Vocea diasporei

Singura resursă ce a mai rămas în Moldova

Singura resursă ce a mai rămas în Moldova
Единственный ресурс, который остался в Молдове
Foto: ipn.md

Anghelina Taran

În țările europene populația îmbătrînește. Pentru a soluționa această problemă, autoritățile de acolo se străduiesc să atragă minți tinere și forță de muncă din alte țări, oferindu-le facilități la obținerea cetățeniei, burse pentru studenți etc.


În țările vecine cu Moldova are loc același lucru. Ce pericol prezintă acest fenomen pentru țara noastră?

În special, în România, li se propune obținerea cetățeniei timp de doi ani străinilor, care îmbrățișează profesii prioritare pentru țară însă aceste locuri vacante nu pot fi ocupate de populația locală. În primul rînd, se prevede acoperirea deficitului de medici și profesori, dar și de alți specialiști calificați. Avînd în vedere că medicii și pedagogii noștri, și nu doar ei, cîștigă în Moldova foarte puțin, nu creează oare acest fapt un pericol că procesul de exod al creierilor și forței de muncă se va accelera?

Această experiență e cunoscută


- Ceea ce doresc să propună autoritățile din România nu e o practică nouă, ea este folosită în multe țări ale lumii, inclusiv țările UE, spune directorul Biroului pentru migrație și azil al MAI al RM Olga Poalelungi. De exemplu, cu 5-6 ani în urmă, în Cehia exista o lege similară, potrivit căreia, specialiștii cu calificare înaltă – ingineri, programatori etc, care munceau trei ani în Cehia, obțineau cetățenia cehă. Același sistem de „green card” funcționează și în SUA, Canada și Australia. Cînd această politică a fost introdusă în Cehia noi ne făceam griji că dobîndirea cetățeniei cehe însemna renunțarea la cea moldovenească. Din cîte cunosc, acest proiect a durat patru ani în Cehia, timp în care circa 1000 de persoane, din patru țări, inclusiv Moldova, au obținut cetățenia cehă. Așa că este greu să spunem în ce măsură vom fi afectați de asemenea practică.

Cît privește România, deja demult funcționează un mod de redobîndire a cetățeniei persoanelor originare din Moldova. De aceea, eu cred că cei care au dorit să obțină această cetățenie deja au obținut-o. Stabilirea unor noi criterii profesionale nu ar trebui să influențeze semnificativ tendințele existente. În prezent, în toată lumea medicii sînt foarte solicitați. Medicii noștri lucrează în Italia. Desigur, în România la fel există un deficit de cadre medicale, deoarece specialiștii români au plecat în UE. Așa că nu e exclus că astfel se va încerca suplinirea rezervelor profesionale de cadre înalt calificate.

Specialiștii în domeniul IT sînt foarte întrebați în SUA și Canada. Datorită școlii matematice puternice, inginerii din România sînt solicitați în alte țări și pleacă pentru că acolo este deficit de ingineri. Moldova pierde nu doar populația, noi pierdem potențialul forței de muncă, pentru că statul a investit mulți ani în pregătirea unui medic. Este vorba nu doar de reproducerea ce o pierdem în urma plecării acestui medic, dat și despre pierderile ce le suportăm pentru că acest medic nu este antrenat în structura responsabilității sociale, deoarece el poate trata un anumit număr de persoane, care pot da naștere unui anumit număr de copii. Adică este o problemă cu mult mai complicată și mai extinsă, nu doar din punct de vedere demografică, pentru că dacă vorbim despre demografie, atunci întotdeauna trebuie să vorbim și despre cantitatea și calitatea potențialului demografic.

Este important nu doar să punem accentul pe restabilirea potențialului uman, dar și pe menținerea calității potențialului pe care îl avem. Adică, substituirea populației trebuie făcută într-o anumită cantitate, iar dacă aceasta e mai mică, atunci trebuie să atragem o atenție sporită asupra sănătății populației, pentru ca să avem mai puțin bolnavi cu dereglări psihice, cu anumite anomalii etc. Pentru mine această componentă este mai importantă decît prima.

