De ce unele organe competente plasează unele drepturi mai presus de obligațiile constituționale

De ce unele organe competente plasează unele drepturi mai presus de obligațiile constituționale
Почему некоторые компетентные органы одни права ставят выше конституционных обязанностей
Foto: radiochisinau.md

    Pe 15 martie curent, cinci Asociații obștești, inclusiv Federația de lupte naționale „Voievod”, au expediat o scrisoare deschisă premierului și o copie Ministerului Justiției, MAI, MAEIE, SIS și Biroului pentru relații cu diaspor, în care se menționa că, pe 24 ianuarie 2016, la București, în incinta Parlamentului României, a avut loc Conferința Românilor de Pretutindeni.


În cadrul conferinței au fost discutate mai mult teme, legate de viața românilor de peste hotare, însă o atenție sporită a fost atrasă Republicii Moldova. În cadrul conferinței menționat a fost prezentată și formațiunea unionistă „Dreapta”.

Participanții la conferință s-au pronunțat deschis în favoarea lichidării Republicii Moldova și unirii țării noastre cu statul român, deoarece, precum au accentuat ei, „perspectiva reunificării națiunii române nu poate rămâne doar subiect de discuții”.

În scrisoare a fost exprimată îngrijorarea în legătură cu faptul că asemenea acțiuni prezintă un pericol pentru securitatea, independența și integritatea teritorială a Republicii Moldova, iar ideile înaintate de aceste organizații sînt capabile să scindeze societatea moldovenească.

În acest sens și potrivit Declarației de independență, care a proclamat „Republica Moldova drept un stat suveran, independent și democratic, ce poate liber, fără imixiunea din exterior să-și decidă prezentul și viitorul”, în scrisoare se face trimitere la art. 32(3) din Constituție, ce prevede că „Sînt interzise şi pedepsite prin lege contestarea şi defăimarea statului şi a poporului, îndemnul la război de agresiune, la ură naţională, rasială sau religioasă, incitarea la discriminare, la separatism teritorial, la violenţă publică, precum şi alte manifestări ce atentează la regimul constituțional”, precum și la faptul cp potrivit art. 56 „Cetăţenii cărora le sînt încredinţate funcţii publice, precum şi militarii, răspund de îndeplinirea cu credinţă a obligaţiilor ce le revin”, autorii scrisorii au adresate Ministerului Justiției, MAI, SIS, MAIEIE și Biroului pentru Relațiile cu Diaspora 12 întrebări concrete, printre care:

- includerea pe ordinea de zi a următoarei ședințe a Consiliului Superior al Securității a chestiunii privind acțiunile inamicale la adresa poporului moldovenesc din partea unui șir de organizații obștești din Moldova;

- interzicerea pe teritoriul Republicii Moldova a activității unui șir de organizații obștești ce pledează împotriva lichidării statului Moldova;

- anularea actualului Regulament privind menționarea naționalității sau apartenenței etnice în actele de stare civilă, aprobat de către Ministerul Justiției (Ordinul nr.63 din 10.09.2014) și amendamentului la Legea nr. 100-XV privind actele de stare civilă. Precum și restabilirea art. 68 al Legii privind actele de stare civilă (abrogat prin Legea nr. 49/2012), potrivit căruia, anterior, nu era permisă corectarea datelor privind naționalitatea părinților în înscrisurile actelor de naștere a copiilor, dacă în documentele părinților nu există date privind naționalitatea, la care pretinde reclamantul.

A trecut mai mult de o lună, însă, cu întîrziere am primit răspuns doar d ela SIS (din 13.04.2016), Ministerul Justiției (18.04.2016) și MAI (06.05.2016). Restul – Guvernul, MAEIE și Biroul pentru Relațiile cu Diaspora nu au reacționat. Deși erau obligați să o facă.

SIS, invocînd Legea cu privire la Serviciul de Informații și Securitate, amintește despre funcțiile și obligațiile sale și comunică că în cazul apariției riscurilor din partea organizațiilor locale și străine, Serviciul informează organele competente. Și, potrivit Legii privind contracararea activității extremiste, amintește despre răspunderea asociațiilor obștești, religioase și altor tipuri de organizații pentru desfășurarea activității extremiste și despre răspunderea mass media pentru difuzarea materialelor cu caracter extremist și desfășurarea activității extremiste. Totodată, se precizează în răspuns, organele competente sînt obligate să întreprindă măsurile corespunzătoare. Și că aceste organe competente sînt Procuratura generală, procurorii subordonați și Ministerul Justiției. În partea finală a răspunsului succint, SIS comunică că Serviciul continuă să întreprindă măsuri în vederea depistării acțiunilor îndreptate spre subminarea independenței și integrității teritoriale a Moldovei, cu respectarea principiilor statului de drept, ce garantează pluralismul politic și libertatea cuvîntului, în contextul realizării drepturilor constituționale și a libertăților omului.

