Transnistria stiri: 1365
Eurovision stiri: 499

Dumitru Diacov: Haideți să coborîm de pe baricade și să ne apucăm de construcția propriei case

5 iul. 2016,, 11:30   Politică
12593 18

Думитру Дьяков: Давайте слезем с баррикад и займемся строительством собственного дома
Foto: timpul.md

Din moment ce Partidul Democrat este unul dintre partidele aflate la putere, cetățenii au o mulțime de întrebări față de acesta. Am încercat să-i punem președintelui de onoare și fondatorului PDM, Dumitru Diacov, întrebările care sînt discutate pe larg în ultimul timp.


- Pînă la vizita vicepreședintelui Partidului Democrat, Vladimir Plahotniuc, în SUA (la invitația Consiliului de Cooperare Nord-Atlantic) de a participa la evenimentul organizației) noi nu am auzit nimic despre funcția coordonatorului executiv al Consiliului Coaliției de Guvernămînt. Cînd a apărut aceasta și ce presupune funcția de coordonator executiv al Coaliției?

- Nu s-a auzit nimic despre această poziție mai devreme, pentru că aceasta nu a existat în coalițiile din 2009-2016. În 1998, după alegerile parlamentare a fost creată Alianța pentru Democrație și Reforme, coordonatorul acesteia a fost Mircea Snegur, dar el fusese numit lider al Alianței. Deoarece în coaliție sînt întotdeauna doi sau mai mulți participanți, trebuie să existe o persoană care să-și asume responsabilitatea pentru munca de aplanare a anumitor situații tensionante între membrii Alianței, în procesul de luare a unor anumite decizii.

- Adică acesta e negociatorul principal?

- În esență, da. Snegur a fost numit lider pentru că el era fost președinte al țării. În prezent, s-a decis ca această funcție să fie numită "coordonator al Coaliției", deoarece ponderea semantică cea mai mare constă tocmai în coordonare, din moment ce Coaliția este formată din două partide (PDM și PL) și două grupuri de deputați (din foștii comuniști și liberal-democrați).

Uneori, pe parcursul dezbaterilor unor probleme, ies scîntei și, desigur, cineva trebuie "să le stingă" pe toate și să ia asupra sa partea negocierilor pentru a ajunge la un consens și a lua decizia corespunzătoare. Respectiv, aceasta trebuie să fie o persoană care găsește mai ușor limbaj comun și este capabilă să convingă partenerii de Coaliție. Spre exemplu, ieri, am avut o întîlnire și s-au iscat discuții aprinse pe două sau trei subiecte. Disputele au izbucnit din cauza diferitor puncte de vedere ale celor 14 deputați care au părăsit fracțiunea comunistă și al domnului Ghimpu. Pentru ca să împaci în vreun fel părțile, uneori trebuie să te ridici mai sus de interesele de partid, dîndu-i dreptate unei anumite părți, iar acest lucru este întotdeauna foarte dureros perceput de cealaltă parte. Uneori este un lucru ingrat, dar alteori roadele acestei munci se fac simțite.

În mod oficial, funcția de coordonator executiv al Coaliției a fost anunțată înainte de plecarea lui Vladimir Plahotniuc în Statele Unite ale Americii (la începutul lunii mai), dar neoficial a existat de la înființarea majorității parlamentare actuale, deoarece apar în mod constant situații cînd e nevoie de cineva care să prea funcția de negociator.

– Inițial, a fost nevoie de Coaliție pentru a fi asigurată cantitatea necesară de voturi la alegerea Guvernului. Care este rolul acesteia astăzi și cum funcționează aceasta?

- Faptul că Coaliția activează nu chiar public poate fi rău, căci oamenii ar trebui să știe despre modul în care decurge totul. Desigur, ei sînt curioși să afle cine și cum gîndește. Dar, pe de altă parte, această parte a lucrului a stîrnit întotdeauna o mulțime de opinii contradictorii, comentarii și speculații. În cazul în care acest lucru se face public, fiecare participant dorește, ca să spunem așa, să iasă în evidență cu orice preț pînă la urmă, pentru a le arăta alegătorilor că el apără o anume poziție ideologică. În condițiile noastre este uneori foarte rău, deoarece Coaliția include partide care ocupă diferite segmente ale spectrului nostru politic.