Pentru ca oamenii să nu plece trebuie ridicat nivelul social-economic al țării. Aici e un complex mare de probleme. Este vorba, desigur, și despre crearea locurilor de muncă, și despre majorarea salariilor în contextul demografiei, și îmbunătățirea infrastructurii sociale –asigurarea cu grădinițe, școli etc. Ministerul Muncii pregătește programe pentru crearea locurilor de muncă.

Ostalep: Eu aș dori sincer ca profesorii ce promovează unionismul să plece odată încolo


Fostul ministru adjunct al afacerilor externe și integrării europene, directorul Institutului de studii diplomatice, politice și securitate, Valeriu Ostalep nu vede un pericol concret în această inițiativă, pentru că majoritatea moldovenilor lucrează, totuși, în Rusia, în pofida faptului că mulți au cetățenie și dreptul de a lucra în România.

-Acolo nu-s oamenii noștri, pentru că în pofida poveștilor care ni se spun, în România, atitudinea față de moldoveni este discriminatorie, susține interlocutorul. Moldovenii se simt neconfortabil în România. Totodată, salariile în România nu diferă prea mult de cele moldovenești, de acea, pentru moldoveni această piață a muncii este absolut neatractivă. Însă deoarece românii după intrarea UE au pierdut cea mai activă și mai capabilă parte a populației, acum ei încearcă cumva să o restabilească. Însă aceasta va avea loc nu din contul moldovenilor.

Eu aș dori sincer ca profesorii, care promovează unionismul să plece toți odată încolo, dacă în România e atît de bine. Însă nu se știe de ce nimeni dintre ei nu pleacă încolo, dar ne otrăvesc viața nouă aici.

Cîți concetățeni de-ai noștri au primit pașapoarte românești nimeni nu știe. O asemenea statistică, pur și simplu, nu există. Românii o ascund. Noi avem trei întrebări – cîți moldoveni se află în Rusia, cîți concetățeni au primit cetățenia română și cîți se află peste hotare în total? Nimeni nu cunoaște răspunsurile la aceste întrebări. Cifrele pe care le oferă Serviciul federal de migrație din Rusia sînt diferite – de la 500 de mii pînă la 1 milion de oameni. Vor trece cîțiva ani și România va plăti de două ori mai mult, doar va să vină moldovenii. Însă eu cred că moldovenii nu vor pleca încolo, ei au alte orizonturi.

Desigur, apare întrebarea – care este rostul rîndurilor și agiotajului pentru pașapoartele românești? Doar pentru că cu pașaportul românesc obții dreptul la muncă în orice țară a UE.

Pe de altă parte, cu atîtea pașapoarte românești, nu există oare pericolul unei uniri latente? În opinia lui Valeriu Ostalep, deținerea pașaportului și identificarea cu românii sînt lucruri diferite. Dintre cei care au obținut cetățenia română, doar 1% se consideră români. Aceste pașapoarte nu garantează loialitate față de statul român.

- Iată și argumentul: de cîtă susținere politică se bucură concret partidele și liderii politici din Moldova, care vorbesc deschis despre unionism? Niciuna. Doar Ghimpu e în parlament, dar și el – ba e unionist, ba nu, în funcție de cum îi este convenabil. Iar la următoarele alegeri, e puțin probabil că liberalii vor ajunge în Parlament. Mai mult nimeni dintre unioniști nu sînt solicitați politic. Totuși, numărul cetățenilor noștri care dețin pașapoarte românești, e mare. De ce atunci ei nu votează pentru unioniști?

Un pericol real pentru securitatea noastră îl prezintă guvernul și clasa politică, care nu văd ce face România în privința Moldovei – huliganism și act de agresiune din punct de vedere diplomatic. Și la aceasta, desigur, trebuie să reacționăm. Trebuie să înțelegem că în relațiile internaționale sînt niște limite. Însă asta e din alt domeniu.

Problema constă în clasa politică a Moldovei, care se ocupă exclusiv de afaceri și este gata să treacă cu vederea orice, inclusiv, pretențiile teritoriale ale clasei politice din România față de noi. Adică, românii înțeleg că prin intermediul votului sau referendumului, adică a unei abordări legale, ei nu pot face acest lucru, deoarece în Moldova ei nu se bucură de popularitate.

