Rahr: Moldova este aşteptată în UE, dar nu din rațiuni economice, ci politice (VIDEO)

Rahr: Moldova este aşteptată în UE, dar nu din rațiuni economice, ci politice (VIDEO)
Александр Рар: Молдовув ЕС ждут, но не по экономическим вопросам, а по политическим и геополитическим соображениям
Foto: mail.ru

Cunoscutul politologi german, specialist în Europa de Est Alexandr Rahr, care a vizitat pentru prima dată Moldova, a oferit un interviu pentru NOI.md, în care vorbeşte despre relaţiile Moldovei cu Transnistria, România, Rusia şi Uniunea Europeană. Despre faptul cum trebuie să fie alegerea noastră, cum le putem declarat partenerilor noştri despre interesele noastre şi ce să facem cu Acordul de asociere, dacă la următoarele alegeri parlamentare puterea se va schimba.


Unele concluzii ale interlocutorului au fost surprinzătoare şi pun pe gînduri.

Notă:

Alexander Rahr – politolog, specialist în Europa de Est, director ştiinţific al forului ruso-german de la Berlin, vicepreşedintele Consiliului economiei ruse din Germania, profesor de onoare al Institutului Internaţionale de Relaţii Internaţionale de la Moscova şi a Şcolii superioare de economie de la Moscova, consilierul „Gazprom” pe probleme europene, autorul biografiilor lui Mihail Gorbaciov (1986) şi Vladimir Putin („Neamţul din Kremlin”, 2000), cărţilor „Rusia apasă pe gaz” şi „Putin după Putin. Rusia capitalistă în pragul noii orînduiri mondiale” (2008). Este deţinătorul ordinului „Pentru merite faţă de Republica Federativă Germană” pentru aportul la dezvoltarea relaţiilor ruso-germane. 

- Alexandr Glebovici, în ajun, în cadrul clubului de presă „Soţialinîi rezonans” aţi declarat că experienţa Germaniei care are o structură federativă ar putea fi aplicată cu succes pentru soluţionarea conflictului transnistrean. Însă în 2003, preşedintele nostru Vladimir Voronin a respins „Planul Kozak”, temîndu-se de federalizare, pentru că, potrivit lui, în ziua următoare, Transnistria ar fi ieşit din componenţa Moldovei. Astăzi, Transnistria declară că cea mai bună soluţie a conflictului transnistrean ar fi un „divorţ civilizat”. E posibilă oare într-o asemenea situaţie purtarea unor negocieri de a rămînă într-o singură ţară?


- Eu cred că în prezent există diferite concepte, dar şi timpurile sunt altele, decît în 2003. Cred că atunci totul era cu mult mai complicat. Conflictul era privit drept o rampă geopolitică, unde concurau ţările occidentale (UE şi, pe alocuri, SUA) cu Rusia. Atunci a fost exercitată o presiune mare asupra preşedintelui moldovean, pentru ca el să nu accepte federalizarea ţării, deoarece Occidentul, într-adevăr se tema că din federaţie Moldova ar putea deveni confederaţie. Iar confederaţia, în opinia lor, într-un stat, care pe atunci era foarte slab din punct de vedere economic, putea conduce la divorţ şi la fragmentarea Moldovei.

Astăzi, situaţia s-a schimbat: există o conştientizare a faptului că conflictul nu poate fi soluţionat prin forţă. Părţile aflate în conflict au învăţat să coabiteze împreună, a devenit clar că Transnistria nu poate deveni parte a Rusiei, există o situaţie aparte în Ucraina, care nu neapărat este în favoarea autorităţilor transnistrene. Un alt moment important – şi Occidentul e altul, e o altă Comisie Europeană, noi politicieni, care conduc Bruxelles-ul, care au început să înţeleagă că ideea federalizări nu este chiar atît de rea, deoarece pacea e mai bună decît războiul.

Mulţi îşi amintesc cu amărăciune că nu au acceptat propunerea ministrului german de externe Franc-Walter Steinmeier în Georgia, cînd el în pragul conflictului ruso-georgian în jurul Osetiei de Sud şi Abhaziei a mers în regiune şi le propunea lui Saakaşvili şi celorlalte părţi aflate în conflict că creeze în baza respectului reciproc a unei federaţii sau confederaţii. Dacă toate forţele ar fi decis atunci să facă acest lucru, poate nici nu s-ar fi produs conflictul din 2008.