În cazul în care un grup de deputați se consideră obligat să anunțe unele lucruri sfinte pentru ei, atunci cu acest lucru, cu siguranță, nu va cădea de acord un alt grup de deputați. Anterior, PL și PLDM erau mai omogene și aveam adesea multe dispute în contradictoriu pe problemele ideologice cu ei. Astăzi însă, există încă 14 deputați, foști comuniști, care periodic nu sînt de acord cu cîte ceva și își susțin destul de înflăcărat unele interese ale sale.

Iată de unde apare dorința de a evita publicitatea. Noi încercăm să nu repetăm greșelile precedente, atunci cînd certurile aveau loc în public, rufele fiind spălate în văzul tuturor. Toate astea erau apoi înflorite cu comentarii și considerații suplimentare și îi forța pe reprezentanții Coaliției să interpreteze în moduri diferite, contrazicîndu-se în public chiar și asupra unor probleme care nu erau importante pentru activitatea Guvernului, dar poate că era important din punctul de vedere al poziționării partidului.

Întrucît s-au acumulat o mulțime de probleme și întîrzieri pe anumite domenii de activitate (pe fundalul crizei politice prelungite), noi am ajuns la concluzia că avem nevoie să lucrăm din greu ca să recuperăm timpul pierdut și că în acest caz trebuie să evităm să facem aceste lucruri public.

- Și ce discutați în Coaliție?

- Spre exemplu, ieri, despre corturile unioniștilor, precum și despre cortul protestatarilor și pozițiile diferitor grupuri politice. Desigur, Partidul Democrat are o atitudine față de unioniști, Ghimpu – alta, iar foștii comuniști – o a treia. Cum să ieșim în public cu astfel de probleme ca să nu ne certăm? Deși problema a fost ridicată în Parlament de către socialiști, PDM a votat pentru includerea pe ordinea de zi a sesiunii plenare din 1 iulie a audierilor privind consolidarea propagandei unioniste în Moldova. Desigur, lui Ghimpu i-a "crescut" imediat temperatura.

Această chestiune ar trebui să fie discutată ca între oamenii de afaceri serioși, dar este imposibil să ne imaginăm discutarea unui asemenea subiect delicat cu participarea socialiștilor și liberalilor. În acest caz, Partidul Democrat se pomenește între aceste două partide ca între ciocan și nicovală. Iar probleme de acest fel apar aproape în fiecare zi.

- Dar această chestiune a fost scoasă de pe ordinea de zi. De ce?

Eu nu am votat, iar colegii au sprijinit ideea de a scoate această chestiune de pe ordinea de zi. Din nou, pentru a evita tensionările inutile...

- Dar, în general, care este poziția Partidului Democrat față de unionism?

- Noi nu sîntem unioniști, dar ne este dificil să ne asociem cu socialiștii pe această problemă, deoarece ei nu doar că nu sînt unioniști, ci au vederi mult mai radicale, dar mai ales un comportament radical. Din moment ce PDM face parte dintr-o Coaliție cu liberalii, noi trebuie să luăm în considerare și punctul de vedere opus, pe care însă nu-l împărtășim. Noi trebuie să nu ne certăm cu Ghimpu, dar, în același timp, să ne apărăm punctul de vedere, bazat pe faptul că unionismul nu este politica noastră și să-i oferim posibilitatea, la figurat vorbind, navei să plutească mai departe.

- Cum credeți, agitația și mișcarea aceasta politică ar trebui interzise?

- Curtea Constituțională a avizat cu privire la această chestiune: asemenea partide pot exista. Și CEDO spune că, dacă oamenii încearcă să-și transmită în mod pașnic punctul de vedere, ei nu pot fi încătușați și aruncați în închisoare. Acest lucru nu înseamnă însă că sîntem de acord cu acest punct de vedere.

Eu sînt împotriva unirii Moldovei cu România și am spus în repetate rînduri despre acest lucru. Nici Partidul Democrat nu împărtășește acest punct de vedere. În aceste condiții noi nu-i putem interzice nici lui Dodon să promoveze o campanie pentru aderarea la Uniunea Vamală. Cu toate că noi nu împărtășim nici această idee.

- Dar Dodon, spre deosebire de unioniști, spune că avem nevoie de o Moldovă independentă.

- Și noi spunem că avem nevoie de Moldova. PDM nu pledează nici împotriva României, nici împotriva Rusiei, ci e pentru o cooperare normală cu ambele țări și pentru consolidarea suveranității Republicii Moldova. Dar țara noastră este foarte specifică și diferă de celelalte foste republici sovietice. Nicăieri nu există o astfel de fracturare și baricade artificiale ca acele construite aici, la începutul anilor 1990, acestea existînd și în prezent. Noi întotdeauna venim cu chemarea: haideți să coborîm de pe baricade și să se ne apucăm de construcția propriei case.

