persoane juridice diferite. Și foarte des, în cadrul negocierilor este prezent reprezentantul unei stații, iar ceilalți doi lipsesc. Adică se creează o debandadă intenționată”, a declarat expertul.

Energeticienii ucraineni folosesc același procedeu nu doar în dialogul cu Chișinăul, dar și cu propriii ecologi.

Pe 13 iulie, cabinetul de miniștri al Ucrainei a aprobat un document de amploare – Programul de dezvoltare a hidroenergeticii pînă în 2026. Acesta prevede dublarea (de la 8,6% pînă la 15,5%) cotei hidroenergeticii în sistemul energetic al Ucrainei. Autoritățile Ucrainei doresc să reducă astfel dependența de gazele rusești și cărbunele de la Donețk, în baza cărora funcționează multe întreprinderi energetice ale țării.

Pentru realizarea sarcinilor trasate, în următorii zece ani se prevede darea în exploatare a peste 3,5 milioane KWt de capacități noi. Pentru aceasta, pe Nistru va fi construită cea mai mare CHEAP din Europa (1,25 milioane Kwt) și cascada pe Nistrul Superior (390 mii MWt). Pe Nistru vor fi construite CHEAP Kanevsk (1 milion KWt) și Kahovsk (250 mWt), iar pe Bugul de Sud va fi finalizată CHEAP de la Tașlîk (300 KWt).

Ironia situației constă în faptul că Programul de dezvoltare a hidroenergeticii a fost aprobat pe 13 iulie, iar audierile publice ale acestui document cu participarea reprezentanților societății civile au avut loc la Lvov abia pe 22 iulie!

Ecologii ucraineni insistă asupra faptului că Programul aprobat de Guvern nu e legal. Potrivit legii Ucrainei cu privire la expertiza ecologică, orice gen de proiecte de dezvoltare și plasare a capacităților industriale, a unor ramuri separate ale economiei trebuie să fie supuse în mod obligatoriu unei expertize ecologice.

Încă în iunie, Ministerul Ecologiei și Resurselor Naturale al Ucrainei a cerut de la Ministerul Energeticii și Industriei Cărbunelui să evalueze impactul asupra mediului a proiectelor de finalizare a construcției CHEAP de la Novodnestrovsk și a construcției CHEAP de la Kanevsk, precum și să supună documentul unei expertize ecologice de stat. Însă Programul de dezvoltare a hidroenergeticii a fost aprobat fără aceste încheieri.

Mai multe organizații ecologiste deja și-au anunțat intenția de a acționa în judecată. Un factor încurajator este și că Guvernul intenționează să împrumute banii pentru dezvoltarea hidroenergeticii de la băncile internaționale, iar acestea nu oferă mijloace pentru asemenea proiecte fără o expertiză ecologică.

Fluxurile din țevi


Unul dintre cei mai importanți jurnaliști ecologi din Ucraina, Oleg Listopad, a numit Nistrul drept un „rîu chinuit”. Nu pe cea mai mare arteră acvatică din Europa autoritățile ucrainene intenționează să realizeze planurile energetice grandioase. Și acestea încep încă cu fluxurile Nistrului.

Precum a scris anul trecut una dintre publicațiile ucrainene, construcția mini-hidrocentralelor electrice a căpătat o asemenea amploare în Ucraina, încît degrabă se va transforma într-un tsunami financiar-politic, devastator pentru ecosistemele din Carpați și nu doar.

Este vorba că, din 2008, în Ucraina funcționează așa-zisul tarif „verde”, adică un tarif special la care se procură energia electrică produsă din surse alternative de energie. Anul trecut, la nivel legislativ au fost introduși un șir de stimuli pentru dezvoltarea energiei „verzi”, iar centralele hidroenergetice micro, mini și mici, conform legislației ucrainene, sînt considerate drept obiecte ale energeticii alternative.

Acum cîțiva ani, autoritățile ucrainene și-au anunțat intenția de a construi pe rîurile de munte din Transcarpatia, din regiunile Lvov, Ivano-Frankovsk și Cernăuți peste 500 de mini-CHE.

Majoritatea dintre aceste proiecte prevedea construcția stațiilor hidroelectrice de tip derivat, cînd segmente ale rîurilor mici sînt trecute prin țevi. Apa se transportă pe o anumită distanță (pînă la cîțiva kilometri), iar apoi din țevi ajung în turbina pentru generarea energiei electrice, după care se întoarce înapoi în rîu.

