Bannerul de pe site-ul Ministerului Finanţelor comunică sumele recuperate din miliardul furat

Foto: basarabia.md

Bannerul special "Recuperarea activelor fraudate" comunică pe site-ul Ministerului Finanţelor despre sumele pe care statul a reuşit să le recupereze din miliardul de euro furat.

Pe site poate fi urmărit procesul de recuperare a banilor furaţi în anii 2014-2015 din Banca de Economii, Banca Socială şi Unibank.

Spre exemplu, din cea mai mare bancă în proces de lichidare – Banca de Economii, în prezent, din realizarea activelor din categoria gajuri s-au obţinut peste 210 milioane de lei. Împreună cu alte două bănci în proces de lichidare această sumă a depăşit 472 mil. lei. Vînzarea bunurilor şi imobilelor celor trei bănci a permis statului să recupereze alte 52 de milioane.

Din creditele rapide, acordate de stat celor trei bănci pentru menţinerea lichidităţii, au fost returnare peste 300 de milioane de lei, ceea ce a redus cifra creditului Băncii Naţionale (BNM) pînă la 13,5 mld. lei.

Creditele urgente pentru cele trei bănci BNM le-a acordat cu garanţia statului.

În prezent, între Ministerul Finanţelor şi Banca Naţională este semnat un Memorandum, conform căruia a fost pregătit un proiect de lege privind emiterea de către MF a hîrtiilor de valoare de 13,5 mld. lei şi transmiterea acestora în balanţa Băncii Naţionale. La suma acestor VM va creşte şi datoria internă a statului.

Hîrtiile au fost emise cu termen de 25 de ani şi rata eficientă de 5% şi vor fi răscumpărate de stat.

Adoptarea legii privind emiterea valorilor de stat va permite Ministerului să emită VM cu ulterioara transmitere a acestora Băncii Naţionale. Legea va prevede stingerea valorilor şi diminuarea datoriei interne de stat, în primul rînd, din contul profitului BNM. Poziţiile tuturor părţilor vizate de această lege deja au fost coordonate.

Fiind întrebat despre posibilitatea stingerii înainte de termen a acestei datorii, ministrul Finanţelor, Octavian Armaşu, a spus că statul întotdeauna va avea posibilitatea de a reduce această datorie.

"Cred că şi agenţia Kroll, care investighează delapidarea banilor din bănci, va putea readuce în ţară o parte din bani. Ba chiar şi Ministerul, dacă presupunem creşterea veniturilor la buget, va putea direcţiona o parte din resurse spre stingerea anticipată a valorilor şi micşorarea datoriei statului", a spus Armaşu.