Cît vor mai dura reformele în justiția noastră?

Cît vor mai dura reformele în justiția noastră?
Cît vor mai dura reformele în justiția noastră?
Foto: vimeocdn.com

Cînd slujitorii lui Themis (judecătorii) vor fi niște adevărați legiuitori, nu vor lua mită?

 
Themis (din limba greacă veche) a fost zeița dreptății în mitologia greacă, titanidă. La romani – Justiția.
 
Potrivit unei versiuni, Themis a fost a doua soție legală a lui Zeus.
 
Potrivit altei versiuni, Themis era iubita lui Zeus și consilierul apropiat al zeului olimpic, avînd loc lîngă tronul lui.
 
Themis este prezentată cu ochii legați, fapt ce simbolizează imparțialitatea, cu balanța într-o mînă și sabia în alta – această imagine a fost răspîndită la romani, care au preluat chipul ei de la greci, în persoana Justiției.
 
Balanța este un simbol antic al măsurii și echității. Cu balanța justiției se măsoară binele și răul, faptele săvîrșite de muritori în timpul vieții. Soarta de apoi a oamenilor depindea de faptul în care parte înclina balanța. Cornul abundenței din mîna lui Themis este un simbol al recompensei sau lipsei de recompensă pentru cel care stă în fața judecății ei.
 
Romanii i-au pus în mînă o sabie în locul cornului abundenței, iar inițial ea nu avea ochii legați, adică era înfățișată cu balanța și cornul abundenței.
 
Slujitorii lui Themis sînt slujitorii legii, judecătorii. Drept slujitori ai lui Themis sînt numiți uneori toți juriștii.
 
Se consideră că datorită lui Themis este menținută ordinea exterioară atît în viața zeilor (conducătorilor) de pe Olimp, cît și printre oameni pe pămînt.
 
Themis este numită zeița legii, adevărului, ordinii de drept, echității și justiției. În această postură ea apare ca organizatoare și supraveghetoare a bazelor morale și a întregii orînduiri a vieții.
 
Reformele (modificările) în sistemul justiției nu sînt o noutate pentru timpurile noastre, pentru politicienii și deputații noștri, oamenii fac acest lucru mii de ani și tot nu le dau de capăt, nu se liniștesc. De ce se întîmplă așa? Cine e această Themis în realitate – „a doua soție” sau „amantă”? A cui e ea, pe cine servește – unor conducători sau oamenilor?
 

Cînd și cum au început în Moldova reformele în sistemul judecătoresc

 
În iunie 1994, Parlamentul a aprobat Conceptul reformei judiciare și de drept în Republica Moldova și Comitetul Coordonator pentru desfășurarea reformei judiciare și de drept. Pe parcursul a zece ani, funcția de președinți ai Comitetului a fost deținută de președintele și vicepreședintele Parlamentului – Nicolae Andronic, pe care l-a înlocuit Petru Lucinschi, apoi Dumitru Moțpan, apoi Dumitru Diacov, iar în 2001 ultimul președinte a fost Vadim Mișin.
 
Drept principalele sarcini ale reformei judiciare trebuiau să devină schimbările radicale ale:
 
- statutului, rolului, funcției judecătoriei ca element de bază a sistemului judecătoresc;
- statutului judecătorilor în scopul asigurării independenței, imparțialității și inviolabilității întregului corp judecătoresc.

Se preconiza că justiția trebuie să fie realizată în baza principiilor generale:

- accesul liber al tuturor cetățenilor la orice instanță judecătorească;
- dreptul cetățeanului de a contesta orice hotărîre a judecătoriei de primă instanță în instanța superioară;
- asigurarea asistenței judiciare a cetățenilor la toate etapele de exercitare a justiției;
- competența și profesionalismul judecătorilor;
- funcționalitatea mecanismului examinării individuale și colegiale a dosarelor.
 
Totodată, nu a fost prevăzut nimic în privința integrității judecătorilor.
 
Se prevedea construirea unui sistem de judecătorii din: veriga de bază – judecătoriile raionale (orășenești), apoi a doua verigă – judecătoriile de circumscripție, prin crearea cîtorva instanțe de circumscripții, fiecare dintre care trebuia să acopere cîteva raioane. Concomitent, acestea ar fi jucat și rolul curților de apel pentru hotărîrile emise de instanțele raionale (orășenești). Și a treia verigă – Curtea de Apel (amplasată în municipiul Chișinău).