Apelurile către Ucraina că aceasta ar trebui să devină federaţie, de asemenea, au venit din Occident. Oamenii studiază situația din Ucraina și înțeleg că acest stat mare centralizat e foarte greu de condus. Federația le va permite regiunilor să se ridice și să creeze relațiile necesare (unora – cu Rusia, iar altora – cu Uniunea Europeană). Aceste modele în prezent sunt discutate serios, de aceea problema moldovenească se înscrie cu ușurință în alte discuții, care au loc în spațiul est-european. De aceea eu cred că la această idee s-ar putea reveni, ea este una de compromis și eu cred că așa și va fi.

- Transnistria atunci nu se va separa?


- Transnistria ar putea deveni independentă doar dacă va fi recunoscută de Rusia, așa cum a recunoscut Abhazia și Osetia de Sud. Eu nu văd asemenea tendințe din partea Rusiei. Rusia, după cum mi se pare, este interesată și chiar insistă asupra faptului că anume în Moldova a fost creat sistemul federativ, deoarece ea poate devenit model pentru foarte multe regiuni de criză, inclusiv în spațiul post-sovietic. Acest lucru e convenabil și eu cred că noi vom reveni la „Planul Kozak” mai degrabă sau mai tîrziu, deoarece în această bază ar putea fi găsite niște compromise.

- România vecină nu-și ascunde planurile de unire cu Moldova. Ea cheltuiește pentru aceasta bani și forțe serioase. Spuneați că UE nu va admite unirea României și Moldovei. În acest caz de ce face România acest lucru?


- Eu trăiesc în Germania și mă întrebați deseori în calitate de politolog german, de aceea voi spune că în spațiul european, la Bruxelles, România nu înaintează asemenea cerințe. În general, despre faptul că România dorește să se unească cu o parte a Moldovei, se știe doar în Moldova, iar în interiorul Uniunii Europene această temă nu se discută, ea în general nu este actuală.

Cînd discut cu funcționarii din Germania și de la Bruxelles, ei spun că în România există asemenea discuții, însă ele nu vin din partea persoanelor oficiale și niciodată nu se discută, în nici un fel de circumstanțe, în înaltele cercuri politice europene. Și Europa, desigur, ar fi avut o reacție extrem de negativă, dacă ar fi existat asemenea tendințe din partea României, deoarece Europa încearcă prin toate forțele să soluționeze conflictul din Ucraina. Și Rusia este criticată dur de către Uniunea Europeană, se introduc sancțiuni etc., deoarece se consideră că Rusia dorește să schimbe frontierele în Estul Ucrainei, să obțină noi teritorii, să se unească cu teritoriile de Est ale Ucrainei. În orice caz, în 2014 au existat asemenea raționamente în Europa.

Dar UE nu poate critica Rusia pentru faptul că susține separatiștii în Ucraina și, în același timp să nu critice România, ignorînd faptul că România de asemenea susține alipirea celei mai importante părți a Moldovei. Pe de altă parte, nimeni dintre noi nu poate spune ce va fi în Ucraina de Est peste 50 de ani și în Moldova peste cinci.

- Ce părere aveți față de faptul ca funcțiile înalte să fie ocupate de persoane care dețin cetățenia altei țări? De exemplu, la Curtea Constituțională cinci din șase judecători ai pașapoarte românești?


- În Germania acest fapt ar fi apărut destul de bizar, deoarece judecătorii trebuie să fie extrem de loiali și să apere dezinteresat interesele națiunii sale și în sistemul democratic ei sunt cheia spre echilibrul autorităților și cu atît mai mult ei trebuie să fie independenți. De aceea, mi se pare că aici trebuie să vedem legislația moldovenească – este competența parlamentului – și să fie efectuate anumite corectări. Persoanele cu funcții de demnitate publică trebuie să dețină doar cetățenia țării lor.

- Eu aș dori să întreb despre posibilitatea ca Moldova să devină membru al NATO. Sunt partide de orientare liberală care pledează pentru această aderare, în pofida faptului că Moldova este un stat neutru. Cum credeți, avem nevoie oare de aceste probleme?


