Strategia naţională a apărării: de ce se grăbeşte Timofti

Foto: ukrinform.ua

Victor Surugiu

În Moldova este elaborată o nouă strategie a apărării naţionale. Pînă în prezent, ţara a existat fără vreun document conceptual în acest domeniu.

Însă la finele mandatului său, preşedintele Nicolae Timofti a decis să se ocupe de formularea politicii de stat în domeniul asigurării securităţii militare.

Graba cu care şeful statului a lansat procesul de elaborare a strategiei trezeşte cel puţin mirare. Se creează impresia că în faţa lui Timofti a fost pusă sarcina de a asigura de urgenţă elaborarea politicii militare a statului pînă la sfîrşitul mandatului prezidenţial.

NATO vine în ajutor

Comisia creată în luna mai de către preşedintele Nicolae Timofti a purces la elaborarea Strategiei naţionale de apărare a RM. Din aceasta fac parte 17 persoane, printre care deputaţi, reprezentanţi ai conducerii unor ministere, Serviciului de Informaţii şi Securitate, Consiliului Suprem de Securitate, Biroului pentru reintegrare şi ai Academiei de Ştiinţe a Moldovei.

Comisia este condusă de reprezentantul Partidului Liberal, ministrul Apărării, Anatol Şalaru. Adjuncţii lui sînt principalul consilier al premierului pentru probleme de securitate Mihai Godea şi ministrul adjunct de interne, comandantul carabinierilor Ion Ţurcan. Comisia trebuie să elaboreze proiectul Strategiei naţionale de apărare a Republicii Moldova pînă la 1 octombrie 2016.

„1 octombrie este o dată intermediară, comentează pentru NOI.md surse din cadrul secretariatului Consiliului Suprem de Securitate. Pînă atunci proiectul documentului trebuie prezentat şefului statului. Apoi acesta va fi completat, iar varianta definitivă va fi expediată spre examinare în Parlament. Deja au fost create grupurile de lucru, la elaborarea strategiei sînt implicaţi experţi şi specialişti din diferite domenii”.

Surse din cadrul Aparatului preşedintelui RM nu au putut preciza cine dintre experţi va participa la crearea politicii de apărare a statului, menţionînd că lista nu este definitivă. Totodată, se ştie că elaborarea acestui document strategic are loc cu contribuţia nemijlocită a Alianţei Nord-Atlantice.

Anterior, NATO şi-a exprimat disponibilitatea de a susţine Moldova în procesul de elaborare şi implementare a strategiilor în domeniul securităţii naţionale, apărării, dezvoltării structurilor de forţă şi a armatei, a studiilor şi planificării militare. Ţara noastră a fost inclusă în programul de fortificare a securității şi capacităţii de apărare (Defence and Related Security Capacity Building). Pe parcursul ultimului an, la Chişinău au sosit două echipe de consilieri NATO, care şi-au început activitatea în cadrul acestui program.

De ce se grăbeşte preşedintele

Graba cu care preşedintele a lansat procesul de elaborare a proiectului Strategiei naţionale de apărare a RM trezeşte, cel puţin, mirare. Se creează impresia că în fața lui Nicolae Timofti a fost pusă sarcina să asigure elaborarea politicii militare a statului pînă la încheierea mandatului prezidenţial. Termenul împuternicirilor lui Timofti a expirat pe 23 martie, însă a fost prelungit de Curtea Constituţională pentru o perioadă nedeterminată – pînă la depunerea jurămîntului de către noul preşedinte ales.

Şeful statului este un oaspete foarte rar la Ministerul Apărării. Totuşi, în luna mai, preşedintele a participat la şedinţa Colegiului militar, la care a fost discutată problema dezvoltării şi modernizării capacităţilor Armatei Naţionale, menţinerea disciplinei militare şi a ordinii, precum şi revizuirea bazei normative. Timofti i-a chemat pe toţi la revizuirea documentelor strategice ce ţin de domeniul apărării şi folosirea cu maximă eficienţă a experienţei partenerilor străini – SUA, NATO şi Uniunea Europeană.

În decretul său privind crearea Comisiei, şeful statului face trimitere la prevederile Strategiei securităţii naţionale a RM. Despre care document anume este vorba nu se menţionează în decretul prezidenţial, însă astăzi, în Moldova există doar o strategie – cea aprobată de Parlament în 2011. Proiectul noii Strategii a securităţii naţionale, prezentat acum cîteva luni, a fost aprobat de către Consiliul Suprem de Securitate pe 21 iunie şi va fi expediat Parlamentului spre examinare. Se preconizează că documentul va intra în vigoare nu mai devreme de 2017.

În primul capitol al Strategiei Securităţii Naţionale a RM din 2011, la care se pare că face trimitere Timofti, într-adevăr se spune despre posibilitatea elaborării documentului de politici în domeniul securităţii militare.

Totodată, pe 30 octombrie, în ţară vor avea alegeri directe ale preşedintelui, ale căror rezultate ar putea fi diferite din punctul de vedere al componentei politice. Potenţialii candidaţi la postul de şef al statului, care deja şi-au anunţat ambiţiile prezidenţiale, au opinii diferite privind cooperarea cu NATO şi partenerii acesteia, respectarea principiului neutralităţii, pericolelor şi riscurilor existente pentru Moldova în domeniul militar şi privind alte momente controversate.