Însă dacă vor înainta sistematic față de noi pretenții teritoriale și vor ruga clasa politică din Moldova să nu se miște, iar pentru asta lor li se garantează susținerea Bruxelles-ului, atunci acest fapt prezintă pericol. Peste 5-10 ani, această politică ar putea conduce la o confruntare militară, deoarece clasa politică de la noi se va schimba și nimeni nu va mai tolera aceste lucruri, însă românii s-au obișnuit cu un asemenea comportament. Iată unde văd eu pericolul, a declarat fostul diplomat.

De la noi pleacă cei mai buni


- Multe țări întreprind diferite măsuri pentru a atrage oameni tineri, instruiți și profesioniști. Și România procedează la fel, susține analistul politic Vitali Andrievschi. Totodată, această inițiativă are și o conotație politică, adică cetățenia română o pot obține nu doar cei care s-a născut pe acest teritoriu, dar și alți cetățeni. Eu cred că este o măsură bine gîndită, ce poartă atît caracter economic, cît și politic.

Cum pot reacționa autoritățile noastre? Să creeze locuri de muncă noi și să majoreze salariul. Este singura metodă de a reține tineretul în țară, pentru ca oamenii în vîrstă să nu plece, pentru ca profesioniștii să dorească să trăiască în Moldova. Trebuie create condiții normale de lucru în țară cu un nivel destul de înalt al salariilor, atît în sfera bugetară, cît și în sectorul privat. Iar pînă cînd acest lucru nu se va întîmpla, cei mai buni fii și fiice ai Moldovei vor pleca în Rusia, România și alte țări. Apropo, oamenii constituie singura resursă ce a mai rămas aici.

Totul, în multe privințe, depinde de noi, de poziția noastră. Dacă oamenii vor schimbări în țară, înseamnă că trebuie să existe o cerere pentru aceste schimbări. Dacă noi nu cerem nimic de la autorități, ele nu vor face nimic. Societatea încă nu s-a apreciat ce dorește în domeniul politic, social etc. Deocamdată, sînt doar țipete „jos!” și atît.

La noi este distrus întregul sistem de stat. Toate componentele securității naționale – economică, politică, socială au trecut de punctele critice ale pericolelor în jos. Această problemă trebuie soluționată. Iar noi nici măcar nu o discutăm în societate.

Populația Moldovei îmbătrînește


Proiectul românesc este doar un motiv pentru autorități să atragă atenția la o problemă mai veche - exodul populației. Moldova pierde constant populația: potrivit recensămîntului populației, în 1989 erau 3,657 milioane de oameni (fără locuitorii Transnistriei și or. Bender), în 2004 – 3,383 milioane, în 2014 – 2,9 milioane, deși pe site-ul Biroului Național de Statistică încă este afișat un număr optimist – 3,553 milioane de oameni (600 de mii – suflete moarte).

Aceasta se întîmplă și din cauza că a scăzut natalitatea, iar mortalitatea a crescut. De aceea, sînt foarte puternice procesele migraționale (este vorba de stabilirea permanentă, dar nu de migrația de muncă). Nu în zadar a apărut și o glumă: cine va pleca ultimul din țară, să nu uitați să stingeți lumina. Oamenii pleacă nu doar pentru a munci. Deseori, migrația muncii se transformă în una permanentă. Și sînt o mulțime de exemple. Lucrînd peste hotare, concetățenii noștri se aranjează acolo și își aduc și familiile. Iată doar o dovadă a acestui fenomen.

Direcția municipală educație, tineret și sport a efectuat o analiză a migrației copiilor din școlile din capitală și au făcut următoarea concluzie: „În legătură cu schimbarea locului de trai și pentru reîntregirea familiei, din 1 iunie 2006 pînă pe 24 septembrie 2015 au plecat peste hotare 9579 de copii”. Asta doar din Chișinău!

Dacă privim indicatorii pentru acei ani, putem menționa că această tendință se amplifică. Astfel, în 2008 au plecat 326 de copii;

În 2009 – 907 copii:
În 2010 – 1045 de copii;
În 2011 – 1283 de copii;
În 2012 - 2080 de copii;
În 2013 – 1075 de copii;
În 2014 – 1485 de copii;
În nouă luni ale anului 2015 – 1259 de copii.

