Cine și ce ameninţă suveranitatea Moldovei

Foto: zastavki.com

Victor Roşca

În ultimul timp, problema suveranităţii ţării noastre a devenit tot mai arzătoare.

La aceasta trebuie să ne gîndim şi despre aceasta trebuie să vorbim cît nu e tîrziu: au loc prea multe evenimente la care autorităţile practic nu reacţionează.

Temei suveranităţii Moldovei şi consolidării ei a fost dedicată „masa rotundă” (desfășurată pe 24 iunie) „Conceptualizarea statalităţii moldoveneşti: aspecte geopolitice şi de civilizaţie”, organizată de filiala de la Chişinău a Clubului Izborsk. La eveniment au participat experţi din Rusia, SUA şi Moldova. Multe concluzii au fost şocante şi au răsunat ca o revelaţie.

Conceptul creuzetului

Cunoscutul politolog rus, directorul Centrului de Expertize Geopolitice, vicedirectorul Centrului de Studii Conservatoare din cadrul Facultății de Sociologie a Universității de Stat din Moscova, membrul Camerei Obștești a Federației Ruse Valeri Korovin și-a împărtășit viziunile asupra statalității moldovenești și a proceselor din ultimii 25 de ani, din punct de vedere geopolitic.

În opinia lui, aceste evenimente trebuie văzute pornind de la tendința SUA de dominație în lume și a eforturilor lor pentru a evita crearea unui subiect geopolitic major pe continentul eurasiatic ce ar putea constitui o amenințare pentru dominarea americană în lume. După destrămarea Uniunii Sovietice, acest fapt a devenit principalul motiv al geopoliticii americane. Cunoscutul politolog occidental Krauthammer a numit acest fapt drept moment unipolar.

SUA au adoptat strategia fragmentării spațiului postsovietic. Iar sarcina de bază era crearea între Europa, ce se consolida în Uniunea Europeană, și Rusia un cordon sanitar, pentru a despărți Rusia și Europa și de a nu permite apariția unei noi formațiuni geopolitice care ar putea amenința SUA.

În raportul lui Paul Volhovets, cunoscut strateg și politolog american, din martie 1996, se spunea că Guvernul SUA trebuie să nu admită apariția pe continentele european și asiatic a unei forțe strategice capabile să se opună SUA.

Cînd se destrăma blocul sovietic, partenerii occidentali le promiteau liderilor sovietici naivi că NATO se va afla acolo unde se află în momentul dat, iar întregul spațiul al Europei de Est și al republicilor sovietice ce se afirmă ca state independente va rămîne neutru. Totuși acest spațiu a fost introdus în categoria cordonului sanitar și principala sarcină ce a contribuit la separarea Europei și Rusiei a devenit destabilizarea acestui spațiu.

- Oricît ar fi de straniu, anume un cordon sanitar instabil este cel mai eficient mijloc de separare a Europei de Rusia. Astfel, toate statele noi s-au pomenit într-o zonă de turbulențe și destabilizare, în mare parte artificială. În fond, conflictele care au început să se încingă în acest spațiu aveau o origine exclusiv americană, iar scopul era de a crea o asemenea atmosferă în Europa de Est, încît nici să nu fie vorba despre o apropiere strategică a Europei în cadrul UE cu Rusia, a menționat Valeri Korovin.

Potrivit lui, în același timp, în Europa era realizat anume proiectul american de integrare. Acesta presupunea includerea Europei în lumea comună sub conducerea SUA, iar din punct de vedere social, în Europa trebuia să fie implementat conceptul creuzetului comun.

Adică eliminarea identității colective și crearea unei mase civile biologice de cetățeni care ar accepta modelele culturale și de civilizație unice occidentale, o anumită matrice de dezvoltare implantată de SUA în întreaga lume. Iar Europa trebuia să devină un etalon al dizolvării diversității identităților colective într-o singură oală.

Aceeași soartă era hărăzită și pentru țările din Europa de Est, pentru cordonul sanitar.