- Cînd în 2008, la București a avut loc renumitul summit istoric, care a fost organizat președintele american Bush, Occidentul a venit cu propunerea de a primi Ucraina și Georgia în NATO. Atunci pleca Putin și venea Medvedev și Occidentul credea că poate dejuca situația. Însă este vorba nu doar de Putin sau de poziția rusească în această chestiune. Germania și Franța și alte țări atunci au stopat acest proces. Și ei îl vor tempera și acum. Aici este nu doar factorul rusesc, deși și el joacă un rol important – nimeni nu vrea să provoace Rusia, care se simte înconjurată de bazele NATO și aici există interesul legitim al Rusiei de a împiedica extinderea NATO. Acest fapt este conștientizat în Germania și Franța.

În primul rînd, dna Merkel, care a fost deja cancelar, și președintele francez Sarkozy vorbeau despre faptul că este imposibili să primești o țară în NATO, care, în primul rînd, are probleme teritoriale, deoarece NATO nu le poate soluționa doar pentru o parte a țării. În al doilea rînd, NATO nu poate primi în rîndurile sale o țară unde nu există o majoritate „pentru” aderarea la acest bloc. Această majoritate nu a existat în Ucraina, de aceea i s-a refuzat. Iar Georgia nu a fost primită din cauza conflictelor teritoriale.

La noi totul se monitorizează foarte bine, noi cunoaștem rezultatele sondajelor sociologice. Occidentul le desfășoară. E clar că aderarea Moldovei la NATO va genera o reacție aprigă din partea celor care nu doresc să adere la o organizație ce obține statutul de adversar al Rusiei în plan militar. Nu văd nici un avantaj pentru Europa, iar situația în Estul UE ar putea deveni și mai incendiară.

- Cu aproape doi ani în urmă, Moldova a semnat Acordul de asociere cu UE. Cu o lună înainte de intrarea în vigoare a părții comerciale (DCFTA), Rusia a introdus embargoul la mărfurile moldovenești, adică noi am plătit un preț foarte mare, pierzînd piața Rusiei, care pentru noi era una de bază. Totodată, UE nu are de gînd să se extindă în timpul apropiat. Apare întrebarea – nu ne-am grăbit noi oare cu acest Acord?


- Din păcate, în toate aceste probleme prevalează politicul. În Ucraina politica a adus țara într-o situație catastrofală, practic, pînă la o confruntare militară. Acest lucru putea fi evitat, dacă toate părțile ar fi acționat mai înțelept, mai pragmatic și ar fi ajuns la un compromis. Astăzi, în Europa mulți înțeleg că în 2014, Ucraina nu trebuia impusă să aleagă între Est și Vest.

Astăzi, în Europa, multe personalități marcante, dintre vechii politicieni, fac declarații – ex-președintele Comisiei Europene Romano Prodi, fostul secretar general al Consiliului UE și înaltul reprezentant pentru politică externă și politica de securitate Xavier Solana, ex-președintele Franței Sarkozy, care spun clar că trebuia de creat și era posibil, chiar și din punct de vedere juridic, o corporație dintre Uniunea Europeană și Uniunea Economică Eurasiatică. Nu știu de ce ei acum declară atît de deschis după ce au demisionat sau au ieșit la pensie. Ceea ce spun ei acum se pare că așa au gîndit și înainte, doar că nu au declarat acest lucru sub nicio formă, altfel, ar fi existat un al consens politic.

Atunci o țară ca Moldova ar fi putut decide pentru ea însăși ce relații să aibă cu Estul și cu Vestul, pentru a ca să nu există ulterior geopolitica, ca să aibă de cîștigat, în primul rînd, oamenii și economia. Eu cred că aceasta este garanția viitorului, care trebuie utilizată.

Un alt factor –începînd cu 2015, în Occident au apărut multe discuții despre faptul că Uniunea Economică Eurasiatică este viabilă. În toți acești ani, ziarele noastre, fiind inspirate de asemenea lideri politici ca, de exemplu, HiIlary Clinton în America, spuneau una și aceeași, analizînd foarte primitiv problemele Uniunii Eurasiatice. Toți scriau că acesta, în realitate, nu există, doar pe hîrtie, și să este o tentativă foarte periculoasă a Rusiei de a construi din nou un imperiu.