Se preconiza modificarea esențială a statutului de drept al judecătorilor tuturor instanțelor judecătorești. Judecătorii instanțelor raionale (orășenești), de circumscripție, specializate și Curții de Apel trebuiau numiți de președinte la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii. Judecătorii propuși pentru prima dată la aceste funcții urmau a fi numiți pentru 5 ani, apoi pe un termen de 10 ani. Judecătorii cu experiență de 15 ani care au demonstrat un nivel profesionist înalt și care s-au manifestat pozitiv urmau a fi numiți în funcții pe viață. Judecătorii din cadrul CSJ urmau să devină inamovibili și să fie numiți de parlament la propunerea președintelui CSJ.

Anticipînd evenimentele, amintesc că pe 17 februarie curent, Guvernul, la propunerea Ministerului Justiției, a aprobat proiectul privind reorganizarea judecătoriilor raionale. Iar începînd cu 01.04.2017, Guvernul a propus crearea, în locul actualelor judecătorii raionale, a doar 14 judecătorii de circumscripție. La Chișinău s-a propus unificarea tuturor celor patru instanțe raionale într-o singură judecătorie. Iar Judecătoria Comercială și cea Militară își vor încheia existența din 01.04.2017. Pentru toată această reorganizare, potrivit unor estimări prealabile, vor fi necesare investiții de miliarde și încă nu se știe cum va contribui această reorganizare la reforma sistemului judecătoresc și apropierea (sau îndepărtarea) de necesitățile cetățenilor și asigurarea lor cu asistență juridică.

În aprilie curent, guvernul a aprobat, de asemenea, modificările la Constituție, prin care se propune modificarea statutului judecătorilor. În prezent, judecătorii sînt numiți inițial, pe un termen de cinci ani, iar după expirarea mandatului, judecătorii pot fi numiți pînă la împlinirea vîrstei-limită. Se propune numirea judecătorilor imediat pînă la atingerea vîrstei-limită. (adică nu pe viață, cum a fost prevăzut în Conceptul de acum 20 de ani). 

Dezvoltarea și fortificarea statului de drept presupunea sporirea rolului Ministerului Justiției și transformarea lui într-un organ ce ar avea un statut special în sistemul puterii executive, asigurînd o activitate eficientă a judecătoriilor. Aceste scopuri trebuiau atinse prin atribuirea unor funcții noi Ministerului Justiției, inclusiv: de pregătire a cadrelor pentru sistemul judiciar, sporirea calificării lor și a securității lor, crearea condițiilor pentru o activitate eficiență a judecătoriilor (asigurarea tehnico-materială și informațională, reglementarea obligațiilor de funcție, a activității aparatului etc.); participarea la proces a persoanelor și părților care contribuie la înfăptuirea justiției (martorilor, experților, persoanelor terțe, reprezentanților administrației publice în dosarele civile etc.); crearea poliției judiciare și gestionarea ei.
 
Conceptul prevedea că etapele de realizare a reformei judiciare și de drept trebuie elaborate și prezentate spre aprobare Parlamentului de Consiliul coordonator.
 
Însă nici un fel de acțiuni etapizate de realizare a reformei sistemului judiciar NU au fost publicate oficial. A fost adoptat doar Programul de activitate a Parlamentului privind implementarea prevederilor Constituției și Conceptului reformelor judiciare și de drept, care prevedeau elaborarea, timp de doi ani, a proiectelor și aprobarea a 53 de legi și acte normative privind reglementarea sistemului judiciar. În general, cu o anumită întîrziere, Programul a fost îndeplinit și supra-îndeplinit. Pe parcursul anilor precedenți, unele legi au fost anulate și adoptate altele, în „redacție nouă”.
 
