Serviciile speciale, după reformă, vor primi statut şi competenţe noi

Foto: gagauzinfo.md

Victor Surugiu

Serviciile speciale se află în pragul unei reforme radicale. În urma implementării acesteia, autorităţile speră că în ţară va apărea o instituţie care va fi gata să contracareze orice provocare la nivel regional şi mondial, ce ameninţă interesele ţării.

Unele prevederi ale reformei sînt salutate de experţi, iar altele, în opinia lor, urmează a fi perfecţionate.

”Preţul problemei” ar putea creşte

Serviciul de Securitate şi Informaţii din Moldova (SIS) a fost creat pe 16 noiembrie 1999. Anterior, sarcinile acestuia erau executate de Ministerul Naţional al Securităţii, creat pe 16 septembrie 1991. Noua reformă a serviciilor speciale a fost lansată cu peste doi ani în urmă, cînd Parlamentul a aprobat Strategia de reformare a SIS, precum şi planul de acţiuni privind implementarea acesteia pentru 2014-2018.

Reforma este estimată la aproximativ 150 de milioane de lei.

„Preţul problemei” ar putea creşte dacă va fi adoptată decizia privind transferarea serviciilor speciale într-un nou sediu. Conducerea SIS-ului insistă de mai mult timp asupra schimbării sediului, afirmînd că actuala clădire nu corespunde standardelor pentru activitatea serviciilor speciale: e prea aglomerat, în preajmă sînt amplasate multe organizaţii. În actuala clădire se propune deschiderea unui muzeu cu materialele NKVD, KGB, Ministerului Securităţii Naţionale, SIS.

În pofida intenţiilor de amploare a reformatorilor, pînă în prezent majoritatea schimbărilor purtau un caracter cosmetic. În special, serviciile speciale din Moldova s-au ales cu simbolică corporativă. Printr-un decret prezidenţial, pentru această instituţie şi angajaţii ei au fost introduse semne distinctive speciale: stema, emblema, drapelul, ecusonul pentru caschetă şi beretă, embleme pentru butoniere şi epoleţi, semnul pe antebraţ.

Noul proiect de lege, propus de deputatul liberal Veaceslav Untilă, prevede revizuirea conceptului activităţii SIS-ului, care va obţine un nou statut şi o denumire nouă – Serviciul Naţional de Informaţii (SNI). Ministerul Justiţiei a emis o încheiere pozitivă privind această iniţiativă, iar săptămîna trecută ea a fost susţinută de Guvern. Proiectul de lege a fost remis spre examinare Parlamentului, iar termenele reformei depind acum de operativitatea legislativului.

Deşi din denumirea instituţiei a fost eliminat cuvîntul „securitate”, serviciul va continua specializarea în problemele securităţii naţionale în calitate de organ public autonom. Rolul-cheie în numirea directorului SNI îl va avea şeful statului. Reforma prevede modificarea unor privilegii prevăzute pentru angajaţii SNI. În special, se propune să fie asiguraţi cu locuinţe de serviciu şi ofiţerii care deja au apartamente, dar acestea sînt prea mici sau în ele locuiesc alţi membri ai familiei.

În vizorul SNI

Potrivit autorilor proiectului de lege, în urma reformei, SNI va fi capabilă să facă faţă oricărui tip de provocări ce periclitează interesele statului, la nivel regional şi global. Competenţele serviciilor speciale vor cuprinde direcţiile-cheie ce ţin de asigurarea securităţii naţionale.

Printre direcţiile de bază ale activităţii SNI vor rămîne lupta împotriva terorismului şi manifestărilor extremismului. Potrivit reformatorilor, interesul organizaţiilor teroriste internaţionale faţă de Moldova a crescut semnificativ, în ultima perioadă, iar teritoriul ţării noastre este utilizat în calitate de zonă de tranzit. Serviciile speciale vor asigura acţiuni complexe privind neadmiterea utilizării Moldovei drept punct de tranziţie pentru grupările extremiste ce ţin calea spre Uniunea Europeană.

Totodată, SNI nu va renunţa la direcţiile strategice ale activităţii de contraspionaj. Este vorba, în special, despre tentativele serviciilor străine de spionaj de a destabiliza situaţia socială din ţară. Conducerea serviciilor speciale consideră că, pe parcursul ultimilor ani, activitatea instituţiei în această direcţie a fost destul de eficientă şi a permis prevenirea răspîndirii pe teritoriul ţării noastre a diferitor reţele informaţionale indezirabile.