Ei au plecat cu părinții în Italia, Rusia, Canada, Israel, Turcia, Grecia, SUA, Portugalia, Franța, Germania, Irlanda, Spania.

Asta fără a ține cont de absolvenții liceelor, care au plecat la studii peste hotare. Majoritatea dintre ei nu se întorc.

Directorul Centrului de studii demografice, doctorul habilitat în științe sociologice, Olga Gagauz a menționat în raportul său la conferința internațională științifico-practică, dedicată creșterii economice în condițiile globalizării (a avut loc în octombrie 2015) că, în ultimii 15 ani, în Moldova, are loc procesul de depopulare, fără semne vizibile de restabilire.

În afară de migrația muncii, cînd oamenii se asimilează în țări acele țări și își aduc familiile, ea a menționat pericolul creșterii exodului de studenți peste hotare. În alte țări, în condițiile reducerii numărului de tineri, universitățile europene propun tot mai multe burse pentru studenții străini. Diploma obținută le oferă tinerilor noștri mai multe posibilități în acele țări, poate garanta un venit și un nivel de trai decent, în timp ce acasă ei nu au șanse să-și găsească un loc de muncă cu un salariu bun. Astfel, noi pierdem potențialul uman nu doar cantitativ, dar și calitativ.

Scăderea natalității și migrația intensă accelerează procesul îmbătrînirii demografice, iar în următorii zece ani, Moldova va ajunge în topul țărilor europene cu cea mai bătrînă populație. Savantul demograf a făcut următoarea concluzie: „Populația care se află în procesul de scădere naturală și a accelerării îmbătrînirii, nu va mai putea găsi resurse interne pentru a restabili și stabiliza situația”.

Apropo, despre calitatea potențialului uman care rămîne putem vorbi în baza datelor oferite de profesorul Institutului de Medicină „N. Testemițanu”, academicianul Gheorghe Paladi, fiecare al treilea copil se naște bolnav, iar indicele invalidității în 1992-2013 a crescut de la 8,4 pînă la 20,4 la 1000 de copii.

Potrivit lui, politica demografică nu poate fi îmbunătățită doar într-un domeniu aparte al societății, ea trebuie să fie una complexă și îndreptată spre ameliorarea calității vieții și ridicării nivelului de trai. Însă aceasta nu este problema unui singur guvern sau partid, aceasta e problema întregii societăți. Dacă nu vom opri astăzi procesul depopulare, se poate întîmpla că pentru viitoarele generații va fi foarte tîrziu.

Potrivit Centrului de Studii demografice din cadrul Institutului Național de studii economice al AȘM, în 1992-2013, 42,7 mii de imigranți din Moldova au obținut vize de reședință în SUA, aproximativ 19,2 mii au obținut cetățenia americană.

Autoritățile moldovenești nu știu nimic despre aceasta, deoarece statistica noastră oficială nu reflectă tabloul real. Despre aceasta vorbesc și savanții demografi. Colaboratorul științific al CSD Tatiana Tabac invocă următoarea comparație: conform datelor Registrului de stat al populației, în 2014, doar 10 moldoveni au plecat în Italia. Potrivit informației Anchetei forței de muncă, în această perioadă, în Italia se aflau 49,6 mii de concetățeni de-ai noștri cu vîrste mai mari de 15 ani, care lucrau acolo sau încercau să se aranjeze la lucru. Iar potrivit datelor Institutului Național de Statistică a Italiei, la 1 ianuarie 2014 în țară se aflau 149,4 mii de cetățeni moldoveni, care locuiau permanent în Italia. În 2015 – 147,4 mii (timp de 10 ani, acest indicator a crescut de 35 de ori).

Dacă în perioada 2007-2010, cetățenii noștri plecau în Italia, în special femeile, atunci în 2011-2013 din acest flux, 40,2% de femei și 67,1 de bărbați au plecat în peninsulă pentru reîntregirea familiilor. Asta pentru cei, care cred că migrația de muncă nu constituie nici un pericol pentru țara noastră, ci doar avantaje sub forma remitențelor. Însă în momentul în care familia s-a reîntregit, transferurile nu se mai fac.