Europa de Est s-a transformat într-o colonie

Valeri Korovin consideră că statele care au ajuns în acest cordon sanitar se deosebesc de aflarea lor în blocul anterior prin faptul că dintr-o provincie sovietică Europa de Est s-a transformat într-o colonie. Anume așa se definește această categorie, pornind de la cele două tipuri de imperiu.

Există imperii maritime (bazate pe principiul „mitropolia coloniilor”, ce exploatează potențialul social, uman în scopurile sale), și imperii terestre (după principiul „centru-periferiile, aceste imperii creează zone industriale, dezvoltînd știința, cultura și păstrînd identitatea culturală a acestor spații).

În momentul destrămării blocului sovietic, Europa de Est și noile statele formate la periferie au trecut din categoria de provincie în categoria de colonii, devenind o mare colonie a SUA și renunțînd la contactele cu sursa anterioară a statalității, care era Rusia.

- Cordonul sanitar sînt statele care obțin independență de țările apropiate și dependența totală de cele îndepărtate. Iată în această stare noi am ajuns într-o nouă epocă istorică. Și în acest context au avut loc evenimentele din ultimii 25 de ani. Este o adevărată implantare a codurilor unificate de cultură și civilizație ale Occidentului sub conducerea SUA. Este implantarea culturii în masă, fabricate la Hollywood, așa-zisa „coca-cola-nizarea” Europei de Est și a acestui cordon sanitar. Acesta sînt conflictele ce mocnesc și crearea unei zone de instabilitate în jurul Rusiei. Este privarea popoarelor, ce face parte din cordon, de propria identitate, imposibilitatea dezvoltării tradițiilor, implantarea unor standarde culturale unice, dizolvarea tuturor într-o singură oală culturală și separarea continuă a Europei de Rusia. Acest proiect este implementat de SUA în Europa și în special în Moldova, a subliniat expertul.

Potrivit lui, proiectul american pentru Moldova și Europa de Est în general este nu doar renunțarea la independența politică. Americanii de fiecare dată mizează pe elitele controlabile, de marionetă, cînd capturează un spațiu sau altul. Are loc o robie culturală, politică și economică totală, propusă țărilor din cordonul sanitar de către noii lor stăpîni de peste ocean, exprimată în anihilarea completă a potențialului economic al țărilor din Europa de Est în perioada sovietică.

Întreaga bază industrială a acestor state noi nu corespunde standardelor Europei unite. Și aceste noi state din Europa de Est din spațiul postsovietic nu au niciun fel de libertate în autodeterminarea politică. Este un control, gestionarea pas cu pas și suprimarea dură a alternativei politice. Aceasta este esența așa-zisei democrații americane.

Ce soluții pot fi propuse?

- Soluția este conceptualizată în cadrul proiectului eurasiatic. El este elaborat în laboratorul intelectual al mișcării internaționale eurasiatice în ultimele două decenii, sub conducerea lui Alexandr Dughin. Acest model este bazat pe conceptul lumii multipolare, în care nicio civilizație nu este sursa adevărului, ci citeva blocuri de civilizație, care, în baza unui consens, vor putea determina soarta omenirii. Această lume e mult mai echitabilă, a declarat Korovin.

Precum a menționat politologul rus, principala diferență a abordării eurasiatice de cea occidentală este următoarea: aceasta depune toate eforturile pentru a păstra popoarele ca formațiuni culturale, ca identitate colectivă, tradițiile, obiceiurile lor, limbile, diversitatea. Cînd problemele securității strategice, militare și parametrii macroeconomici globali se decid la nivel supranațional, toate celelalte – viața cotidiană, tradițiile, economia internă, dezvoltarea propriilor coduri culturale rămîne la nivelul popoarelor și statelor care intră în componența acestei formațiuni eurasiatice – unul dintre polii de civilizație a viitoarei lumi multipolare mult mai echitabile.

Recentul referendum din Marea Britanie a demonstrat că popoarele Europei nu sînt gata să se dizolve în oala americană și tot mai des vorbesc despre identitatea lor.