Această idee a plantată în creierii politicienilor, de aceea oamenii nu se uitau nici în documentele foarte complicate – hotărîrile Uniunii Europene. Ei nu doreau, precum le recomandau unii, să meargă în Kazahstan, Belarus și să discute cu partenerii Rusiei, pentru a le înțelege punctul obiectiv asupra acestei cooperări regionale. Ei, în Occident, aveau doar un punct de vedere – trebuie sistate tentativele Rusiei (care pe atunci era destul de bogată, deoarece obținea venituri mari din vînzarea gazului și petrolului) de crea anume acest „imperiu”.

Din cauza acestei neînțelegeri, a unei politici iraționale, Occidentul și Rusia s-au ciocnit, Occidentul și Estul din Ucraina pe o rampă geopolitică destul de periculoasă. Cum noi tot căutăm ieșirea din această situație. Eu sper foarte mult că în final (așa a fost întotdeauna în Europa), va triumfa mintea trează și oamenii vor începe să gîndească. Pentru aceasta, trebuie luate în calcul interesele adversarului său sau a partenerului, dar nu doar să spunem că avem dreptate, iar ei întotdeauna – nu. Și atunci aceste probleme, despre care vorbiți, nu vor fi puse, ele vor putea fi soluționate altfel.

- Deși piața europeană este deschisă pentru noi, producătorii noștri au înțeles că mărfurile moldovenești sunt necompetitive și, în principiu, toate nișele sunt ocupate. Trebuie să continuăm lupta pentru această piață sau să căutăm alternative?


- E o întrebare pentru elitele voastre, pentru cei care răspund de dezvoltarea Moldovei. În general, există multe concepte, însă eu aș descrie aici două, în baza cărora Moldova s-ar putea dezvolta. Prima constă în ceea ce propun mai multe forțe occidentale, propunîndu-i Moldovei, la fel ca și Ucrainei, să-și deschidă în totalitate piața pentru companiile occidentale, serviciilor occidentale, băncilor occidentale. Managerii occidentali, specialiștii, organizațiile neguvernamentale vor putea construi o întreagă societate civilă la voi în țară/ ei vor veni cu toții și vă vor învăța să faceți economie. Singurul lucru ce va trebui să-l faceți este să cedați din suveranitate.

Au fost țări, în special, cele Baltice, care au mers la aceasta, unde majoritatea oamenilor doreau să fugă de Rusia (desigur, nu populația vorbitoare de limbă rusă), poate o parte a elitelor naționale, care au avut de suferit pe timpul sovietic. Ei au acceptat benevol dependența totală de Occident. Ce-i drept, în timpul crizei financiare, aceștia au primit o lovitură, văzînd cît de greu este să fii dependent de acele instituții, care s-au dovedit a fi nu chiar atît de puternice și au cedat în timpul crizei financiare.

Această variantă este la fel foarte politică, însă, totuși, viabilă. Dacă Moldova va accepta toate aceste norme occidentale, dacă aici firmele occidentale vor conduce economia moldovenească, în principiu, aceasta va conduce, precum se consideră în Occident, la creare unui sistem foarte liberal, la ordinea de drept, la adoptarea standardelor europene, a certificatelor. Și peste 20 de zile, aici vor începe să funcționeze întreprinderi occidentale și Moldova, la fel ca și Ucraina, care tot a semnat Acordul de asociere cu UE, ar putea deveni un membru drepturi depline al spațiului european. 

Însă mai este și o altă variantă, care cred că este mai interesantă pentru Moldova – este lansarea propriei producții, dezvoltarea economiei cu forțele proprii. Iar piața de desfacere – este Estul. Nu trebuie să vă izolați de Est, unde au existat întotdeauna piețe tradiționale pentru Moldova și pînă la epoca sovietică.

Cu atît mai mult, trebuie să afirmăm obiectiv că poate motorul ruso-chino-eurasiatic, anume ideea „Drumului Mătăsii”, Uniunea Eurasiatică, deși după criza financiară aceasta întîmpină anumite probleme – acolo va fi creată cea mai puternică economie, dacă nu vor exista divergențe geopolitice majore.

Iar Uniunea Europeană trebuie să-și reformeze sistemul economic, pentru a rămîne la fel de puternic cum a fost. De aceea trebuie să privească pragmatic, unde este viitorul Moldovei – la Est, sau la Vest. Eu cred că trebuie de făcut și una, și alta. Însă în nici un caz nu trebuie să renunțați la o cooperare strînsă cu Uniunea Economică Eurasiatică, cu atît mai mult cu cît Moldova, precum mi se pare, este așteptată sincer și i se va oferi un loc demn în noul lanț economic.