Doar în 2011, 44,2 mii de moldoveni au obținut permise de ședere, în 2012 – 65,9 mii, în 2013 – 78,6 mii, în 2014 – 95,3 mii. Adică, timp de patru ani – 284 de mii.

După 2008, a crescut brusc exodul de copii cu vîrste de pînă la 17 ani din Moldova în Italia (pentru traiul permanent cu părinții). De exemplu, în 2010, în Italia au plecat circa 22 de mii de tineri concetățeni, care au obținut permise de ședere. Adică doar pe exemplul acestei țări, care ocupă locul doi după Rusia după numărul migranților moldoveni, se vede cum țara noastră pierde potențialul uman. Or, pleacă nu doar oameni apți de muncă, dar și oameni harnici, capabili să ridice economia țării noastre, dar nu a unui stat străin.

Cîți concetățeni de-ai noștri au obținut pașapoarte ale României și Rusiei nu am reușit să aflăm, deoarece la demersurile respective nu am primit răspuns nici de la Agenția Națională pentru Cetățenie din România, nici la Ambasada FR. Însă în timpul alegerilor prezidențiale din România, în noiembrie 2014, în presă a fost scris că 400 de mii de persoane ce locuiesc în Moldova au pașapoarte românești. Cel mai probabil, și pașapoarte rusești nu sînt mai puține.

În opinia Olgăi Gagauz, și statistica noastră prezintă o problemă, deoarece datele privind populația Moldovei sînt exagerate. BNS a desfășurat recensămîntul populației în baza metodologiei vechi, de aceea, guvernul va continua să activeze în baza datelor ce nu corespund situației reale privind structura populației. Adică, vor fi elaborate documente privind politica în diferite domenii, în baza informației eronate despre populației, fapt ce va genera cheltuieli nejustificate.

Deși acestea sînt probleme minore, față de faptul că principala bogăție a acestei țări – oamenii – dispare. Or, pleacă cei mai pregătiți oameni, cu inițiativă, în floarea vîrstei. Oare această problemă nu merită să fie discutată la Consiliul Suprem de Securitate al țării, pentru a elabora un program național pentru păstrarea potențialului uman?
 

Ați găsit eroarea în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Comentarii Adăugați un comentariu13 comentari

Гайдук 17 apr. 2016,, 09:19

Безусловно,поднятые в обозрении проблемы весьма актуальны и давно уже требуют к себе особого отношения.
Наверное надо начать с проблем наличия достоверных данных.
А сегодня наша статистика НЕ ИМЕЕТ ТОЧНЫХ ДАННЫХ НЕ ТОЛЬКО ПО ДЕМОГРАФИЧЕСКОЙ СИТУАЦИИ, А И НО МНОГИМ ДРУГИМ ВОПРОСАМ.
ВОПРОСЫ РОЖДАЕМОСТИ, СМЕРТНОСТИ, ВЫБЫТИЯ НА ПМЖ В ДРУГИЕ СТРАНЫ,ДВОЙНОЕ ГРАЖДАНСТВО И МНОГИЕ ДРУГИЕ ПРОБЛЕМЫ ДАВНО УЖЕ НИКОГО В СТРАНЕ НЕ ВОЛНУЮТ.
Сегодня, и это не секрет, здравоохранение и образование-как важнейшие и жизненно важные сегменты общественного бытия, отданы в руководство различного рода проходимцев и являются для властей ТОЛЬКО ПЛАЦДАРМАМИ ДЛЯ ПОЛИТИЧЕСКИХ ИНТРИГ.
Выезжают дети, уезжают специалисты, умирают пожилые, а наша власть занимается самопиаром и продвижением на руководящие должности СВОИХ ПРЕДАННЫХ ПАРТИЯМ ЛЮДЕЙ.
Извините, но такой подход к выдвижению на руководящие должности -по партийному списку,делает из специалистов политических проституток: вчера он был либералом, сегодня уже стал демократом, а что будет завтра-никто не знает.
Разве можно от такого специалиста ожидать профессионального отношения к работе и хороших результатов?
ВОТ ТАК И ЖИВЕМ! А В ПРОЧЕМ ЖИВЕМ ЛИ МЫ ИЛИ СУЩЕСТВУЕМ???
Пусть каждый даст, прежде всего, самому себе ответ на этот вопрос и подумает-а может быть надо что-то менять ???