Ecologii din Transcarpatia și societatea civilă s-au pronunțat imediat împotriva „hidroelectrificării” regiunii. Ei au declarat că dauna ecologică a stațiilor hidroelectrice mici pe rîurile de munte va fi de multe ori mai mare decît efectul energetic și că construcția lor ar putea conduce la o catastrofă ecologică în Carpați.

Experiența mini-hidrocentralelor existente a arătat că ecologii au temei pentru îngrijorări. Precum scria presa locală, în regiunea Ivano-Frankovsk, după construcția mini-hidrocentralei pe rîul Belîi Ceremoș, rîul, ca și cascada de pe acest sector, pur și simplu au secat – au rămas doar pietrele.

Însă, în pofida acțiunilor de protest, rezistenței localnicilor și proceselor de judecată, majorarea coeficienților tarifului „verde” a generat în Ucraina un val de construcție a mini-CHE. Recent, administrația regională din Lvov a decis construcția unei asemenea hidrocentrale electrice pe rîul Strîi. Acesta este unul dintre cei mai mari afluenți ai Nistrului.

Ecologii moldoveni și ucraineni se tem că dezvoltarea activă a hidroenergeticii în Carpați, de unde se alimentează Nistrul, va înrăutăți și mai mult situația celei mai mari artere de apă din Moldova și celui de-al doilea rîu din Ucraina.

Cascada Nistrului superior


Toamna trecută, compania de stat din Ucraina „Ukrghidroenergo” a anunțat despre încă un plan mare pe Nistrul Superior: aici se preconizează construcția unei cascade din șase stații hidroelectrice cu puterea totală de 390 mWt. Cinci dintre ele vor fi pe cursul rîului (cîte 60 mWt fiecare), iar una – derivată (86 mWt).

Construcția stațiilor va fi efectuată în baza creditelor, preponderent de la BERD. Costul estimativ – 1 miliard 100 de milioane de euro. Se preconizează că construcția va dura opt ani.

Această cascadă, precum și prețul problemei, a trezit nedumerirea specialiștilor locali. Potrivit expertului ucrainean în probleme energetice Iurie Korolciuk, care a calificat drept „ironie și populism” planul de construcție a celor șase mini-CHE pe Nistrul Superior, acest proiect poate costa pînă la $600 de milioane, și nicidecum peste un miliard de euro.

Între timp, ecologii ucraineni trag alarma: în cadrul construcției barajelor și lacurilor de acumulare pe Nistru, vor fi inundate teritoriile a trei parcuri naționale, precum și o parte din terenurile fertile – așa-zisa Podolie Galițiană. Iar ecologii moldoveni spun că pentru Nistru aceasta va însemna și pierderea unei cantități mari de apă și înrăutățirea condițiilor de trai a organismelor acvatice. Ecosistemul rîului se va distruge definitiv, iar Nistru Inferior se va transforma într-o mlaștină sau într-un lanț de lacuri.

Nodul hidroenergetic de pe Nistru


Vorba clasicului, dacă în primul act al piesei pe perete este o armă, atunci în ultimul act aceasta va împușca neapărat.

Pentru Republica Moldova o asemenea armă ecologică este cascada lacurilor de acumulare ale complexului hidroenergetic de pe Nistru în regiunea Cernăuți a Ucrainei.

Construcția acestuia a început încă în anii 80 ai secolului trecut. Complexul hidroenergetic trebuie să includă două CHE, o centrală hidroelectrică cu acumulare prin pompare (CHEAP), precum și o stație atomoelectrică. Cînd după destrămarea URSS-ului Ucraina a reanimat acest proiect, problema centralei atomoelectrice a fost scoasă: s-a decis doar dezvoltarea hidroenergeticii. Astăzi, din nodul hidroenergetic de pe Nistru fac parte: CHEAP de la Novodnestrovsk, aflată în construcție, și CHE-1 și CHE-2, care funcționează (nodul-tampon). CHE-2 este amplasată lîngă satul Naslavcea, raionul Ocnița din Moldova.

În pofida faptului că complexul hidroenergetic de pe Nistru încă nu a fost finalizat (la CHEAP a fost pusă în funcțiune doar prima linie a stațiilor din trei instalații din cele șapte, cu capacitatea totală de aproape 2,3 mii mWt), acesta a modificat complet hidrologia și regimul de temperatură a cursului inferior al Nistrului.

Deoarece energeticienii ucraineni livrează în Nistru apă prea rece din straturile inferioare ale lacului de acumulare, aceasta a condus la dispariția unui șir de specii de pești sau la substituirea speciilor valoroase cu cele comune. Potrivit unor estimări, în prezent, în Nistru au rămas 45-50 de specii de pești în loc de 90.

