Comerțul ilegal cu armament nu este un motiv pentru demisia lui Șalaru?

Foto: rbc.ua

Victor Surugiu

În ultimul timp, informațiile organelor de drept și ale serviciilor speciale abundă în cazuri de scoatere din circuitul ilegal a diferitor tipuri de armament.

În societate s-a creat o opinie că, din cauza toleranței conducerii Ministerului Apărării, furturile din armata moldovenească au început să capete un caracter de „epidemie”.

Face oare să ne mirăm că ostașii și alte persoane sînt implicate tot mai frecvent în circulația ilegală a armamentului, dacă nici conducătorul Ministerului – candidatul Partidului Liberal Anatol Șalaru, nu se rușinează să facă tranzacții dubioase, care încalcă obligațiile internaționale ale Moldovei și prejudiciază interesele naționale.

În mai puțin de un an de aflare a lui la conducerea Ministerului Apărării, el a figurat într-o serie de episoade dubioase ce țin de redistribuirea și utilizarea mijloacelor publice și a activelor Armatei Naționale. Potrivit foștilor colegi, Șalaru, de la începutul mandatului său, a manifestat un interes comercial deosebit față de patrimoniul armatei și imobilul ce aparține ministerului.

În pofida acestor circumstanțe, Comisia parlamentară securitate națională, apărare și ordine publică nu a depistat motive pentru demiterea lui Șalaru din funcția de ministru. La inițiativa Partidului Socialiștilor, cererea de demisie a fost examinată la ședința Comisiei, miercuri, 7 iunie.

Găuri și sistemul de securitate

Acum un an, pe 28 mai 2015, Moldova a ratificat Acordul privind comerțul cu armament, asumîndu-și un șir de obligații internaționale privind prevenirea comerțului ilicit cu armament, muniții, echipament militar etc. Acordul nu împiedică nici activitatea internă, nici cea externă a statului, însă, totodată, stabilește condițiile de export și import a armamentului.

Este primul acord internațional în istorie, care introduce standarde unice pentru comercializarea acestei „mărfi” periculoase – de la instalații de rachete, tancuri, avioane și elicoptere de luptă pînă la pistoale, pistoale automate, precum și muniții și piese de schimb pentru cele enumerate. Esența acordului de bază este interzicerea armamentului convențional în țările în care este încălcat dreptul internațional umanitar și sînt îngrădite drepturile omului.

Autoritățile moldovenești și-au manifestat intenția de a intensifica controlul în acest domeniu și de a contribui la întărirea păcii și securității la nivel regional și global. Printre alte obligații figurează asigurarea unei reglementări eficiente, respectării principiilor de transparență și comportament responsabil în cadrul comerțului internațional cu arme convenționale.

De la Moldova, de asemenea, se cere adoptarea măsurilor de prevenire a furturilor de armament și muniții. Or, cea mai mare parte din armamentul furat din Armata Națională în scopul comercializării, prin anumite căi, ajunge în mîinile grupărilor criminale. În special, conducerea Ministerului Apărării a primit recomandări să stabilească măsuri dure de acces la patrimoniul Armatei Naționale, să introducă criterii noi de selectare a militarilor, ale cărui funcții implică accesul la activele armatei.

Totuși, delapidarea patrimoniului Armatei Naționale nu doar nu a fost sistată, dar a trecut la un nou nivel. Rămîne doar să ghicim cît armament furat ar putea circula în regiune și în Moldova. Evident că găurile din sistemul de securitate nu puteau apărea de la sine, ele au apărut din cauza neglijenței conducerii Ministerului Apărării.

Ancheta este desfășurată de serviciile speciale

Doar în ultimele două săptămîni, în Moldova au fost depistate cîteva cazuri de comerț ilegal cu armamentul Armatei Naționale. Unul dintre acestea este cercetat în prezent de Serviciul de Informații și Securitate (SIS), împreună cu Procuratura Generală. Sînt cercetați cîțiva militari suspectați în furtul și comercializarea ulterioară a armamentului din unitățile militare.

Într-un alt caz, organele de drept ale Moldovei au depistat un cetățean care nu e militar, dar cu ajutorul complicilor din Armata Națională se ocupa cu vînzarea armamentului. De asemenea, el presta ilegal și servicii de reparație a armamentului, și anume, modifica forma sau alte caracteristici tactico-tehnice, transforma țevile etc.

În rezultatul unui șir de percheziții desfășurate de către ofițerii SIS și procurori, au fost confiscate loturi mari de trotil, muniții și cartușe, fitiluri incendiare. Totodată, au fost depistate grenade de luptă F-1 și focoase M-12 pentru bombe de calibrul de 120 mm, precum și alte tipuri de armament și muniții.

Se știe că Ministerul Apărării acordă sprijin serviciilor speciale și procuraturii în cercetarea cazurilor de furt a armamentului din unitățile militare și comercializarea acestuia pe piața neagră. Însă angajații Ministerului evită să facă comentarii pe marginea furtului și comercializării armamentului. Secretarul de presă al Ministerului Apărării, Ala Diaconu, doar strînge din umeri, invocînd secretul anchetei.