Nic 13 apr. 2016,, 15:26

pentru 10 unu. Da, eu nu am calatorit in lume cu pasaport biometric sau Romin, ci cu viza. Am fost in Spania,Germania,Portugalia,Olanda,Franta,Ita-lia, Rominia,Bulgaria,Turcia,Tunis, China.Toate tarile fostei URRS si stiu ce vorbesc. Informatia din Google n-o recunosc. Daca poti analiza si compara, fara politica, spune ce sa construit in Moldova in 26 ani de "ocupatie"(1946-1972)si ce in 26 ani de independenta (1989-2016) si vezi cine avea mai mare grija de Moldova si moldoveni.

Vladimir 13 apr. 2016,, 11:01

Полностью согласен с Осталепом, пусть учителя румынского языка уезжают на ПМЖ в Румынию и не морочать нашим детям головы. Мы желаем, чтобы наши дети изучали молдавский язык и культуру Молдовы, как более древнего государства. Мы хотим гордиться своей страной, а не кочевать, как цыгане из одного государства в другое. Мы не рабы и не хотим ими становиться. Мы желаем быть хозяевами в своей стране, а не быть иностранцами в чужом государстве. Предателям Молдовы и Иудам нет места среди нас. Бегите, пока не поздно.

unu 13 apr. 2016,, 07:11

Pentru 8. Nic

Nic prietene, nu vreau sa pornesc nici un razboi. Sunt deja prea multe. Daca asta te multumeste, atunci eu sunt ala prost si tu ala destept.

Dar daca tot iti iei "informatia din viata", poate n-ar fi rau sa mai calatoresti. Daca din diferite motive iti este imposibil, macar intreaba pe cei care au facut-o.

Si macar asta invata de la "unu" prost: facand aceleasi greseli, vei obtine aceleasi rezultate.

Sanatos sa fii.

САЛФУ 12 apr. 2016,, 21:02

"Разве эта проблема не заслуживает того, чтобы ее обсуждали на Высшем совете безопасности страны" - уже поздно, нас давно продали.

Nic 12 apr. 2016,, 09:56

pentru unu. Nu am gresit cu vorba, eu am luat informatia din veata, tu din Googla. Asa ca Obama recunosc greselele(Livia), dar tu ca unu nu au greseli.Salariu la ora 21,17 si 10,00 nu merje dar la 4,54 si 5,31 merje. Da is destept si batrin, fac comparatie si analizez pe experienta vitii, dar scuza cu desteptii care iau informatia din Googl, nu pot sa ma compar, nu sint robot.

unu 12 apr. 2016,, 05:31

"...în România, atitudinea față de moldoveni este discriminatorie, susține interlocutorul. Moldovenii se simt neconfortabil în România. Totodată, salariile în România nu diferă prea mult de cele moldovenești..."

Mare mincinos este Ostalep asta. Ar trebui sa-i spuneti: Pinochialep.

unu 12 apr. 2016,, 04:54

Pentru 3. Nic si altii ca el

Ai dreptate: "cel mai strasnic este,prostia omului"

Datele le poti gasi USOR pe siturile oficiale ale Institutelor de Statistica din Moldova si Romania.
Daca nu gaseti linkurile pot sa le postez eu, dar sunt sigur ca te descurci cu Google.

Altfel cum iti merge? Te simti fericit ca esti "mai destept" decat noi astialalti? Salariul merge?

Goodbye 12 apr. 2016,, 02:27

И я к осени уеду,и семерых заберу с собой,из них трое детей...

mare rumen 11 apr. 2016,, 22:44

pentru 2 anonimus ... mai (frate) de specie curva romeneasca de asta romenii au umplut europa cu tylhari si CERSETORI pentru ca au un salariu mediu de 650 euro???? Si cyti mooldovei cu cetatanie romeneasca locuesc (muncesc) sau au de gynd sa locuiasca yn romenia???? cu adevarat nici macar un procent. Asa ca nu scrie aiureli mai (frate) de rasa (sort) curva...

Mai multe

Adăugaţi Comentarii

captcha

Întrebarea zilei Toate

load
PRIVESC EU
privesceu