Deoarece pentru deversări sînt folosite straturile inferioare ale apei, ea este rece tot anul și foarte transparentă, iar în Nistrul de Mijloc ajunge apa prin care trece foarte bine lumina și, prin urmare, contribuie la creșterea vegetației. După pieire, aceasta coboară pînă la lacul de acumulare de la Dubăsari, provocînd înnămolirea acestuia, poluarea rîului și reducerea capacității lui de autopurificare. În paralel, se reduce și capacitatea CHE de la Dubăsari.

De asemenea, pe conștiința nodului hidroenergetic de pe Nistru sînt și inundațiile spontane și înnămolirea Nistrului.

În 2008, cînd în Republica Moldova a avut loc una dintre cele mai mari inundații din istorie, Chișinăul a acuzat partea ucraineană de inundarea teritoriului moldovenesc. Precum au declarat surse din cadrul Agenției „Apele Moldovei”, energeticienii ucraineni au deversat fără avertizare apa din lacul de acumulare de la Dnestrovsk cu o viteză de 4 mii metri cubi pe secundă, în timp ce barajul CHE de la Dubăsari poate ține doar 2,5 mii de metri cubi.

Vara trecută și primăvara aceasta, Nistru, dimpotrivă, a secat puternic. Pe unele sectoare, rîul putea fi trecut în vad: nivelul apei pe Nistru constituia doar 30% din normă.

Surse din cadrul centrului de prognoze hidrologice din RM au declarat că seceta hidrologică pe Nistru în mare măsură a fost provocată de acțiunile energeticienilor ucraineni, care au redus volumul deversărilor din lacul de acumulare de la Dnestrovsk: apa venea în Nistru cu o viteză de 130 de metri cubi pe secundă, ceea ce constituia doar o treime de volumul necesar.

În prezent, Republica Moldova și regiunea Odesa din Ucraina sînt ostaticii energeticienilor ucraineni, care cînd vor pompează apa în lacul de acumulare de la Dnestrovsck, cînd vor – o deversează, în cantități arbitrare, străduindu-se ca rezervorul să fie întotdeauna plin, deoarece în acest caz cantitatea de energie electrică generată este mai mare.

„Noi cerem ca CHE inferioară a nodului hidroenergetic de la Dnestrovsk sau CHE-2 să funcționeze în regim normal, să nu fie acele fluctuații de apă și să fie respectate deversările ecologice. În activitatea CHE-2 trebuie să existe un regim stabil, dar nu deversări periodice în timpul zilei. Acest fapt trebuie menționat în mod obligatoriu în acordul privind asigurarea funcționării nodului hidroenergetic de la Dnestrovsk, pe care Moldova și Ucraina de cîțiva ani nu-l pot coordona”, a declarat pentru NOI.md Ilia Trombițchi.

Totodată, ecologii moldoveni insistă ca Ucraina să-și asume răspunderea de a reconstrui CHE-1 astfel, încît stația să utilizeze în activitatea sa straturile superioare, dar nu cele inferioare ale apei din lacul de acumulare de la Dnestrovsk, fapt ce ar trebui să asigure un regim termic normal în cursul inferior al rîului.

Are oare Moldova pîrghii de influență­?


Nistrul este un rîu transfrontalier. Iar utilizarea și funcționarea resurselor acvatice transfrontaliere este reglementată de un șir de convenții internaționale, la care au aderat și Moldova, și Ucraina. De exemplu, de Convenția de protecție și folosire a apelor transfrontaliere și a lacurilor internaționale sau de Convenția de evaluare a impactului asupra mediului în context transfrontalier (convenția Expo).

Ucraina și Moldova sînt obligate prin acordurile de asociere semnate cu Uniunea Europeană să elaboreze în comun planurile de gestionare a bazinului Nistrului. Însă asumîndu-și obligațiile internaționale, Kievul nu se grăbește să le respecte la gestionarea rîului Nistru.

Republica Moldova a semnat Convenția Expo în 1994, iar Ucraina – în 1999. Acest document stabilește informarea prealabilă a părții asupra căreia se efectuează acțiunea de către partea de proveniență a acțiunii.

Însă, reanimînd proiectul de la Novodnestrovsk, Kievul nu și-a coordonat activitatea planificată și lucrările de construcție cu Republica Moldova. Deși în afara impactului ecologic și economic aici există și o nuanță teritorială: o parte din barajul CHE-2 de la Dnestrovsk, ce face parte din nodul hidroenergetic de la Dnestrovsk, se află pe malul moldovenesc. CHE-2 ocupă peste 17 hectare din teritoriul moldovenesc și folosește resursele acvatice comune.

