Noul procuror al Chișinăului a devenit o figură de compromis

Foto: totul.md

Victor Surugiu

Consiliul superior al procurorilor a ales candidatura noului procuror al capitalei.

La ultima ședință, în această funcție a fost numit Igor Popa.

În baza rezultatelor concursului

Surse din cadrul Serviciului de presă al Procuraturii Generale au comunicat pentru NOI.md că Igor Popa, în vîrstă de 39 de ani, pe parcursul ultimelor trei luni a exercitat interimatul procurorului capitalei, ce a survenit imediat după plecarea din această funcție a lui Ion Diacov. Popa a fost înaintat la postul de conducător și, în cele din urmă, a cîștigat concursul, care s-a desfășurat în cîteva etape.

Candidații au fost supuși unui control complex din partea Serviciului de Informații și Securitate. Sursele din cadrul Procuraturii Generale afirmă că a fost luată în considerație și informația din presă. Totodată, a fost examinat programul dezvoltării strategice a instituției, pentru al cărei post de conducere a fost anunțat concursul.

Candidatura lui Igor Popa urmează a fi aprobată și de procurorul general interimar, Eduard Harunjen. Dacă el va respinge această propunere, atunci Consiliul Procurorilor are dreptul să înainteze același candidat încă o data, cu condiția ca el să obțină majoritatea absolută a voturilor membrilor Consiliului. În acest caz, procurorul general va trebui să accepte numirea lui.

„Salturi” de carieră

Noul șef al procuraturii din Chișinău a realizat o carieră profesionistă destul de reușită în organele procuraturii. În pofida criticii și acuzațiilor privind fabricarea dosarelor penale, el avansa rapid în carieră, atît în perioada guvernării comuniste, cît și după venirea la putere a alianței proeuropene.

El și-a început activitatea în procuratură în funcția de anchetator la Procuratura sectorului Rîșcani din Chișinău. În perioada 2002-2010, Popa a ocupat un șir de postul importante în Secția exercitare a urmăririi penale pe cauze excepționale a Procuraturii Generale, ajungînd pînă la funcția de șef al acestei subdiviziuni.

Comentînd, la solicitarea NOI.md, etapele de carieră a lui Igor Popa, unii colegi au declarat, sub protecția anonimatului, că acesta ar avea protectori, care au contribuit la promovarea lui în funcții importante și responsabile. El este caracterizat drept un funcționar de carieră, lipsit de ambiții politice, dar care, în același timp, este apropiat de participanții activi ai grupurilor de influență din anturajul marilor politicieni.

Totodată, el beneficiază de o susținere serioasă și în interiorul procuraturii. Astfel, nașul lui Igor Popa este membru al colegiului disciplinar, șeful Direcției exercitare și conducere a urmăririi penale a Procuraturii Generale, Nicolae Chitoroagă, considerat unul dintre cei mai influenți procurori. Din Secția exercitare a urmăririi penale pe cauze excepționale, Popa a revenit la procuratura capitalei. Totodată, Igor Popa este membru al Consiliului Institutului Național al Justiției și face parte din colegiul de calificare al procurorilor.

Buget modest, cumpărături scumpe

Soția procurorului capitalei, Ala Popa, din 2008 deține licența de avocat și se ocupă și de practica juridică, fiind membră a Colegiului de avocați din Chișinău. Ea nu a figurat în procese judiciare răsunătoare, însă colegii o consideră drept un avocat destul de bun. În prezent, soția procurorului capitalei se află în concediu pentru îngrijirea copilului.

Salariul anual al lui Igor Popa pe parcursul ultimilor ani, precum reiese din declarațiile pe venit și proprietate, constituia cu puțin peste 110 mii de lei. În pofida bugetului modest, familia noului procuror al Chișinăului nu trăiește în sărăcie.

Pe parcursul anului 2013, Popa a devenit proprietarul unei case și al unui apartament cu suprafața de 123 m.p., al cărui preț de piață este de peste 1 milion de lei. Totodată, el a devenit proprietarul automobilului Hyundai Santa Fe, anul fabricației 2014, pentru care a plătit 405 mii de lei.

De la Pasat la Urechean

În perioada activității sale la Procuratura Generală, cînd la putere se afla Partidul Comuniștilor, numele lui Igor Popa și al cîtorva subalterni de-ai săi figura într-un șir de scandaluri, generate în jurul urmăririi penale a politicienilor, printre care erau și liderii opoziției de atunci.

Igor Popa, în special, instrumenta dosarele fostului director al Serviciului de Informații și Securitate Valeriu Pasat, al ex-primarului capitalei, în prezent președintele Curții de Conturi, Serafim Urechean, al politicianului Nicolae Andronic, al directorului SA „Franzeluța” Spiridon Danilescu, al directorului SA „Apă-Canal Chișinău” Constantin Becciev. Ulterior, toți au fost achitați.

Spre exemplu, Nicolae Andronic, care în perioada 1998-1999 ocupa postul de prim-vicepremier, a fost acuzat de complicitate la eliberarea ilegală a 200 de tone de grîu din Rezerva de stat unei întreprinderi din Bălți. Igor Popa, care prezenta acuzarea, a cerut 12 ani de închisoare pentru politician, însă acesta a fost achitat și ulterior s-a adresat Procuraturii Generale cu solicitarea de tragere la răspundere penale a procurorului pentru falsificarea dosarelor. Conducerea instituției însă a respins solicitarea, considerînd acțiunile procurorului legale.