Doar în luna mai 1996 a fost aprobată Legea privind reorganizarea sistemului judecătoresc, potrivit căreia au fost create: Curtea Supremă de Justiție, judecătoriile economice, Judecătoria Militară, Curțile de Apel (în municipiile Chișinău, Bălți, Bender și orașele Cahul și Comrat), judecătoriile municipiilor Bălți, Bender și Tiraspol, precum și judecătoriile teritoriale, conform divizării administrativ-teritoriale a Republicii Moldova. Reorganizarea sistemului judiciar trebuia să se încheie exact pe 27 august 1996. Numărul instanțelor judecătorești era aprobat la nivelul de 439 de unități. Astăzi sînt 410 unități.
 
În scopul realizării Programului de acțiuni privind implementarea Planului preliminar al Republicii Moldova în cadrul Programului SUA „Provocările Mileniului”, aprobat printr-o hotărîre de guvern, în 2007, Guvernul a aprobat Conceptul sistemului informațional judiciar pentru 2007-2008. Acesta prevedea crearea resurse informaționale unice în cadrul sistemului judiciar al țării. Informația cu caracter public trebuie să devină accesibilă pe site-urile instituțiilor din sistemul judiciar. Însă portalul unic al tuturor judecătoriilor a fost lansat doar în 2014. Prin intermediul portalului www.instante.justice.md, pot fi accesate site-urile judecătoriilor concrete. Însă situația privind asigurarea informației referitoare la examinarea dosarelor aflate pe rol s-a schimbat semnificativ. La ziua de azi, potrivit raportului plasat pe portalul Ministerului Justiției, au activat satisfăcător, adică există accesul la această informație, 34 de judecătorii, nesatisfăcător – 14, iar la o judecătorie sistemul încă nu a fost introdus. Însă și acea informație afișată pe Internet nu prezintă nimic esențial, deoarece sînt prezentate doar informații despre dosare – părțile procesului, tipul și statutul dosarului și data actualizării informației.
 
La continuarea activităților structurilor publice în vederea realizării reformelor în justiție, cu ocazia Zilei Europei, s-a referit ministrul Justiției, menționînd că reformele se află pe un trend ascendent, pentru care ministerul lucrează zilnic asupra perfecționării bazei legislative și propune modificări sesizabile de toți actorii juridici și de către societatea Moldovei. El și-a exprimat convingerea că intențiile sînt durabile și au o valoare adăugată pentru cetățeni. Iar cu fiecare proiect, lege sau document de politici, Ministerul contribuie la reforma justiției și apropierea de familia UE.
 
În afară de mulțumire pentru aceste noi asigurări și declarații promițătoare, nu putem adăuga aproape nimic. Cu excepția unui singur lucru. Oare ministrul Justiției nu cunoaște Codul muncii, care, într-adevăr, prevede, mai ales pentru funcționari, să muncească zilnic, cinci zile pe săptămînă, dar nu pe apucate?
 

Cum funcționează sistemul judecătoresc

 
Pentru a caracteriza pe scurt starea de lucruri în sistemul judiciar în prezent, vom utiliza Raportul plasat pe site-ul Ministerului Justiției privind evaluarea activității judecătoriilor, elaborat în 2012 și actualizat în septembrie 2015, cu recomandările înaintate anterior.
 
Dacă nu ținem cont de analiza raportului privind asigurarea judecătoriilor cu apă, energie electrică, căldură, sisteme antiincendiare etc. (date prezentate la începutul Raportului), atunci cele mai importante sînt următoarele informații: 

1)    asigurarea judecătoriilor cu programe integrate de distribuire a dosarelor – în 2012 asemenea programe erau introduse în 18 judecătorii și lipseau în 3 judecătorii, în 2015 – respectiv 33 și 16.
 
2)    Asigurarea înregistrării audio a ședințelor de judecată – în 2012 sistemul funcționa în 25 de judecătorii și lipsea în 25 de instanțe, în 2015 – respectiv, 43 și 6.
 
3)    Numărul dosarelor (înregistrate și examinate):

La CSJ – în 2012, respectiv, 14,3 mii și 11,9 mii, în 2014 – 15,1 mii și 12,4 mii,
La Curțile de Apel – în 2012, respectiv 30,4 mii și 23,4 mii, în 2014 – 39,4 mii și 31, 8 mii.
La judecătoriile din Chișinău – în 2012, respectiv 74,2 mii și 60,8 mii, în 2014 – 111,7 mii și 91,6 mii.
 