O altă convenție internațională – privind protecția și folosirea cursurilor de apă transfrontaliere și a lacurilor internaționale – stabilește că țările pe ale căror teritorii curge un rîu internațional să convină între ele cum vor gestiona rîul pentru a evita conflictele și a menține bazinul rîului în stare bună, inclusiv în privința calității sanitare a apei. Iar articolul 9 al acestui document spune că țările din bazinul rîului trebuie să încheie așa-zisul acord de bazin, care să specifice cum ele vor gestiona rîul, fapt pentru care vor institui o comisie comună.

Însă și aici autoritățile ucrainene se eschivează de la îndeplinirea obligațiilor sale internaționale.

Însă în 2012, Guvernul Republicii Moldova și Cabinetul de miniștri al Ucrainei au semnat Acordul privind gestionarea durabilă a bazinului rîului Nistru. Parlamentul Moldovei l-a ratificat la începutul anului 2013, iar Rada Supremă a Ucrainei încă nu l-a examinat.

Ecologii consideră că ratificarea acestui acord de către partea ucraineană nu va avea loc degrabă: el prevede crearea comisiei pe rîul Nistru pentru discutarea tuturor problemelor și litigiilor legate de rîu, iar acest lucru nu este în interesul Kievului.

Din aceeași cauză, partea ucraineană tergiversează coordonarea și semnarea acordului privind funcționarea nodului hidroenergetic de la Dnestrovsk: Kievul nu vrea să-și lege mîinile cu obligații concrete privind CHEAP de la Novodnestrovsk, mai ales în problemele ecologice.

Iar în timp ce autoritățile Ucrainei se eschivează cu virtuozitate de obligații, energeticienii ucraineni folosesc rîul transfrontalier după bunul lor plac.

Potrivit directorului Asociației „Eco-Tiras”, Ilia Trombițchi, Republica Moldova nu are în prezent pîrghii reale pentru a influența asupra ilegalităților create de energeticienii ucraineni.

„Desigur, există Uniunea Europeană, există acordurile de asociere ale Moldovei și Ucrainei, în care sînt indicate anumite obligații ale părților în problemele ecologice și, teoretic, Bruxelles-ul ar putea influența cumva asupra poziției Kievului față de rîul Nistru. Însă astăzi, UE are o mulțime de alte griji – de la migranți și terorism pînă la problemele existenței Uniunii Europene, iar Kievul profită de această situație”, consideră expertul.

Ce-i drept, în cadrul vizitei recente a vicepremierului Federației Ruse Dmitri Rogozin la Chișinău și Tiraspol, funcționarul rus a promis să implice în soluționarea problemei situației catastrofale de pe Nistru specialiști de la Ministerul Resurselor Naturale și Ecologiei din Rusia, care, potrivit lui, vor veni în regiune, vor clarifica și vor vedea ce organizații internaționale pot fi implicate pentru soluționarea acestei probleme.

Însă, deocamdată, acestea sînt doar promisiuni. Totodată, partea ucraineană doar începe să elaboreze studiul de fezabilitate pentru cascada din șase CHE pe cursul superior al Nistrului și punerea în funcțiune a altor patru agregate de la centrala hidroelectrică cu acumulare prin pompare de la Novodnestrovsk, în baza căruia ar putea fi efectuat un recurs în instanțele internaționale.

De aceea, deocamdată, singura pîrghie reală de a influența planurile Kievului în problema de la Novodnestrovsk, consideră Ilia Trombițki, sînt „cele 20 ha de pămînt din preajma CHE-2, pe care Ucraina vrea să le ia de la Moldova în arendă îndelungată, tăind aici definitiv calea Moldovei spre rezervorul tampon”. În ultimul timp, partea ucraineană și-a impulsionat activitatea în această direcție.

Nistrul e rîul de care depinde clima, parte considerabilă a potențialului turistic al Republicii Moldova, aprovizionarea cu apă a circa 50% din populație și, astfel, într-o măsura mare – viitorul poporului moldovenesc.

Nistrul este și un rîu ucrainean, ce creează un bazin de apă în cîteva regiuni din țara vecină, fapt ce, probabil, nu îngrijorează autoritățile ucrainene și așa-zișii „businessmeni energetici”, ale căror familii, cel mai probabil, trăiesc departe de această parte a Europei.