„Dosarul 7 aprilie”

Un adevărat val de critică s-a abătut asupra lui Igor Popa în perioada 2009-2010, cînd el conducea grupul de procurori care instrumentau dosarul evenimentelor din aprilie 2009. Din acesta făceau parte 72 de procurori și 114 de ofițeri de urmărire penală. Igor Popa a semnat cîteva demersuri privind reținerea tinerilor care au participat la protestele în masă.

El este numit inițiatorul verdictelor emise în izolatoarele Chișinăului față de manifestanți. Precum reiese din raportul Comisiei parlamentare privind ancheta evenimentelor din 7 aprilie 2009, procurorul Popa chema judecătorii pentru eliberarea ordinelor de arest în 69 de dosare.

Fostul procuror al Chișinăului Ion Diacov însă, în anul 2010, a declarat că Igor Popa, împreună cu echipa lui nu-și exercitau în mod corespunzător obligațiile în cadrul anchetei evenimentelor din aprilie.

„El nu dorea să lanseze o anchetă complexă ce ar fi contribuit la stabilirea acțiunilor fiecărui suspect în parte. În alte țări, după asemenea evenimente, o astfel de operațiune durează cîteva zile, iar la noi procurorii conduși de Popa au verificat locul infracțiunii timp de 3-4 ore. Ei nu aveau un plan al anchetei, nu au cercetat nici căile de acces, nici ieșirile de la locul dezordinilor”, susține Ion Diacov.

Lupta cu terorismul și separatismul

În 2012, Igor Popa a condus ancheta incidentului produs în timpul vizitei în Moldova a cancelarului Germaniei, Angela Merkel. Un tînăr, aflat sub influența drogurilor, a aruncat un obiect în cortegiul ce se întorcea din beciurile de la Cricova. Obiectul nu a ajuns pînă la mașina lui Merkel, lovind automobilul în care se deplasa Vladimir Filat, care era pe atunci premier. Infractorul a fost reținut operativ, fapt pentru care Popa s-a ales cu o mulțumire din partea șefului Guvernului.

În ultimul timp, precum menționează unii colegi de-ai lui Igor Popa, acestuia i se încredințează instrumentarea multor dosare penale cu caracter propagandistic, în care figurează persoane suspectate de terorism, separatism și acțiuni ce prezintă pericol pentru actuala putere.

Ex-procurorul Chișinăului Ion Diacov este convins că Igor Popa stă în spatele dosarului „grupului Petrenco”, care, potrivit lui, este falsificat la comandă politică. Diacov a dat de înțeles că aceasta se explică prin dorința puternică a lui Popa de a veni la cîrma procuraturii capitalei.

„În fața Procuraturii Generale se desfășura o acțiune obișnuită de protest, spune Ion Diacov. Petrenco și anterior a desfășurat acțiuni de protest și nu întotdeauna acestea erau legale. Însă el nu era tras la răspundere. În timpul acțiunilor din iulie din fața casei lui Plahotniuc, existau mai multe motive de a-l aresta, însă acest lucru nu s-a întîmplat, deoarece în acel sector al Chișinăului era un alt procuror”.

În rolul unui partener de încredere

Precum a menţionat pentru NOI.md un fost angajat de rang înalt al Procuraturii Generale, Igor Popa a devenit o figură de compromis, capabilă să exercite rolul de partener de încredere al forțelor politice în procuratura capitalei.

„Igor Popa a activat destul de mult timp în cadrul Procuraturii Generale și s-a remarcat prin lipsa unor conflicte serioase cu colegii, legate de numele lui, la fel ca și prin lipsa scandalurilor, care atunci erau frecvente în comunitatea procurorilor, relatează interlocutorul nostru. Față de el, practic, nu au fost înaintate pretenții cu caracter personal. În plan profesional, existau anumite întrebări, desigur, dar nu mai mari decît față de mulți alți procurori.

În perioada 2009-2010, cînd lupta politică s-a acutizat brusc, mulţi procurori au ajuns în fața dilemei – să-i susțină pe comuniștii înlăturați de la putere sau să treacă de partea noilor forțe politice. Atunci majoritatea absolută a reprezentanților nivelului mediu și superior au ales cea de-a doua variantă, iar Igor Popa nu a devenit excepție. De atunci, în opinia mea, el nu mai manifestă aceeași prudență și acuratețe, cînd era vorba de probleme principiale cu conotație ideologică.

Astăzi, persoanele interesate au nevoie de un partener sigur și hotărît la procuratura din Chișinău, capabil nu doar să se distanțeze de influența nedorită, dar și să se includă eficient în lupta politică, în caz de necesitate. Popa a cîștigat concursul nu în ultimul rînd pentru că pe parcursul carierei sale el a manifestat capacitatea de a activa constructiv cu reprezentanții diferitor grupuri de influență, fără a se identifica cu vreuna dintre ele.

În legătură cu aceasta, numirea lui trebuia să genereze mai puține proteste din partea diferitor forțe politice. Cu siguranță, Igor Popa nu poate fi numit un procuror „de consens” – însă o asemenea figură, în condițiile divergențelor din cadrul elitei de guvernare, pur și simplu, era imposibil de găsit. Cel mai probabil, aceasta este o figură de compromis, care este datoare anumitor persoane protectoare pentru numirea sa, însă care nu deranjează pe nimeni atît de tare.

Un asemenea șef de compromis al procuraturii capitalei, apropo, este convenabil și pentru comunitatea procurorilor – pe timpul mandatului acestuia nu se așteaptă mari reorganizări, care generează întotdeauna probleme în cadrul instituției și sînt privite negativ de către angajații ei. Dacă vor avea loc schimbări de cadre, atunci acestea vor fi nesemnificative, cu o mare probabilitate că noul procuror al Chișinăului va ține cont atît de propriile preferințe, cît și de recomandările de sus”.