Noi sîntem absolut convinși și am vorbit de multe ori că Moldova nu-și va afla liniștea dacă o parte a ei e antiromânească, iar a doua antirusească. Imaginați-vă un guvern proromân sau vădit prorus. Întotdeauna va exista o doua parte a societății care îi va opune rezistență.

În general, cetățenii de rînd ai țării noastre (poporul moldovenesc) trăiesc în armonie unii cu alții. De ce la nivelul comunicării zilnice oamenii sînt absolut toleranți și calmi, iar la nivel politic ei vînează voturile alegătorilor? Acest lucru va continua atît timp, cît populația va înceta să fie interesată și să-i creadă pe așa-numiții luptători.

Partidul Democrat nu a chemat niciodată la lupte geopolitice și a optat pentru relații echilibrate cu Rusia și România. Noi trebuie să încercăm să creăm în Moldova o platformă de comunicare geopolitică pentru pace și cooperare, și nu pentru dezbinare și luptă.

- Cînd însă posturile înalte sînt deținute de persoane cu dublă cetățenie, acest lucru ridică întrebarea: interesele cărei țări le protejează aceștia?

- Am avut posibilitatea de a obține atît cetățenia rusă, cît și română, am însă principial doar un singur pașaport, cel moldovenesc. Domnul Lupu la fel. Și foarte mulți. Noi am spus în mod repetat că președintele, miniștrii, judecătorii Curții Constituționale, membrii serviciilor speciale nu ar trebui să fie cetățeni ai unui alt stat. Dar se pare că în anul 2002 a fost adoptată legea care permite dubla cetățenie, deși noi ne-am opus.

Iar în cazul în care un astfel de drept le este acordat tuturor cetățenilor, nu ar trebui să existe nicio excepție, căci excepțiile, așa cum a arătat CEDO, încalcă drepturile unor anumiți cetățeni. Eu nu știu ce soluție există pentru a depăși această situație. Am un proiect de lege cu privire la introducerea unor modificări care să le interzică ocuparea anumitor funcții persoanelor cu dublă cetățenie. Eu sînt absolut convins că președintele, prim-ministrul, miniștrii, anumiți conducători nu pot avea cetățenia unei alte țări.

A fost deja o tentativă de adoptare a acestei decizii, însă Curtea Constituțională a declarat-o neconstituțională (care ar fi putut fi hotărîrea, dacă din cei șase judecători ai Curții Constituționale cinci sînt cetățeni români? – n.a.). Cu toate acestea, această problemă trebuie rezolvată.

- De ce, în opinia Dumneavoastră, în Parlament nu se discută o problemă atît de importantă pentru țară ca politică externă? Ea e, sincer vorbind, amorfă în țara noastră . Există doar un slogan "Pentru integrare europeană", dar nu există nicio politică externă care să reflecte interesele țării noastre. Cum construim relații cu vecinii noștri și cu alte țări? Avem impresia că nu a fost gîndită, dar nici prescrisă.

- Deoarece avem actori politici activi care fac speculații pe marginea acestei teme în mod diferit, oamenii de rînd își creează impresia că în politica externă a țării noastre e totul vag și neclar, că facem un pas înainte și doi înapoi. Pînă cînd Rusia și Europa, Rusia și SUA nu-și vor ameliora relațiile între ele, aceste probleme geopolitice vor rămîne stringente în regiunea noastră. Este necesar ca acești jucători să-și rezolve problemele, deoarece Moldova nu are astfel de probleme. Noi nu vrem să luptăm cu nimeni.

Eu sînt singurul deputat din actualul Parlament care în anul 1994 am votat pentru Constituție și-mi amintesc discutarea articolelor referitoare la neutralitate. Ea a apărut pentru că ne doream ca Moldova să devină cu adevărat un stat neutru, unde să nu existe confruntare de interese ale Occidentului și Rusiei, unde să nu existe luptă pentru un kilometru pătrat în plus, ci să devină cu adevărat o zonă de cooperare.

Un exemplu de stat neutru e Austria, pe care am vizitat-o recent. Neutralitatea ei a fost ideea Uniunii Sovietice, care a insistat și a creat asemenea condiții ca din Austria să fie retrase trupele și ale unora, și ale altora, și ale celei de-a treia părți. Austriecilor le-au fost dăruite suveranitatea, independența și neutralitatea.