Iar în Uniunea Europeană Moldova la fel este așteptată, însă nu în plan economic, ci din considerente politice și geopolitice.

-Poate oare Moldova să ceară de la UE anumite compensații pentru pierderea pieței ruse?


- Întotdeauna puteți merge în instanță și demonstra ceva, însă Uniunea Europeană în acest sens se va spăla pe mîini și chiar nu va înțelege ce vreți de la ea. Nu cred că e posibil așa ceva. Dar, mai degrabă, trebuie să faceți altceva – să nu provocați, dar să construiți o poziție clară, să nu cereți ba bani de la Occident, ba ajutor din Est, ci să creați o strategie fermă de dezvoltare economică, măcar pentru zece ani și să vă explicați Uniunii Europene poziția că, cu toată stima, în virtutea obținerii anumitor norme europene în Moldova, aveți o piață enormă în Est, unde doriți să vindeți și nu doriți ca aici să apară o cortină de fier, economică, care va închide piața estică pentru mulți ani.

Cu atît mai mult este important argumentul noilor potențiale investiții în Iran, India, China în Uniunea Eurasiatică, care vor veni acolo în următorii ani. Acolo piața va crește și ar fi pur și simplu o prostie să renunțați la această cooperare.

- Cum să restabilim relațiile comerciale cu Rusia, fiind parte a Acordului de asociere cu UE?


- Este nevoie de voință politică pentru negocieri și nu trebuie să veniți în Europa în rol de elev – învățați-ne să trăim, să ne construim economia. Trebuie să aveți propriile concepții, propriile viziuni ale intereselor economice, politice, istorice. Iar pentru aceasta este nevoie de o putere puternică și capabilă, care va dori acest lucru.

Nu trebuie să repetați unele greșeli ale lui Ianukovici în Ucraina. El a dorit să stea mult timp în două bărci, ceea ce a și făcut, iar cînd situația a început să se schimbe, el a „căzut” din ele. Politicienii din Moldova trebuie să aibă în fața ochilor acest exemplu. Cred că în loc de două luntri vă puteți așeza pe un tron stabil, care va sta și la Est, și la Vest.

- Moldova este interesantă pentru USA și UE din cauza amplasării sale geopolitice și acestea luptă pentru ea, Rusia însă a cedat fără luptă relațiile cu țara noastră. Ea susține Transnistria, iar față de Moldova manifestă indiferență. Cum credeți, de ce?


- Eu nu cred că Rusia manifestă indiferență. Pur și simplu Rusia se confruntă cu niște dificultăți temporare. Noi știm de ce. Criza financiară a lovit foarte puternic asupra economiei ruse, deși Rusia a depășit-o. însă Rusia la fel trebuie să-și schimbe modelul economic, ceea ce și face, ea este concentrată asupra construcției Uniunii Eurasiatice, la care au aderat trei membri noi. Există tentative de a dezvolta Organizația de cooperare de la Shanghai, acolo se formează noi elemente economice. Cred că Rusia merge pe o altă cale, dara corectă.

În loc să facă presiuni asupra cuiva, ceea ce a fost o greșeală în timpul crizei ucrainene din 2014, trebuie (cel mai corect) să arăți atractivitatea propriei piețe, propriului sistem. Și atunci țările interesate în cooperare vor căuta singure calea, nu atît spre Rusia, cît spre acest bloc economic regional.

- Există o mare probabilitate că la următoarele alegeri parlamentare la putere vor veni partidele de stînga, care consideră drept o eroare semnarea Acordului de asociere. În această situație ce ar fi mai corect – denunțarea acestui acord sau revizuirea condițiilor lui?


- În primul rînd, să vedem ce vor spune alegătorii, ce forțe vor veni. Din cîte se vede și se înțelege dintr-o parte, în Moldova există o democrație și poporul are posibilitatea să voteze așa cum dorește. Trebuie să sperăm că resursa administrativă nu va fi utilizată.

Însă este foarte posibil că în Moldova, încă mulți ani la rînd va avea loc ceea ce se întîmplă în aceeași Americă sau țările occidentale. Cînd forțele sunt distribuite aproape egal pe Olimpul politic, adică există ciclurile, cînd la conduce ba stînga, ba conservatorii și dreapta. S-ar putea că vine momentul cînd majoritatea moldovenilor va vota pentru alternativa actualei coaliții de guvernare, iar la putere ar putea veni forțele de stînga.