Comisia prezidenţială ce se ocupă de elaborarea strategiei de apărare, subordonată preşedintelui în exerciţiu, anume lui îi va prezenta informația privind activitatea sa. Dacă Comisia nu-și va îndeplini sarcinile în termenul stabilit și în Moldova va apărea un nou președinte, atunci este mare probabilitatea că proiectul Strategiei naționale a apărării își va pierde actualitatea pentru clasa politică, deoarece aceasta va avea alte cerințe față de conținutul documentului.

În pofida acestor obligații și apropierii campaniei electorale pentru alegerea președintelui, Nicolae Timofti totuși a emis decretul privind elaborarea documentului de politici în domeniul asigurării securității militare a țării. Se pare că autoritățile vor să reușească pînă pe 30 octombrie să transmită strategia de apărare în Parlament pînă la alegerea noului șef al statului.

Schimbarea orientării de partid

Totuși, președintele a hotărît să facă uz de împuternicirile sale și să lanseze procesul de elaborare a strategiei, deși un document similar deja există sub formă de proiect. Totodată, rolul-cheie l-a jucat factorul politic, legat de schimbarea orientării partinice a Ministerului Apărării.

La mijlocul lunii decembrie 2015, la Ministerul Apărării a avut loc prezentarea Strategiei Naționale de Apărare, elaborate cu sprijinul experților din Alianța Nord-Atlantică și UE. În prezent, proiectul de strategie, plasat anterior pe site-ul Ministerului, a fost retras din arhiva documentelor scoase pentru dezbateri publice.

Participarea experților străini la elaborarea documentului conceptual a fost limitată de aspecte metodologice, prin prezentarea concluziilor analitice și materialelor. Precum afirmau anterior reprezentanții ministerului de profil, reprezentanții NATO și UE nu au intervenit în conținutul strategiei de apărare.

Implementarea acesteia trebuia să înceapă în 2016, însă autoritățile nu au fost mulțumite de poziția insuficient de clară în domeniul construcțiilor militare, de riscurile și pericolele pentru Moldova, precum și de metodele propuse de combatere a acestora. Au fost expuse pretenții și în ceea ce privește perfecționarea listei formelor și programelor de colaborare cu membrii NATO și partenerii Alianței Nord-Atlantice incluse în Strategie.

Totodată, proiectul Strategiei naționale de apărare, prezentat în decembrie, a fost elaborat, preponderent, pe timpul ministrului Apărării Viorel Cibotaru. El a fost delegat în această funcție de Partidul Liberal Democrat, care în acea perioadă deținea controlul asupra instituției de apărare, după algoritmul din cadrul coaliției de guvernare.

Odată cu venirea la Minister a candidaturii liberalilor, Anatol Șalaru, actualitatea proiectului Strategiei Naționale de Apărare, elaborat de predecesorii săi, a fost pusă la îndoială. Actualul ministru consideră că documentele strategice în domeniul apărării trebuie perfecționate, pentru că ele nu permit soluționarea problemelor legate de securitatea internă și cea externă a țării.

Un instrument al războiului psihologic

- La elaborarea strategiei de apărare, drept bază se ia probabilitatea mică a agresiunii militare împotriva Moldovei, menționează unul dintre experții NOI.md. În țara noastră, politica de apărare a statului este îndreptată spre dezvoltarea potențialului militar, suficient pentru acordarea susținerii autorităților civile în gestionarea situațiilor excepționale și participarea la misiuni umanitare și de pacificare, inclusiv internaționale.

Strategia națională de apărare va înlocui doctrina militară din 1994. Aceasta constituie documentul de bază ce trebuie să fie echilibrat, ținînd cont de tendințele pe termen lung, situația strategică. Ca și anterior, în Moldova este vorba despre o armată defensivă, nu ofensivă.

Totodată, în strategie va fi pusă problema privind prevenirea și, la necesitate, respingerea invaziei militare prin desfășurarea operațiunilor de apărare – acțiuni militare. Totodată vor fi prevăzute măsuri de asigurare a controlului asupra spațiului aerian și gestionarea lui. Autoritățile văd un pericol în situația creată în Ucraina și în acțiunile militare din vecinătatea imediată din Moldova.

La baza noilor documente strategice în domeniile securității naționale și apărării a fost pusă problema că Moldova riscă să se transforme într-o zonă de instabilitate pentru vecinii săi, pentru NATO, fapt ce ar putea înrăutăți situația în țară pentru mulți ani înainte. Scenariile evoluției situației politice și militare, care ar putea apărea în Strategia Națională de Apărare, practic, constituie un instrument al războiului psihologic.

Actualul ministru al Apărării, Anatol Șalaru, vorbește deschis despre necesitatea aderării RM la NATO și modificarea statutului țării, calificînd declarațiile sale drept politice și care nu contravin neutralității Moldovei. Declarațiile lui au devenit motiv de înaintare a inițiativei de demitere a lui din funcția de ministru, care însă nu a fost susținută de majoritatea parlamentară.

Actuala conducere a Ministerului Apărării consideră că aderarea la NATO va deveni o panacee pentru toate necazurile cu care se confruntă Armata Națională și sistemul de apărare al Moldovei. Astăzi nu există condiții pentru a ridica această problemă, însă în ultimul timp noi vedem tot mai multe mișcări, oficiale și de alt gen, ce demonstrează că conducerea Ministerului Apărării încearcă să se ridice la un nou nivel calitativ al relațiilor cu NATO. Acesta este unul dintre motivele pentru care în Moldova se dorește adoptarea cît mai rapidă a noii strategii de apărare, a concluzionat expertul.