Cerințe legale utile, dar cunoscute. Valoarea scrisorii constă în faptul că SIS a făcut, în linii generale, unele clarificări și a indicat asupra organelor competente, ce sînt obligate să facă ordine – altele, dar nu SIS.

Ministerul Justiției a încercat în felul său să răspundă doar la o singură întrebare. Și, invocînd regulamentul privind activitatea sa, a explicat că ministerul are obligația de a înregistra partidele și organizațiile obștești, „ce contribuie la realizarea principiilor democratice și la construcția unui stat de drept”. Iar cu referire la un șir de hotărîri ale CEDO, într-un stil birocratic complicat, eludînd cerințele Constituției, invocate în scrisoare, a explicat că formațiunile politice și organizațiile obștești, ce pledează pentru lichidarea statului Moldova, „pot critica (au găsit și cuvîntul potrivit) orînduirea constituțională și justiția țării, iar acest fapt nu trebuie să deranjeze pe nimeni”.

Astfel, clericii de la Ministerul Justiției au uitat de faptul că Patria trebuie respectată, apărată și nu trebuie oferite motive cuiva să o lichideze sau să o unească la un stat străin. Ei au uitat și de faptul că, potrivit art 56 (1) din Constituția RM, „Devotamentul față de țară e sacru”. Și toate acestea din cauza că mulți dintre funcționarii și șefii noștri au cetățenie dublă – moldovenească și română, fapt ce îi împiedică să respecte în mod cuvenit Patria lor adevărată, deoarece avînd dublă cetățenie, deseori apare dualitate în gîndire.

Totodată, Ministerul Justiției nu a înțeles întrebarea privind mențiunea naționalității în actele de stare civilă. Deși pentru aceasta a fost suficient să deschidă Legea cu privire la actele de stare civilă și să citească încă o dată articolul 68, care a fost abrogat. Iar acesta prevedea că „nu se admite corectarea datelor privind naționalitatea părinților în înscrisurile actelor de naștere a copiilor în baza documentelor de identitate, sau a înscrisurilor în actele de stare civilă a bunicilor sau altor rude pe linie ascendentă, dacă în documentele părinților nu există date privind naționalitate la care pretinde solicitantul”. Totodată, ne întrebăm– de ce a fost abrogat acest articol? Cui încurca ea? Celor care au pretins și încă mai pretind la cetățenia statului vecin?

În răspunsul său succint, MAI comunică că nu au depistat în demers elemente ale infracțiunilor ce cad sub incidența Codului Penal sau al Codului contravențional.

Deoarece în scrisoare a fost exprimată doleanța de a anula Acordul dintre Departamentul Carabinierilor Moldovei și Inspectoratul General al Jandarmeriei României, ministerul comunică că acest Acord a fost semnat în conformitate cu Convenția de la Viena din 18.04.1961 și Carta ONU din 26.06.1945, iar el nu are nimic în comun cu cerințele prezentate în scrisoare.

Astfel, unele organe competente, cu întîrziere, au răspuns și au comunicat cu amabilitate despre funcțiile lor legale, indicînd și asupra faptului că toate stau la straja Constituției și legii. În caz de necesitate, despre toate încălcările se comunică în instanța corespunzătoare.

Iar Guvernul și un șir de structuri guvernamentale au ignorat demersul organizațiilor obștești privind o problemă foarte importantă, privind statalitatea Moldovei și pericolul lichidării Patriei lor.

În acelaşi timp, cerinţele unioniştilor constituie nişte infracţiuni, ce cad sub incidenţa unor articole din Codul penal:

- Art. 337 „Trădarea de Patrie, adică fapta săvîrşită intenţionat de un cetăţean al Republicii Moldova în dauna suveranităţii, inviolabilităţii teritoriale sau a securităţii de stat şi a capacităţii de apărare a Republicii Moldova.

- Art. 341 „Chemările publice la răsturnarea sau schimbarea prin violenţă a orînduirii constituţionale ori la violarea integrităţii teritoriale a Republicii Moldova, precum şi difuzarea prin diferite forme, în acest scop, de materiale cu asemenea chemări”.

Infracţiunile ce cad sub incidenţa art. 337 se pedepsesc cu închisoarea de la 12 pînă la 20 de ani, iar cele ce cad sub incidenţa art. 341 – în funcţie de caz, cu închisoarea de la 3 pînă la 7 ani.

Acum trebuie să se expună președintele – garantul statului nostru și căruia, în instanță, îi raportează organele competente. Însă, cel mai probabil, acesta nu va spune nimic, cu siguranță. Îl vom aștepta pe cel ales de întregul popor.

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

trimite știrea ta

Fiți coautorul nostru! Dacă aveți o știre interesantă împărtășiți-ne-o și nouă!


captcha

Întrebarea zilei Toate

load