Dacă vor veni la putere, forțele de stînga trebuie să înțeleagă ce este important pentru țara lor, pentru Moldova. În primul rînd, aici trebuie create condiții pentru oameni, ca ei să nu plece din țară. Eu m-am îngrozit cînd am văzut cîți moldoveni au plecat în ultimii ani din țară. Însă eu mă îndoiesc foarte mult că ei au obținut un statut noi, mai bun în Occident. Sunt doar unități. Iar alții își pierd statutul și imaginea.

Trebuie create condiții pentru acești oameni aici, ca ei să formeze din nou o elită. Cred că cel mai important lucru este să fie construit un sistem social-economic viabil. Aceasta e Europa, nu e capitalism. Anume forțele de stînga trebuie să facă acest lucru.

A doua sarcină majoră – crearea unei baze puternice pentru dezvoltarea business-ului mici și mijlociu. Doar așa Moldova va putea exista în viitor, dar nu prin forme oligarhice în economie.

Cît privește denunțarea Acordului de asociere cu UE, nu trebuie denunțat nimic. Pur și simplu trebuie să vă înțelegeți cu Bruxelles-ul, cu Uniunea Europeană că Moldova, desigur este o țară europeană, însă ea este interesată și în propria dezvoltare, de aceea va căuta piețe în alte regiuni ale Europei de Est, firești pentru ea, va fi adepta formulei Europa de la Lisabona pînă la Vladivostok, pentru care pledează și politicienii europeni. În plan tehnic puteți face ceea ce fac și alte state în raport cu Bruxelles-ul – să spuneți că pe parcursul cîtorva ani, anumite puncte nu le puteți îndeplini.

Asemenea posibilități există. Acest lucru se întîmplă permanent în cadrul OMC. Unele țări, după aderarea la această organizație, văzînd că apar probleme, solicită o pauză. Puteți face la fel. Nu trebuie să provocați pe nimeni la nimic, mai ales în această situația geopolitică complicată în care trăim. Pur și simplu trebuie să declarați ferm despre propriile interese și atunci, vă asigur, veți fi înțeleși în Occident. Poate cineva în America nu dorește să înțeleagă Moldova, dar America în aceste probleme, totuși, este destul de departe.

- Dle Alexandr, ultima întrebare – ce v-a plăcut în Moldova?


- Mi-a plăcut ospitalitatea, mi-a plăcut natura. Am venit la începutul verii. Și la Berlin totul a înflorit, dar aici e pur și simplu un paradis. Sălbăticia plăcută a landșaftului natural, în toată splendoarea ei. Să atingi fructele care cresc, să vezi oamenii care lucrează în satele lor, care arată destul de solid și aranjat. Era foarte important pentru mine să ajung în mediul unor oameni neimplicați în bătăliile geopolitice, care se consideră europeni, dar doresc să fie o punte importantă în relațiile cu Rusia, cultura ei și influența ei în Europa.

- Dar vinurile și bucătăria noastră?


- Cred că nu sunt un antialcoolic în această privință și am gustat puțin din această comoară a pămînturilor voastre.

- Mulțumim pentru interviu.


 




Ați găsit eroarea în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Comentarii Adăugați un comentariu11 comentari

Пророк 9 iun. 2016,, 10:17

Очень даже все корректно, все правдиво без какого либо западного или восточного уклона, как это бывает у наших политиков и аналитиков, да и многих европейских, скажем того же Сокора. Респект, Александр Глебович! Конечно, только правительство Молдовы, заинтересованное в развитии этой страны и благополучии ее граждан, способно вывести Молдову из затянувшегося депрессивного кризиса. Даже не глядя на то, что экономика Молдовы давно уничтожена, при желании можно добиться многого. Но, как сказал Рар """ для этого нужна сильная дееспособная власть, которая этого захочет."""

сергей 9 iun. 2016,, 12:09

Все правильно. Респект и уважуха парню. Сорвал все маски с участников дьявольского карнавала. А теперь хочется задать вопрос представителям прокуратуры: является ли открытие внутреннего рынка с уничтожением сельскохозяйственного и промышленого производства, и как следствие: безпрецендентной безработицей и миграцией, экономическим преступлением с особо тяжкими последствиями повлиявшими на жизнь нескольких поколений нашей страны? И можно ли квалифицировать торговлю суверенитетом как измену Родине?