Noi am proclamat neutralitatea statului cu mulți ani în urmă, dar nu o putem pune în aplicare în practică, deoarece aici se află forțe ale unui alt stat. Noi nu vrem să cultivăm isteria, de care sînt interesați unii, dar, pe de altă parte, această problemă există. Se pare că Federația Rusă susține statutul de neutralitate al Moldovei, parcă ar exista Acordul cu privire la retragerea trupelor rusești din Transnistria, semnat la Istanbul, dar care în realitate nu funcționează.

Celor care susțin că ar trebui să aderăm la NATO le reproșăm, pentru că țara noastră este stat neutru. Ei ne răspund însă: ce fel de stat neutru puteți fi, dacă pe teritoriul nostru, fără știrea noastră, este dislocată o armată străină? Soluționarea acestei probleme nu depinde de Moldova. Mai devreme sau mai tîrziu însă va trebui să o discutăm, inclusiv cu prietenii de la Moscova. În cazul în care ei doresc ca Moldova să fie un stat neutru, atunci trebuie să ne ajute să devenim independenți, astfel ca pe teritoriul țării noastre să nu se afle trupele nimănui. Dar din moment ce acest lucru nu se reușește, se iscă întrebarea, dar poate ar trebui într-adevăr să aderăm la NATO?

- Atunci cînd ministrul Apărării din partea Coaliției vine iar cu declarația cu privire la aderarea Moldovei la NATO, societatea explodează din nou. De ce se face acest lucru?

- Ministrul Apărării este membru al Partidului Liberal, căruia îi place, uneori, să-și dea jos cămașa și să arate că ei se deosebesc de celelalte partide. În plus, există partide extraparlamentare de dreapta, care fac, de asemenea, campanie în susținerea aderării la NATO, adică PL trebuie să concureze și cu ei. Și cu atît mai mult, dacă Șalaru va decide brusc să participe la cursa prezidențială, atunci el va trebui să-și construiască programul electoral în baza a ceva. Aceste lucruri se explică foarte simplu, iar poporul trebuie să înțeleagă acest lucru, deși în societatea noastră în această privință emoțiile depășesc limitele.

Eu însă privesc cu calm acest lucru, deoarece știu că nici domnul Șalaru, nici partidul lui nu vor schimba situația politică, geostrategică în Moldova.

- De ce atunci cînd trebuie luate decizii serioase în Parlament vin ambasadorii României și UE? Oare ambasadorii noștri se duc la adunările plenare în parlamentele altor țări?

- Pentru că ședințele sînt deschise și orice ambasador acreditat în țara noastră poate participa la ele, inclusiv ambasadorii țărilor CSI. Și în orice parlament există loja diplomaților. Ei doresc să știe cu ce trăiește țara în care sînt acreditați. La ședințele Guvernului ei însă nu au dreptul să asiste, deoarece acesta este un organ executiv.

- Într-unul dintre interviurile acordate v-ați pronunțat în favoarea unui proces transparent în cazul lui Filat. Luînd în considerare faptul că Partidul Democrat este unul dintre partidele de la putere, care e responsabil pentru ceea ce se întîmplă, mai mult decît atît, Ministerul Justiției este controlat de Partidul Democrat, de ce acest proces nu a fost public? Doar atît societatea, cît și partenerii de dezvoltare au insistat asupra acestui fapt, în schimb Filat s-a pomenit în rol de martir.

Față de acest caz societatea manifestă un interes sporit. În cazul în care procesul este închis, există suspiciunea că ceva nu este curat. Dar procurorii nu se supun Ministerului Justiției, iar judecătorii care iau decizia, nu i se supun, de asemenea, Ministerului Justiției. Deși ministrul este reprezentant al Partidului Democrat, el nu are posibilitatea să le dea instrucțiuni directe judecătorilor. Mai devreme sau mai tîrziu, ei vor trebui să dea explicații, deoarece vor urma procese în instanțele superioare de judecată.

Dacă privim această problemă din punctul de vedere al intereselor partidului, eu aș dori ca orice proces în Republica Moldova să fie deschis, desigur, cu excepția celor care nu pot fi desfășurate în mod public, pentru ca procurorii să aibă posibilitatea să se ocupe de lucrul său onest, imparțial, fără să fie exercitată asupra lor vreo influență și ca judecătorii să ia deciziile în baza legii.

Noi spunem că dorim reforme, că votăm pentru legi (săptămîna trecută am examinat trei sau patru legi cu privire la procuratură și judecători). Dar ce folos va fi din asta, dacă activitatea judecătorului concret nu se va schimba? De pe urma acesteia va avea de suferit și judecătorul, și sistemul judiciar în general și, în cele din urmă, partidele politice care sînt în prezent responsabile pentru țară. Mai devreme sau mai tîrziu, totul va deveni cunoscut.