În medie, toate judecătoriile examinează circa 80% din dosarele înregistrate, dintre care în termen de 12 luni – 61%, peste 12  luni – 6,8%, peste 24 de luni – 2,4% și peste 36 de luni – 1,3%.
 
4)    În baza hotărîrilor judecătoriilor, 20,6% au fost condamnați la închisoare, 30,1% - amendați,  19,2% - condamnați la muncă neremunerată în folosul comunității și 28,7% condamnați cu suspendare, conform art.90 al Codului penal.

5)    Dacă ținem cont de faptul că o parte dintre hotărîrile judecătoriilor din prima instanță, de regulă, sînt contestate în instanțele superioare, atunci rezultatele pentru 2014 sînt următoarele: 17% dintre dosare (circa 35 de mii) ajung la curțile de apel, iar de acolo sînt contestate deja la CSJ 38% dintre dosare (circa 15 mii). Astfel, în principiu, instanțele judiciare superioare, în mare parte, lucrează pentru a soluționa nemulțumirile față de hotărîrile primelor instanțe și ale Curților de Apel. De ce se întîmplă așa, voi explica detaliat mai jos.

6)    Structura bugetului total al judecătoriilor este următoarea:
 
                                                                                        Milioane lei
Bugetul 201220142014\2012. %
Salariul personalului
 
94,3 200,4 212
Reparații capitale 8,7 26,8 308
Procurarea fondurilor fixe 4,4 2,1 47,7
Investiții capitale 6,2 47,6 768
Cheltuieli operaționale (examinarea dosarelor) 27,7 36,7 132
ÎN TOTAL: 142,5 314,7 219
 
Deși nu e chiar corect să calculăm în medie cheltuielile pentru un judecător și pentru un angajat (judecător, registrator, secretari, alt personal) la salarizare și ponderea lor din buget. Aceste date explică mai clar cum statul are grijă de finanțarea sistemului, dar și cum este distribuit bugetul în instanțe.
 
                                                                                                          Mii lei
Indicatori 201220142014\2012. %
1. Salariul
– pentru un judecător
 
19,2
 
40,7
 
210
- pentru un angajat 4,1 8,7 210
2. Din suma bugetului în total
– pentru un judecător
 
29,0
 
64,0
 
220
- pentru un angajat 6,2 13,7 220
        
Precum se vede, salariul mediu pentru un angajat este de două ori mai mare decît salariul mediu pe economie și în ultimii doi ani s-a dublat, deși pentru alte ramuri această creștere este la nivelul de 10% anual. Iar dacă ținem cont că salariile registratorilor, secretarilor și altui personal (circa 80%, 1510 din 1920), cu siguranță, sînt mai mici, atunci salariul judecătorilor nu e atît de mic – circa 12-15 mii de lei pe lună.
 

De ce sistemul judecătoresc este corupt și unde sînt rădăcinile acesteia

 
Pentru a înțelege mai bine cum activează instanțele noastre și care sînt principalele probleme cu care se confruntă sistemul, este suficient să invocăm cîteva prevederi ale Codului penal și ale Codului de procedură penală, adoptate în 2003.
 
Extrasele din prevederile Codului de procedură penală denotă motivele caracterului inadecvat al sentințelor judecătorești, fapt ce conduce apoi la numeroase contestări ale hotărîrilor judecătorești:
 
- la înfăptuirea justiției în cauzele penale, judecătorii sînt independenți și se supun numai legii (art. 26) (acest lucru este destul de clar, însă e doar o declarație),
 
- Judecătorul şi persoana care efectuează urmărirea penală apreciază probele în conformitate cu propria lor convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor administrate. (art.27) (astfel, apare „importanța” opiniei „obiective” a anchetatorului, procurorului și judecătorului).
 