Adică este vorba despre două alternative ale civilizației: americană – dură, asupritoare, totalitară, și alternativa eurasiatică a lumii multipolare. Între aceste două alternative se află statalitatea moldovenească.

Este o alegere grea și dramatică. În primii ani, toți se aflau sub influența himerelor lumii occidentale, însă iluzia s-a destrămat. Următoarele două decenii au arătat esența animalică a civilizației americane. Alegerea occidentală nu e alegere europeană, Europa însăși este suprimată și călcată în picioare.

Parafrazînd fraza lui Dughin despre Rusia, Valeri Korovin a spus: „Moldova va fi mare cu Rusia sau nu va fi în general”.

Ce înseamnă „suveranitate”

Profesorul de la Universitatea Stanford Ovidiu Hurduzeu cunoaște bine atît lumea occidentală, cît și Rusia. El a fost profesorul lui Chelsea Clinton, este autorul multor cărți, unul dintre liderii spirituali și ideologici ai conservatismului din România, precum și a mișcării distributismului; din 1998 trăiește în SUA, în tinerețe a trăit 10 ani la Moscova, bunica lui este originară din raionul Dondușeni, iar soacra – din or. Ismail (Ucraina).

- Sînt convins că suveranitatea politică nu poate exista fără o suveranitate economică, spune Hurduzeu. După anii 1990, atît România, cît și Moldova au cunoscut procesul de desuveranizare, care avea loc de rînd cu dezindustrializarea și distrugerea economiei naționale.

Pentru a a resuveraniza Republica Moldova, trebuie soluționată problema economică a țării. Ce înseamnă „suveranitate”? Eu cred că aceasta este o conducere puternică, capabilă să adopte decizii în numele intereselor naționale și să poate cu demnitate negocieri în relațiile politice externe. Am trăit pe timpul României comuniste, pe timpul lui Ceaușescu, în acea perioadă România pretindea și era în mare parte un stat suveran. Însă poporul era rob. Nu poate un stat și un guvern să fie suveran dacă cetățenii nu se simt suverani și stăpîni în țara lor.

Ce mai înseamnă „suveranitate”? Înseamnă dreptul și capacitatea poporului de a avea propriile resurse – pămînt, zăcăminte naturale, resurse energetice, resurse umane și patrimoniu cultural. Nu există suveranitate fără atașamentul față de tradiții, credință și familie. Toate tendințele ce vin din Occident contravin tradițiilor, națiunii, familiei.

Ortodoxia trebuie să stea la baza relațiilor

Ovidiu Hurduzeu a menționat că Moldova, România și Rusia sînt țări ortodoxe. Ortodoxia trebuie să stea la baza relațiilor noastre politice, economice și culturale. Popoarele noastre au rădăcini comune bizantine. Este foarte important să nu uităm istoria și să revenim la adevărul istoric, deoarece istoria popoarelor noastre a fost rescrisă în așa fel, încît să ne despartă și să ne certe, pentru a crea rusofobia la români și românofobia la ruși sau la vorbitorii de limbă rusă.

- Eu am vorbit despre acest lucru în public: este necesară o conciliere istorică între România și Rusia. Avem nevoie de o conciliere pentru 100-200-300 de ani, să nu mai existe ceartă, ci o unitate ortodoxă între popoarele noastre.

Este un proces foarte dificil, dar noi trebuie să depunem eforturi pentru promovarea lui, deoarece este unul foarte important. Moldova trebuie să declare cu toată puterea despre principiul neutralității. Cînd SUA și Rusia de află în conflict, Moldova, la fel ca și România, poate juca un rol de mediator în asemenea conflicte. În acest scop, Moldova trebuie să joace un rol activ la nivel internațional, iar neutralitatea ei trebuie recunoscută, a opinat Hurduzeu.

Aderarea Moldovei la UE sau NATO?

- O aderare a Moldovei la UE sau NATO ar însemna anularea suveranității, consideră profesorul Universității Stanford. Mai mult: voi nu veți mai exista. Veți pleca din istorie, nu veți mai fi. Nu veți exista nici măcar ca colonie, pentru că anterior metropola avea o oarecare răspundere față de colonii.