În privința comercianților cu armament furat a fost inițiată o urmărire penală în baza art. 290 CP pentru păstrarea ilicită, reparația sau comercializarea armamentului și munițiilor, precum și sustragerea acestora, săvîrșită de un grup de persoane. Suspecții riscă de la 2 pînă la 7 ani de închisoare.

„Să dezlege mîinile cu orice preț”

Totodată, mai mulți politicieni și experți consideră că unul dintre figuranții urmăririi penale ar trebui să devină și actualul ministru al Apărării, Anatol Șalaru, numit în această funcție în iulie 2015. Chiar și colegii lui Șalaru, foști și actuali, recunosc că în această perioadă situația în Minister a atins un nivel critic. Și nu este vorba doar de întețirea delapidării patrimoniului armatei, divizarea ofițerilor după criterii politice și căderea considerabilă a moralului militarilor.

În rezultatul conflictului dintre Șalaru și fostul șef al Statului Major al Armatei Naționale Igor Gorgan, care a fost destituit recent din funcție, s-a stabilit că schemele ilegal de utilizare a mijloacelor publice au fost introduse la Minister pe scară largă.

„După numirea în funcția de ministru, domnul Șalaru a cerut de la mine să nu împiedic sub nicio formă intențiile lui și să susțin în totalitate orice decizii, spune Igor Gorgan. Eu am spus că acest lucru este inacceptabil și în rezultat am devenit o piedică în calea planurilor lui, îndreptate, în primul rînd, spre îmbogățirea personală a țării și armatei. Domnul Șalaru dorea să-și dezlege mîinile cu orice preț”.

Potrivit lui Gorgan, de la începutul mandatului său, ministrul Apărării manifesta un interes comercial deosebit față de patrimoniul armatei și imobilului Ministerului. Contrar legii, fără a înștiința președintele, Consiliul Suprem de Securitate, comisia parlamentară de profil, Șalaru a organizat în grabă un concurs de vînzare a două complexe antiaeriene C-125 „Neva”.

În rezultat, în pericol a ajuns nu doar securitatea spațiului aerian, dar și imaginea țării. Datorită lui Șalaru, Moldova a ajuns în epicentrul unui noi scandal internațional legat de tranzacțiile dubioase cu armament. De data aceasta, din ordinul ministrului Apărării, prin Aeroportul Internațional Mărculești au fost înstrăinate la prețuri derizorii sistemele antiaeriene.

Trei complexe antiaeriene au fost vîndute contra unei sume de $600 de mii în cadrul licitației cu un singur participant – compania S-Profit LTD. În final, armamentul a ajuns la o companie off-shore înregistrată în Marea Britanie, ce aparține cunoscutului comerciant de armament ucrainean cu reputație dubioasă, acuzat la Kiev de prejudicierea intereselor naționale. Potrivit presei ucrainene, compania „S-Profit” LTD este implicată în escrocherii cu livrarea armamentului în Sudanul de Sud.

Șalaru este așteptat să prezinte un raport în Parlament

Ministerul Apărării consideră că astfel „a scăpat de armamentul sovietic vechi și ieșit din uz”. Însă fracțiunea PCRM l-a acuzat pe Șalaru de comercializarea ilegală a tehnicii militare și de intenția de a distruge Armata Națională a țării. Potrivit deputaților socialiști, tehnica era funcțională și a fost vîndută la prețuri derizorii.

În Europa și CSI încă e viu scandalul de acum trei ani, cînd Ministerul Apărării a vîndut armament Armeniei, într-o regiune cu un conflict nereglementat, cu suportul unei companii letone. La fel ca și în ultimul caz, Ministerul a invocat izbăvirea de modelele vechi de armament. Însă ulterior s-a stabilit că la un preț de două ori mai mic au fost vîndute articole destul de funcționale – peste 60 de tone de armament.

Atît Armenia, cît și Letonia ulterior au negat implicarea în tranzacție. Experții străini și naționali au înaintat ipoteza că, în realitate, armamentul moldovenesc a ajuns în mînile rebelilor letoni sau în alte zone fierbinți.

În urma unei rezonanțe la nivel internațional, Moldova a fost nevoită să sisteze îndeplinirea contractului de vînzare a activelor Armatei Naționale, însă ulterior tranzacțiile dubioase au continuat. Aici ne putem aminti de alte scandaluri răsunătoare legate de livrarea armamentului din Moldova.

Deși Comisia parlamentară pentru securitate națională, apărare și ordine publică a respins inițiativa socialiștilor privind demiterea ministrului Anatol Șalaru, oricum, va trebui să prezinte un raport în Parlament. Însă va putea el oare răspunde la întrebarea de ce autoritățile încalcă angajamentele internaționale asumate, prin admiterea numeroaselor delapidări de armament, tranzacții internaționale netransparente și livrarea armamentului în zonele fierbinți?