- Faptele unanim recunoscute nu trebuie dovedite (art.98) (iar acest lucru, deseori, este ignorat în judecătorii),
- Completul de judecată sau judecătorul deliberează mai întîi asupra chestiunilor de fapt şi apoi asupra chestiunilor de drept. (art.382) (dar oare legea este secundară și poate fi pusă pe planul doi?),
 
- Sentința se adoptă în numele legii și trebuie să fie legală, întemeiată și motivată (art.384) (iar de facto, judecătorii adoptă hotărîri din numele lor, cu trimiterea la Republica Moldova, amintind că este numit de președinte),
 
- Partea descriptivă a sentinţei de condamnare trebuie să cuprindă inclusiv descrierea faptei criminale, considerată ca fiind dovedită (art. 394) (acest lucru nu se face întotdeauna, dacă aproape jumătate dintre hotărîri sînt contestate),
 
- Sentinţele pot fi atacate cu apel în vederea unei noi judecări în fapt şi în drept a cauzei (art.400) (astfel, se recunoaște legal, că judecătorii deseori greșesc, adoptînd hotărîri bazate pe convingerile interioare),
 
- Hotărîrile irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare în scopul reparării erorilor de drept comise la judecarea cauzei, în cazul în care un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat hotărîrea atacată, inclusiv cînd Curtea Europeană a Drepturilor Omului informează Guvernul Republicii Moldova despre depunerea cererii. (art. 453) (se admite încă o data că judecătorii comit erori judiciare),
 
- Recursul în interesul legii este calea extraordinară de atac prin care se asigură interpretarea şi aplicarea unitară a legii penale şi de procedură penală pe întreg teritoriul ţării. (art. 4651) (în principiu, prin aceasta se recunoaște faptul că judecătorii din diferite instanțe aplică legea diferit, ghidîndu-se de convingerile lor interioare).
 
Următoarele motive ce le oferă libertate judecătorilor de a decide soarta acuzaților în baza convingerilor lor subiective sînt așa-zisele „paranteze legislative”, cînd pentru una și aceeași infracțiune poate fi selectată liber o măsură neadecvată de pedeapsă, deoarece acest lucru este permis, de exemplu, de Codul penal. Vom aduce doar cîteva exemple în acest sens. 
 
Pentru apelurile publice de răsturnare sau modificare prin violență a orînduirii constituționale sau a încălcării violente a integrității teritoriale a Republicii Moldova, precum și difuzarea în acest scop și în diferite moduri a materialelor cu asemenea apeluri, potrivit legislației, se prevede o amendă în mărime de la 200 pînă la 1000 de unități convenționale sau privarea de libertate pe un termen de la 3 pînă la 7 ani (art.341 Cod penal).
 
Pentru corupție pasivă – de la 3 pînă la 15 ani de închisoare și amendă de 4000-10000 u.c. (art.324 CP).
 
Iar pentru coruperea activă – de la 6 pînă la 12 ani și amendă de 6000-18000 u.c. (art.325 CP).
 
Pentru neglijență în serviciu (art.329 CP), fals în acte publice (art.332 CP) și abuz de serviciu (art. 335 CP) sînt prevăzute pedepse cu amenzi și pînă la 6 ani de închisoare.
 
Gradul de vinovăție și al posibilelor pedepse pentru fiecare dintre infracțiunile menționate mai sus sînt total diferite și, respectiv, sînt inadecvate și pedepsele prevăzute. Oare se compară apelurile la răsturnarea puterii și corupția pasivă (intenția de a primi mită), neglijența în serviciu, falsul în acte publice și abuzul în serviciu? Sau, oare pentru corupția pasivă pedeapsa trebuie să fie mai dură decît pentru corupția activă – 12 și, respectiv, 15 ani?
 
Și, în pofida prezenței corupției de facto și a articolelor respective din CP cu privire la pedepse (în forma în care sînt), doar 119 dosare pentru corupție anul trecut au fost expediate în instanță. În 104 dintre acesta au existat condamnări – 24 pentru abuzul de putere (art.327 CP), 13 pentru excesul de putere (art.328 CP) și doar 3 – pentru darea (art.334) și luarea (art.333 CP) de mită. Iată și rezultatele activității Centrului Național Anticorupție  (350 de angajați!) și a Procuraturii anticorupție.
 
În martie 2015, în cadrul adunării republicane a judecătorilor, președintele Consiliului Superior al Magistraturii, a rostit o frază semnificativă, care caracterizează pe deplin sistemul nostru judiciar – Dacă nu știți cum să procedați, procedați conform legii. De asemenea, el a spus atunci, cu regret, că în 2014 doar doi judecători au fost condamnați pentru corupție. Și asta, în opinia lui, nu face cinste sistemului judecătoresc. Astfel, el a confirmat că judecătorii adoptă decizii nu în baza legii.
 