Ecologii moldoveni consideră că Chișinăul nu trebuie categoric să cedeze terenurile Ucrainei – nici pe o perioadă medie, nici în arendă pe mult timp. Niciun fel de obiecte din țara vecină – acele cîteva baze de odihnă, proprietatea Moldovei, pe care Kievul este gata să le recunoască în schimbul cedării Chișinăului în problema de la Novodnestrovsk, nu se pot compara cu prejudiciul pe care l-ar putea cauza Nistrului și Republicii Moldova acest complex hidroenergetic, care încă nu funcționează la capacitatea proiectată. Iar perspectivele construcției centralelor hidroelectrice mici ar putea ucide, în general, acest rîu european, mai ales în condițiile tăierii pădurilor în Carpați și drept consecință, a schimbării dramatice a climei.

Evident, pînă la soluționarea problemei „nistrene”, Republica Moldova trebuie să evite orice dependență de Ucraina în aspecte economice, politice etc. și să caute parteneri internaționali care ar fi capabili să determine țara vecină să-și respecte obligațiile internaționale.

Pornind de la aceste considerente, ecologii moldoveni consideră că starea și gestiunea comună a Nistrului trebuie să devină o problemă-cheie în relațiile dintre cele două țări pe termen mediu (posibil și lung).

Ați găsit eroarea în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Comentarii Adăugați un comentariu18 comentari

Зоркий глаз 8 sep. 2016,, 17:24

Как вообще можно слушать человека, который представляет страну, оккупировавшую некислую часть Молдовы? Капец. Экологи конечно молодцы, но кажется перебрали с краснокнижными бурундучками, которые не смогут нереститься. Похоже просто на выторговывание какой-то части в энергокомплексе.

Олег 6 aug. 2016,, 23:14

На все требования Молдовы,Украина болт забила.Украина со временем полностью перекроит Днестр.Пока кучка уродов во власти Украины,нескем разговаривать.Накуралесят и разбегутся как тараканы.А восстанавливать их косяки придётся очень долго и с большими финансовыми потерями.Загубят прекрасную природу Молдовы.Очень жаль!Бог дал нам прекрасную землю,а мы её не уберегли и загубили!!!

jora 3 aug. 2016,, 22:21

буковина и буджак молдавские земли....

арсений 31 iul. 2016,, 17:55

5-му и 13-му.вы шезо.ренники, вам везде и всюду мерещатся кацапы. речь идёт об экологической катастрофе, а вам про политику пропи.деть. вам через чур хорошо , что вопрос жизненно важный не интересен.прид.рки блин.

Бззз 31 iul. 2016,, 13:20

ой дураки. ой дураки ...

HERODOT 30 iul. 2016,, 09:46

PROBLEMA NISTRUULUI ESTE CONSECINȚA PACTULUI RIBBENPROP MOLOTOV dOCUMENTUL A FOST DECLARAT NUL SI NEVENIT DE mOSCOVA ICA IN 1991. aSTA AR TREBUI SA INTELEAGA KIEVUL european si democratic Sau este de parerea generalului Jucov care in 1940 a acupata Bucovina de nord si Basarabia interbelica ce era in componenta Romaniei regale. D e ce tace acum si regele ???

Коля 29 iul. 2016,, 18:56

Украинцы если надумали издеватся над молдованами в вопросе воды и рек,то очень скоро ,Мы поиздеваемся над територийми некогда большой Украины ставшей маленькой в своих древних границах!!!.

русский васе 29 iul. 2016,, 15:18

а потому что пока живы такие дураки как ты можно любую лапшу вешать. что если США сказали что дождей не станет-надо принять это как истину? ты дебил. они давно врут кому и как хотят. и с озоновым слоем они бабло собирают с планеты-афера...я только одно могу сказать-на маленьком днестре не должно быть много ГРЭС. вот тут хозлы гробят реку-она мелеет,заиливается и т.д.а насчет сша-пошшел ты в жопу дурачок...ага тут дождей не будет а у них будет. сша может только дурак верить. они рождаются аферистами

вася 29 iul. 2016,, 13:10

почему к руководству разных стран обычно приходят долбо"бы? И в россии.и в украине,и у нас. По пргнозам гидрометцентров СЩА и ЕС через 20 лет в украине и молдове прекратяться осадки на ближайшие 100-200 а может и больше лет. Днестр исчезнет просто.Зачем вкладывать в строительство ГЭС такие деньги??? Потому что в киеве дураки рулят и ничего не знают.

хохл 27 iul. 2016,, 20:10

Бл*,хохлы всё играються с гранатой играються когда то доиграються что получат себе 2 фронт где получать под зад от армии РФ.

Mai multe

Adăugaţi Comentarii

captcha

tu ești reporter

Fiți coautorul nostru! Dacă aveți o știre interesantă împărtășiți-ne-o și nouă!


captcha

Întrebarea zilei Toate

load