Acest model neoliberal conduce la globalizare și anulează suveranitatea, supune țările și popoarele corporațiilor transnaționale și plutocrației internaționale. Noi vorbim despre americanizare, deoarece SUA cel mai mult promovează acest model globalist, care nu are nimic comun cu tradițiile americane, așa cum în Uniunea Sovietică ideologia bolșevică nu avea aproape nimic comun cu tradițiile rusești.

Moldova a semnat Acordul de asociere și liber schimb cu UE. Astfel, deja ați pășit pe calea pierderii suveranității. Nu înțeleg de ce nu priviți la vecinii voștri – românii, ce s-a întîmplat cu România după aceasta, nemaivorbind de Ucraina? Am vrut să accentuez că nu Moldova se asociază cu UE, ci corporațiile transnaționale și-au extins piețele de desfacere.

Noi nu trebuie să fim campionii Europei la cele mai mici salarii

- Nicio țară din lume nu s-a dezvoltat dacă nu a aplicat protecționismul economic, a menționat Ovidiu Hurduzeu. Însă acest lucru este dificil, deoarece toate țările sînt legate într-un fel de acordurile de liber schimb. Însă există metode pentru a eluda aceste directive ce vin de la forurile globaliste. Noi putem aplica o asemenea metodă, bazată pe dezvoltarea mișcării cooperatiste. Noi trebuie să protejăm micii producători și să le ajutăm să se unească în cooperative, în primul rînd, în agricultură. Este vorba despre cooperația modernă, dar nu de colhozuri și sovhozuri.

În prezent există un model economic neoliberal din cîțiva oligarhi la conducere și o masă de angajați, care, în esență, sînt robi. Acest model este principalul motor al globalizării și va fi impus peste tot unde vor să pătrundă globaliștii. Cînd vom schimba acest model economic, atunci vom merge pe calea resuveranizării.

O altă problemă: țările noastre așteaptă investiții străine. Nouă ni se spune că, dacă nu vor fi investiții străine, atunci țara noastră se va prăbuși, va pieri. Însă nivelul de trai într-o țară este determinat nu de investițiile externe, ci de dezvoltarea pieței locale. Statul trebuie să dezvolte economia și piața locală și să pună accentul pe microeconomia bazată pe vecinătate. Nu trebuie să fiți campionii Europei la salarii mici. Nu trebuie să încurajați ca investitorii străini să vină aici doar pentru forța de muncă ieftină.

Moldova trebuie să-și creeze propria nișă în cadrul economiei mondiale și să creeze ceea ce nu există la alții. Dacă veți dezvolta piața locală, consumatorii locali vor înțelege că trebuie să consume produse naționale și astfel își vor spori propriul nivel de trai.

Totodată, trebuie să recapitalizați oamenii săraci. Acest lucru poate fi realizat doar prin intermediul formelor cooperatiste de organizare a economiei. În România a existat o mișcare cooperatistă foarte puternică, care a fost o reacție la faptul că o cantitate mare de capital se afla în mîinile străinilor. Această mișcare a fot distrusă.

Trebuie să renunțați la așa-zisul model economic al cunoștințelor, impus de corporații. Trebuie să dezvoltați economia bazată pe cunoștințe practice, pe instruirea profesională a tineretului. În prezent, nu există tineri care să cunoască vreo meserie. Așa s-a întîmplat în SUA: tineretul vrea să meargă doar la universități și astfel a fost distrus învățămîntul profesional.

Eu văd că Uniunea Europeană, care este o iluzie sau orizontul așteptărilor, nu poate oferi Moldovei nimic bun. Sfatul meu e să aveți relații cît mai bune cu Rusia, cu România, în general, cu toți vecinii, pentru a nu pierde piețele tradiționale de desfacere. Nu credeți că Occidentul va face un gest de binefacere. Cei care vin aici vor să obțină nu doar profit, ci un profit maxim.