Ministerul Justiției atunci a fost mult mai dur, menționînd că la noi doar 23% din populație au încredere în justiție.
 
Nici președintele CSJ nu a ezitat să-și critice colegii judecători. El s-a declarat convins că majoritatea judecătorilor își fac onest datoria, însă cealaltă parte nu-și exercită corect atribuțiile, iar din cauza lor suferă toți. Despre reforma justiției a evitat să vorbească – nici de bine, nici de rău. La noi, în acest plan, sînt doar intenții bune, însă ne mișcăm foarte greu, a spus el.
 
Și acești reprezentanți ai sistemului judecătoresc aveau absolută dreptate. Păcat că ei doar au constatat faptele, dar nu au propus soluții pentru a depăși situația creată. Atunci apare întrebarea – despre care reforme se tot vorbește, dacă TOȚI mereu constată rezultate proaste ale activității sistemului și un nivel înalt de corupție în sistem?
 
Or, Moldova, potrivit clasificării Competitivității Globale (pentru 2014-2015), realizate de World Economic Forum, se află pe ultimul loc – 144. În Moldova lucrurile stau prost și la capitolul „plăți ilegale și mită pentru obținerea hotărîrilor judecătorești favorabile”. Experții au menţionat în raportul lor că în Moldova justiția este aproape lipsită de independență. La acest indicator noi sîntem pe locul 141. Și, în pofida faptului că sîntem cei mai săraci din Europa, finanțele publice sînt valorificate foarte ineficient. La acest capitol ne aflăm pe locul 102.
 

Ce putem recomanda, după cele menționate

 
1)    Ministerul Justiției, împreună cu Consiliul Superior al Magistraturii, CSJ și Procuratura Generală, trebuie să se înarmeze cu curaj și să facă publice intențiile reale privind reforma justiției, dar să nu prezinte doar rapoarte privind proiectele elaborate de hotărîri și legi.

2)    Ministerul Justiției, împreună cu Consiliul Superior al Magistraturii, CSJ și Procuratura Generală, să studieze situația din Codul de procedură penală – articolele 26, 27, 98, 382, 384, 394, 400, 453, 4651 și să perfecționeze procedura de examinare și adoptare a hotărîrilor de către judecători în cauzele examinate,

3)     Ministerul Justiției, împreună cu Consiliul Superior al Magistraturii, CSJ și Procuratura Generală să analizeze Codul penal și să aducă în concordanță gradele de vinovăție și pedepsele. Să concretizeze (să extindă) gama (limitele) încălcărilor și pedepselor. Să adopte măsuri în vederea revizuirii și armonizării pedepselor adecvate încălcărilor.
 
4) Ministerul Justiției trebuie să întreprinsă măsuri în vederea revizuirii termenelor de publicare a rezultatelor activității sistemului judecătoresc pentru perioada anterioară. (Nu e bine cînd în luna mai a anului următor sînt făcute publice rapoarte doar pentru 6 sau 9 luni ale anului trecut).

5) Ministerul Justiției să întreprindă măsuri și să revizuiască activitatea resursei informaționale a sistemului judecătoresc al țării – portalului www.instante.justice.md. Să facă accesibile anumite date privind cauzele admise și examinate în instanțe.
 
6) Crearea unui sistem eficient de selectare a candidaților la funcțiile de judecător din rîndul unor cetățeni onești și responsabili – reprezentanți ai corpului juridic.
 
7) Sporirea sistemului de asigurare a securității judecătorilor și membrilor familiilor lor.
 
8) Reducerea numărului de judecători, majorarea esențială a salariului pentru cei rămași, introducerea sistemului asigurării cu locuințe sociale, organizarea odihnei și studiilor membrilor familiilor lor.
 
Asta, desigur, dacă autoritățile au nevoie de un sistem judiciar eficient, dar nu de judecători de buzunar, care îndeplinesc exact orice sarcină a puterii, iar celelalte cazuri acționează în funcție de interesul personal. Or, precum am arătat mai sus, din fericire, sistemul judiciar existent le oferă judecătorilor oportunități ample pentru „creație”. 
 