- Sondajele de opinie îi clasează printre cei mai populari politicieni pe oamenii care, cel mai probabil, vor lupta pentru funcția de președinte al Republicii Moldova. În special, este vorba de Igor Dodon, Maia Sandu și Andrei Năstase. Totodată, PDM nu a decis încă care va fi candidatul său. Nu vă este frică că a rămas puțin timp și că persoana înaintată de partidul dvs. nu va reuși să se manifeste?

- Sper că din partea PDM va fi promovată, în calitate de candidat la președinție, o persoană cunoscută, așa încît nu va fi nevoie ca oamenii să fie convinși că e demnă să ocupe acest post. În Partidul Democrat există astfel de oameni.

- Această persoană va fi cineva dintre membrii de partid?

- Desigur, cu toate că nu am discutat încă acest lucru, am făcut doar schimb de opinii de mai multe ori într-un cerc restrîns. Cred că totul va fi în ordine din acest punct de vedere.

Noi nu vrem să ne pronunțăm asupra celorlalți candidați. Acum situația e incendiară pe aripa "dreaptă": va exista sau nu un candidat unic. Cred că pentru ei ar fi bine să convină asupra unui singur candidat. Pe de altă parte, însă eu înțeleg partidele care vor desemna candidații lor, în caz contrar cum se vor poziționa aceste partide? Pe cine vor sprijini aceste partide în a doua rundă este deja o altă întrebare. Apropo, și pe eșichierul de "stînga" va fi destul de distractiv.

Noi vom observa și analiza liniștit ceea ce se întîmplă în jurul nostru. Iar de numirea propriu-zisă a candidatului ne vom ocupa după încheierea sesiunii parlamentare, pentru că într-adevăr agenda zilei Parlamentului este foarte încărcată. Dacă vom ieși mîine și "vom trîmbița" că avem un asemenea candidat, atunci noi va trebui să ne ocupăm de acesta, pentru că se vor năpusti asupra lui toți dintr-o dată. În acest caz, nu vom avea timp să ne ocupăm de chestiuni importante. Mai ales că și candidatul este un om din cercul nostru, care e și el ocupat de munca sa.

Eu sper că Guvernul și structurile corespunzătoare vor organiza alegeri normale, pașnice, democratice, libere. Iar noi vom lupta, desigur, pentru ca candidatul nostru să treacă în cea de-a doua rundă, unde îi va fi mai ușor să cîștige alegerile prezidențiale, pentru a menține un anumit echilibru în țară și să trăim în pace pînă la alegerile parlamentare.

- În cazul în care alegerile prezidențiale le va cîștigă candidatul forțelor de "stînga", credeți că acest lucru va afecta echilibrul existent?

- În mare măsură nu ar trebui. Noi nu ne temem de niciun președinte: nici de unul de "stînga", nici de unul de "dreapta". Astăzi avem o majoritate destul de unită. Majoritatea parlamentară și guvernul format de această majoritate are stabilite anumite scopuri, obiective și un program de activități. Eu cred că în acești ani avem de lucru pînă în gît. De aceea cred că președintele, pe care îl va alege poporul va avea dorința de a găsi o cale, pentru a încerca să schimbe spre bine situația din Moldova.

Dacă președintele după două săptămîni de la alegeri va începe să lupte cu majoritatea parlamentară și Guvernul, atunci eu nu văd pîrghii deosebite cu care să poată obține, să zicem, alegeri parlamentare anticipate sau demisia Guvernului. Pentru că președintele nu are autoritate constituțională directă de a face acest lucru. Dacă el ne va declara "război" și timp de o jumătate de an va reuși să-și atingă scopul, în ce se vor transforma toate astea?

Noi considerăm că Partidul Democrat este gata să lucreze și să găsească limbaj comun cu orice președinte. Deși ne-am dori, desigur, ca președinte să devină un om care împărtășește opiniile și valorile noastre etc., astfel încît să putem lucra liniștiți. Noi nu trebuie să ne pregătim de "război". Alegerile se vor încheia într-o zi anumită, iar după asta va trebui să lucrăm. Oamenii votează pentru un candidat care va începe să lucreze, nu să "lupte".

- Mulțumesc pentru interviu.

0
0
0
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Cum evaluați decizia de a indexa pensiile cu 6% începînd cu 1 aprilie?