Încă nu e colonie

Deputatul Bogdan Țîrdea a menționat că, la finele anilor 1980, la noi avea loc fenomenul de acaparare a conștiinței majorității cetățenilor noștri, în anii 1990 – acapararea economiei și activelor. Iar în anii 2000, în Moldova a început procesul de capturare a statului și transmitere sub administrație externă.

- Sînt convins că Moldova încă nu este o colonie a protectoratelor, spune Bodgan Țîrdea. Noi, cel mai probabil, sîntem semiprotectorat, deoarece încă avem niște elemente ale suveranității. Aceasta se explică prin faptul că lovitura de bază asupra suveranității noastre, oricît de straniu ar părea, s-a produs în 2005-2006. Atunci a fost stabilit sistemul oligarhic, a fost semnat planul RM-UE ce prevedea implementarea legislației europene și instituționalizarea dependenței politice. Atunci a fost semnat Planul individual de acțiuni RM-NATO.

Tot în 2006, am semnat noul memorandum cu FMI, care a fortificat dependența economică, a fost introdusă Misiunea EUBAM (statul practic a transmis controlul asupra frontierelor unei misiuni internaționale europene) și instituționalizarea oligarhatului.

În 2013, a fost semnat Planul RM-UE, cînd a fost creat și Consiliul de asociere RM-UE – practic un organ al administrației externe etc.

Cînd vorbim despre faptul că sîntem un semiprotectorat, acest fapt poate fi determinat după mai mulți parametri. De exemplu, după structura exportului: livrăm materie primă, importăm produse cu valoare adăugată înaltă. Importul de 2,2 ori mai mare decît exportul deja vorbește despre o stare de semidependență.

După structura bugetului, în 2010-2014: 16-17% din buget constituie granturile și ajutoarele UE. După mărimea datoriei externe: datoria publică externă a RM, la finele anului 2015, constituia 100,3% din PIB.

După structura creditelor și granturilor: în 2014 noi am primit aproximativ 2,76 miliarde de euro pentru 782 de proiecte. Structura PIB-ului: 23% - remitențele de peste hotare (anterior erau 34-35%). După componența puterii: noi avem multe persoane cu dublă cetățenie, venetici – reprezentanți ai corporațiilor internaționale. Voi sublinia, în special, că Ministerul Finanțelor, Ministerul Apărării și Ministerul Educației, nemaivorbind de SIS, demult nu se mai află sub control străin.

Cînd eram deputat, mă mira faptul cît de des, la adoptarea unor decizii serioase în Parlament, veneau ambasadorii României, UE, cît de des deputații noștri merg la Ambasada SUA pentru a se consulta ce buget să adopte, ce lege să nu adopte etc. multe legi nu pot fi adoptate fără expertiza APCE, a Comisiei de la Veneția (de exemplu, modificările la Codul electoral), ONG-urilor ce există pe baza granturilor din Occident etc.

Cel mai straniu este faptul că deja se creează un mecanism dur de control asupra cetățenilor. Din 12 mii de ONG-uri existente în prezent în Moldova, circa 150 se află în toate colegiile ministerelor, pe lîngă comisiile parlamentare, în toate grupurile posibile de experți la ministere.

A fost creat un mecanism de implementare a administrației externe, de control asupra puterii, de monitorizare a acțiunilor ei. Cînd nu sînt mulțumiți de ceva, încep mitingurile, protestele, revoluțiile, declarațiile dure. De facto, aceste structuri sînt elementele ce au capturat puterea în Moldova, de rînd cu oligarhii.

Practic, toate ministerele și agențiile își coordonează acțiunile cu factorul extern. De exemplu, ministrul Finanțelor a declarat în Parlament, în contextul politicii bugetar-fiscale, că nu poate face nimic, pentru că FMI-ului nu-i va plăcea.