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Comentarii Adăugați un comentariu6 comentari

437 20 mai. 2016,, 04:59

К сожалению для простого гражданина, а тем более незаконпослушного или должника по разным выплатам перед кредитором итд суды будут восприниматься врагами.
Реформа в первую очередь должна произойти в головах людей чтобы сам соблюдая законам, человек имел право требовать соблюдения закона по отношению к нему.

АНДРЕЙ 19 mai. 2016,, 23:38

Плевали судьи на реформы и реформаторов. Они живут в своем мире, недоступному нам - простым обывателям. И ничего нельзя сделать, ибо никто на верху не озабочен и не печется о реалиях бытия. Пример: тысячи должников коммунальных услуг проходят через судилища - именно так называется наш суд. Реально должников судить нельзя ввиду отсутствия у них договоров с поставщиками и исполнителями услуг. Но кто из судьей придерживается законов? Сделав бычьи глаза, они прут через должника навстречу поставщику. Здесь либо деньги решают роль, либо указание сверху, начало которого положил ещё президент В.Н. Воронин.

1111 19 mai. 2016,, 07:41

Вопрос для п.3.
А ты, случайно, не с партбилетом от Людмилы Федоровны? Потому как только они во всем видят руку ФСБ. Хотя сами во многом виноваты, за свои проделки со времен, когда еще были фронтистами.

437 18 mai. 2016,, 21:28

Нужны факты и примеры того как и кого судебная система незаконно засудила или не выполнила свои обязанности по защите права граждан. Согласен что возможны судебные ошибки и даже элементы коррупции, но имеются вышестоящие инстанции, еспч в крайнем случае или оппозиция в парламенте, которая по ее словам печется о наших правах. Хотелось чтобы разговоры и обвинения состояли из фактов, а не из домыслов недружественно настроенных лиц, работающих на российские спецслужбы.

ГАЙДУК 18 mai. 2016,, 20:29

ДАЖЕ НЕТ СМЫСЛА ЧИТАТЬ ВСЕ ЧТО В ЗАМЕТКЕ НАПИСАНО.
ОТВЕТ НА ВОПРОС ЛЕЖИТ НА ПОВЕРХНОСТИ:::::::-ДЕЛЬЦЫ ОТ
ВЛАСТИ БУДУТ ИМИТИРОВАТЬ ВНЕДРЕНИЕ РЕФОРМ ДО ТЕХ ПОР, ПОКУДА ЗАПАД И ДОНОРЫ БУДУТ ДАВАТЬ ПОД РЕФОРМЫ ДЕНЬГИ ЧТО БЫ БЫЛО ЧТО ВОРОВАТЬ .
ЗАКОНЧАТСЯ ДЕНЬГИ, ПРЕКРАТЯТ ДАВАТЬ ДЕНЬГИ ДОНОРЫ-ВСЕ РЕФОРМЫ МОМЕНТАЛЬНО ПРЕКРАТЯТСЯ И ВСЕ ВЕРНЕТСЯ НА ПРЕЖНИЕ ПОЗИЦИИ.

Василий 18 mai. 2016,, 12:26

Кстати, о птичках.

"Uniunea Europeană este îngrijorată în legătură cu viteza de implementare a reformelor în Republica Moldova. Declaraţiile aparţin oficialilor europeni prezenţi astăzi (18.05.2016) la a doua reuniune a Comitetului Parlamentar de Asociere Uniunea Europeană - Moldova, care se desfăşoară la Chişinău.

"Există îngrijorări legate de viteza reformelor. E timpul într-adevăr să vă suflecaţi mânecile. E nevoie de voinţă politică pentru reforme. Din partea UE, în februarie au fost anunţate nişte concluzii. Este vorba despre o agendă ambiţioasă, care nu conţine nimic nou, dar despre care vorbim de multă vreme - sectorul bancar, justiţia, combaterea corupţiei, libertatea presei, etc."

Mai multe

Adăugaţi Comentarii

captcha

trimite știrea ta

Fiți coautorul nostru! Dacă aveți o știre interesantă împărtășiți-ne-o și nouă!


captcha

Întrebarea zilei Toate

load

Arhivă de ştiri