437 9 iun. 2016,, 16:12

Это бывший штази, друг Путина.
Что вы от него ожидали?
Человек был отправлен сюда именно как пропагандо..ист и провокатор и он свою цель выполняет.
Нет доверия таким как этот рур, итальянский кьезо, ле пен и еще много мелких сошок которые кормятся подачками из Москвы.

ГОША 9 iun. 2016,, 20:58

Таким кадрам как 437 надо лечиться от мании величия и прочих глупых мыслей .
Если бы у нас в стране были бы такие грамотные люди как Рар а они были 25 лет назад но к сожалению уехали то мы бы не возможно не имели того что имеем сейчас .
Посмотрите на лица наших политиков и депутатов это же страшно не одного вменяемого человека ,ни одной достойной личности ни одного здравомыслящего человека и этот сброд управляет страной и к сожалению молдаване таких подонков сами привели к власти в стране .

437 9 iun. 2016,, 21:59

Гоша, он же Георгий
Таких кадров как этот бывший гдр овский гб шиник у нас пруд пруди до сих пор.
И вы все ждете и надеетесь на реванш и захват власти.
Однако нах нам такие не нужны.
Молдоване понимают чего вы добиваетесь.
Вся мпроблема в том что вы, такие как Руры долины и всякие другие шпионы ивредители являетесь тормозом в развитии Молдовы.
Вам как кость в горле каждое позитивное упоминание о Молдове.
Вы также хрюкали про безвизовый режим, а сейчас хрюкая и гавкая пользуетесь нашим паспортом и все равно гадите как шелудивые псы.

Пророк 10 iun. 2016,, 07:02

У меня предложение, а скорее просьба, к издательству. Введите в практику печатать координаты, по ИПадресу, здешних тролей, как это делает КП, чтобы можно было как то судить о том, что понимает и окуда глаголит, к примеру 437 или тот же Пророк. А то живут по Канадам, Штатам и прочим, какие то придурки, не знают даже где на глобусе Молдова, но распинаются и пишут всякую чушь. Или блокируйте таких как 437. Конечно, он цифры может поменять, но ИПадрес вряд ли существенно поменяется, если даже будет менять интернет кафе в той же Канаде, к примеру.

serj 10 iun. 2016,, 07:59

в Молдове – демократия, и народ имеет возможность проголосовать так, как он хочет.!!!??== ХА! ПЛАХИШЬ ВАМ ПОКАЖЕТ ЭТУ ДЕРЬМОКРАТИЮ НА ОЧЕРЕДНЫХ (ЕСЛИ ОНИ БУДУТ) ТИПА ВЫБОРАХ

437 10 iun. 2016,, 08:22

За 25 лет ватники так и не поняли и не научились слушать другое мнение,
У них разговор короткий в случае инакомыслия: исключить из партии, удалить аккаунт, расстрэлять нах, чтоб неповадно было остальным.
Только вата, мы не хотим возврата в прошлое, а вам все пути дороги открыты в свою империю зла..

Gheorghe 10 iun. 2016,, 09:11

Cu cât l-a plătit Dodonul pe "dl Alexandr" (cum i se adresează autorul (greşit, ca să nu spunem altfel...))intervievatului, ca acesta să răspundă aşa cum a răspuns. Ca să vă convingeţi că aici sunt nişte răspunsuri de conjunctură (bine plătite), ridicaţi materialele semnate de "dl Alexandr" în trecutul nu chiar îndepărtat şi veţi găsi, cu surprindere exact contrariul celor afirmate (CONTRA PLATĂ) aici... În plus, vedeţi ce scriu ECONOMIŞTI (nu politicieni, sau mai bine zis - politicaştri, sau "domni Alexandr" plătiţi)chiar din Rusia, Kazahstan, Belorusia etc. despre realităţile şi, mai ales, "perspectivele" euroasiatice...

437 10 iun. 2016,, 20:39

Что бы враги Молдовы себе не думали и не предпринимали против молдован вам придётся рано или поздно что Молдова это страна молдован в первую очередь.
И ваши действия против нас и страны имеет обратный эффект.
С нами, молдованами нельзя говорить с позиции силы, мы этого не любим.

captcha

Întrebarea zilei Toate

load