Este vorba despre controlul cadrului simbolurilor țării. Noi nu sîntem membri ai UE, dar sîntem membri ai CSI, de ce atunci peste tot sînt arborate drapelele UE și niciunul al CSI? De ce există Ziua Europei, iar Ziua CSI nu? De ce autoritățile se întîlnesc cu ambasadorii UE și îi ascultă, iar ambasadorii din CSI nici nu se aud și nici nu se văd? La noi nu e MAE, ci MAEIE. În manualele din universități, în denumirea obiectului se adaugă cuvîntul „european”. De exemplu, „doctrinele politice europene” și „politologia și științele politice europene”. Peste tot trebuie să fie cuvîntul „Europa”. Aceasta vorbește despre capturarea spațiului simbolurilor statului.

Ni se impun decizii contrare voinței poporului

- Cel mai strașnic este faptul că în ultimul timp noi nu observăm impunerea legilor și deciziilor contrare voinței poporului, a menționat Bogdan ȚÎrdea. Cine a întrebat opinia poporului despre Legea egalității șanselor? A fost desfășurat vreun referendum? Cine a consultat opinia poporului privind desfășurarea paradelor-gay? Aceștia sînt apărați de 1-2 mii de polițiști. Poporul este împotriva, iar autoritățile își impun voința.

Sondajele arată că 65% din populație dorește să studieze „istoria Moldovei”, dar la noi se studiază „istoria românilor”. Or, democrația este puterea poporului. Haideți să o exprimăm. 60-70% sînt pentru neutralitatea statului, dar la noi este discutată mereu problema neutralității. 52-60% - pentru Uniunea Vamală, iar noi continuăm să mergem în Uniunea Europeană etc. Acestea sînt principalele semne că țara se află sub administrație străină sau sub administrație străină parțială.

Dar de ce nu sîntem un protectorat complet? Astăzi se dă o mare luptă între Occident pentru trei puncte – controlul asupra Băncii Naționale, adică asupra fluxurilor monetare; controlul asupra procurorului general; pentru aderarea la NATO și pentru aderarea la UE. Aceste puncte încă împiedică Occidentul să instituie controlul deplin asupra Moldovei (se are în vedere SUA și Bucureștiul, care este un intermediar în exercitarea administrației externe, un „gardian” al SUA în RM).

Care e modelul suveranizării ?

- În prezent este foarte dificil să oprim procesul dezindustrializării, demodernizării, desuveranizării, consideră Bogdan Țîrdea. Noi mergem spre neofeudalism. Cum putem întoarce toate acestea? Cred că principalul pas este unul geopolitic. Trebuie să ne determinăm ce model de suveranizare putem adopta. Modelul economic al Angelei Merkel, adică Europa de la Lisabona pînă la Vladivostok ne-ar putea ajuta la o anumită etapă pentru întărirea suveranității.

Dar poate modelul Uniunii Eurasiatice? Acesta oferă posibilitatea de alipire a Transnistriei, păstrarea matricei tradiționale, ieșirea spre noi piețe, păstrarea resurselor proprii etc.

Al treilea model – al lui Dughin, ce pare fantastic – unirea Moldovei cu România și aderarea la Uniunea Eurasiatică (modelul creștin, bazat pe principiile lui Huntington, care spunea că Uniunea Europeană trebuie să se sfîrșească acolo unde începe ortodoxia).

Și ultimul model – zona de liber schimb. Mulți moldoveni vor să facă comerț și cu UE, și cu Uniunea Vamală. Din păcate, factorul ucrainean ne împiedică să facem acest lucru. După mentalitate, moldovenilor le este mai aproape păstrarea neutralității și să nu se certe cu nimeni, să păstreze bilingvismul, modelul economic binar (a fi și aici, și acolo), atunci vom păstra suveranitatea și identitatea națională.

Eu nu vorbesc care dintre aceste modele are perspective mai mari la momentul dat. Totuși, trebuie să reflectăm serios asupra acestor modele, pentru a începe un proces real de resuveranizare a Moldovei cu un singur scop – protecția intereselor noastre naționale, a nivelului de trai, a viitorului copiilor noștri, a proprietății noastre, a drepturilor noastre etc., a concluzionat deputatul.