Legea privind moratoriul asupra controlului de stat a fost adoptată. Pentru unii e motiv de bucurie, iar pentru alţii – nu prea

Foto: noi.md

Dumitru Barbalat

Aşadar, Legea privind moratoriul asupra controlului de stat a fost adoptată în lectură finală. Cu mici modificări faţă de varianta propusă de Guvern. Proiectul prevedea că controalele vor fi sistate pe un termen de şase luni. Iar legea adoptată – doar pe un termen de trei luni, cu posibilitatea prelungirii ulterioare a acestei perioade pe un termene nedeterminat.

Totodată, prevederile prezentei legi nu se aplică controlului efectuat: în cadrul urmăririi penale; de Banca Națională a Moldovei; de Curtea de Conturi a Republicii Moldova; în limita cererii persoanelor fizice şi juridice care solicită eliberarea, prelungirea licențelor, autorizațiilor, certificatelor și a altor acte permisive sau constatarea unor fapte; la cererea consumatorilor de către organele abilitate cu funcții de protecție a acestora în baza Legii privind protecţia consumatorilor.

Pentru cine e bucurie şi pentru cine nu?

Pentru a răspunde la această întrebare vom invoca unele exemple din România, unde în anul 2012 au fost sistate controalele în construcţie. Verificările au fost sistate în baza hotărîrii Ministerului dezvoltării. Actualul guvern a considerat acest fapt drept o încălcare gravă, mai ales, reieşind din faptul că sistarea controalelor la şantierele din zonele seismice este inadmisibilă.

Guvernul României a anulat ordinul ministerului şi şi-a subordonat Inspecţia în construcţie, aşa cum au recomandat în 2012 experţii Băncii Mondiale.

În România era vorba doar de un tip de controale. Iar la noi au fost sistate, practic, toate tipurile de controale.

În cadrul examinării proiectului în Parlamentul Moldovei, deputaţii au avut un şir de obiecţii, inclusiv au indicat asupra lipsei unei motivări suficiente pentru adoptarea legii.

Anterior, în februarie, proiectul a fost supus criticii şi de către reprezentanţii societăţii civile şi a sindicatelor.

Aceştia nu erau de acord cu faptul că singurul organ, care va adopta deciziile privind posibilitatea sau imposibilitatea efectuării controalelor, în cazurile în care există un pericol iminent pentru viață, sănătate, securitatea economică a statului și mediului, este Ministerul Economiei.

Sindicatele au cerut excluderea din proiect moratoriul asupra controalelor în domeniul sănătăţii, activităţii farmaceutice, în domeniul protecţiei muncii şi mediului. Printre argumente erau invocate şi lipsa de coordonare a proiectului cu cerinţele Acordului de asociere RM-UE, cu un şir de Directive ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) şi Organizaţiei Internaţionale a Muncii (OIM).

​Ce nu au finalizat autorii proiectului de lege

În octombrie 2006, în vederea executării prevederilor Legii privind principiile de bază ale reglementării activităţii antreprenoriale, Guvernul a aprobat Metodologia de analiză a impactului de reglementare şi de monitorizare a eficienţei actului de reglementare.

Metodologia stabileşte modul de evaluare şi monitorizare a impactului reglementării în interesul societăţii şi protecţiei drepturilor antreprenorilor.

Analiza impactului de reglementare reprezintă argumentarea, în baza evaluării costurilor şi beneficiilor, a necesităţii adoptării actului legislativ şi/sau a actului normativ al autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale. Analiza impactului de reglementare este parte componentă a notei informative asupra proiectului de act normativ.

Analiza finală a impactului de reglementare conţine următoarele secţiuni:

a) definirea problemei,
b) impacturile potenţiale,
c) opţiuni alternative,
d) implementarea,
e) indicatorii performanţei,
f) data intrării în vigoare şi termenul de acţiune.
​
Pentru proiectul de lege privind moratoriul asupra controalelor, Ministerul Justiţiei nu a pregătit o analiză. Acest fapt a fost confirmat de şeful direcţiei Ministerului Justiţiei, care figurează în calitate de autor al proiectului de lege.

​Deşi este posibilă şi o altă variantă. Nu poate Ministerul Justiţiei să fi încălcat singur prevederile normative. Nu poate fi ca şi Ministerul Economiei să fi uitat de obligaţiile sale în partea ce ţine de monitorizarea impactului. Nu poate fi ca şi Cancelaria de Stat, şi Guvernul să nu fi ţinut minte despre existenţa Metodologiei de analiză a impactului şi obligaţia de a o respecta. Cel mai probabil, toate aceste instituţii nu s-au putut opune indicaţiilor de mai sus.

Dar să admitem că toţi ar fi respectat toate prevederile şi că Legea funcţionează. Ce ar fi conţinut analiza impactului implementării legii, ce nu ar fi oferit posibilitatea de a aproba un asemenea proiect de lege? Sistarea controalelor pe trei luni trebuia să aibă impact asupra activităţii TUTUROR structurilor de control. Şi în primul rîns asupra finanţării acestora.

Aici trebuie să menţionăm că finanţarea a 35 de agenţii cu un stat de personal de 4,5 mii de oameni, 12 inspectorate – cu 10,4 mii şi 25 de servicii cu 15,2 mii de persoane – doar capitolul salarii costî bugetul circa 1,5 miliarde de lei. În trei luni aceasta face 325 milioane de lei.

Da, în afară de controale, angajaţii acestor structuri mai au şi alte obligaţii şi nu toţi inspectorii urmează a fi trimişi în concediu. Însă cel puţin jumătate dintre ei ar trebui să se odihnească aceste trei luni.

Raţionînd despre faptul cu ce trebuie să se ocupe structurile de control în timpul moratoriului, trebuie să mai ţinem cont încă despre un fapt. Toate aceste instituţii, potrivit Legii privind administraţia publică centrală de specialitate, sunt create pentru asigurarea implementării politicii statului în anumite domenii sau sfere de activitate.
În prevederile ce ţin de ministere figurează peste 150 de denumiri de politici. Iar documentul de politici este un concept+strategie+plan+programul de acţiuni.

Dacă luăm documentele publicate în Monitorul Oficial, noi avem DOAR 4 (?!) documente de politic (din cele peste 150!!!). Există strategii şi concepte separate, însă ele nu sunt seturi de documente, cum ar trebui să fie. Astfel, nu este clar cu ce în general se ocupă toate aceste organe de control sus-menţionate, dacă nu există documentele de bază privind politicile, la implementarea cărora ele trebuie să contribuie.

În aceste caz, există un temei justificat de a-i trimite în concediu neplătit pe toţi angajaţii nu pe trei luni de moratoriu, dar pînă cînd ministerele respective nu vor elabora şi vor adopta documentele de politici necesare.

Acestea se pare că este motivul de ce nu a fost făcut public documentul privind analiza impactului adoptării şi implementării Legii privind moratoriul asupra controlului de stat a agenţilor economici. Iar deputaţii, care au cerut să fie prezentate temeiurile pentru adoptarea legii, cel mai probabil, nu au ştiut ce exact să ceară.


​