De asemenea, serviciile speciale vor acorda sprijin instituţiilor de stat în lupta cu atacurile cibernetice. Potrivit SIS-ului, pe parcursul ultimului an au fost depistate treizeci de tentative de atacuri asupra sistemelor informaţionale publice – acest indicator s-a majorat cu 30% faţă de anul precedent. Atacurile cibernetice erau săvîrşite, deseori, din afara ţării, cu ajutorul unor programe maliţioase, în scopul perturbării funcţionării calculatoarelor, colectării ilicite de date ce prezintă interes de stat. Potrivit iniţiatorilor reformei, pericolul atacurilor cibernetice rămîne actual şi în prezent.

Printre alte competenţe ale SNI figurează protecţia intereselor statului în spaţiul informaţional. În vizorul serviciilor speciale se vor afla provocările, manifestările de extremism, tentativele de destabilizare a situaţiei şi alte pericole ce amenință securitatea informaţională a ţării.

Cetăţenii vor fi informaţi despre rezultatele interceptărilor

Totodată, reforma prevede revizuirea unor competenţe legate de desfăşurarea măsurilor speciale. Astfel, se doreşte apropierea de standardele europene a activităţii serviciilor speciale din Moldova. În special, experţii naţionali şi internaţionali insistă asupra necesităţii de a oferi un caracter mai deschis deciziilor adoptate în domeniul filării electronice a cetăţenilor, ce se desfăşoară în cadrul unor măsuri de anchetă speciale.

Proiectul de lege, aprobat de Guvern şi transmis în Parlament, obligă serviciile speciale, la finalizarea anchetei, să informeze persoanele aflate sub supraveghere despre acţiunile întreprinse. Notificarea privind interceptarea convorbirilor telefonice sau de monitorizare a e-mailurilor vor fi trimise indiferent de rezultatele urmăririi penale.

Surse din cadrul Direcţiei generale legislaţie a Ministerului Justiţiei au comunicat pentru NOI.md că persoana nu doar va fi informată despre „interceptarea convorbirilor”, dar şi va primi informaţia colectată despre aceasta şi datele privind imixtiunea în viaţa privată. Potrivit angajatului Ministerului, proiectul de lege a fost elaborat cu participarea experţilor în domeniu şi ţine cont de practica ţărilor europene.

Potrivit directorului Institutului de Politică Informaţională, expertului regional al Fondului „SecDev Foundation” Alexei Marciuc, în ţările europene, nivelul de informare a cetăţenilor este unul dintre instrumentele principale în lupta cu abuzurile în acest domeniu. Potrivit lui, implementarea noilor reguli va permite reducerea numărului de cazuri de încălcare a inviolabilităţii vieţii private.

„În lege şi astăzi se menţionează despre avizul în scris privind interceptarea sau efectuarea altor acţiuni speciale de anchetă, spune Alexei Marciuc. Despre aceste acţiuni trebuie să informeze procurorul sau judecătorul care a eliberat autorizarea. Însă prevederile legislative conţin lacune, din a căror cauză oamenii deseori nu sînt informaţi despre imixtiunea în viaţa lor privată.

Odată cu intrarea în vigoare a modificărilor, aceste momente vor fi reglementate mai clar din punct de vedere juridic. După informarea despre măsurile întreprinse, persoana va avea acces la documentele procesuale şi datele colectate, pe un suport informaţional. El va obţine acces şi la hotărîrea procurorului şi încheierea judecătorului pe marginea urmăririi penale privind legalitatea acestor acţiuni”.

Reprezentanţii Centrului de Resurse Juridice, de asemenea, salută perfecţionarea procedurii. În acelaşi timp, ei propun intensificarea controlului parlamentar al activităţii serviciilor speciale şi publicarea regulată a rapoartelor procurorului general privind aplicarea măsurilor speciale de investigaţie. Potrivit preşedintelui acestei organizaţii, Vladislav Gribincea, astăzi, practica interceptărilor contravine recomandărilor Curţii Europene pentru Drepturile Omului.

Reforma ar putea intensifica lupta pentru influenţă

Centrul de Resurse pentru Drepturile Omului (CReDO) susţine reforma, însă propune eliminarea unor neajunsuri din proiectul de lege. În opinia experţilor, documentul în varianta lui actuală va dubla funcţiile SNI cu cele ale altor instituţii de stat.

„Distribuirea ineficientă a competenţelor ar putea conduce la lupta pentru influenţă între instituţii, consideră directorul CReDO, Sergiu Ostaf. SNI trebuie să se concentreze pe anumite riscuri ce ţin de securitatea naţională, aşa ca violenţa şi integritatea teritorială, violenţa şi ordinea constituţională, uzurparea puterii de stat, spionajul, trădarea, atentatele la secretul de stat, precum şi legate de crima organizată transnaţională”.

Experţii consideră că directorul SNI urmează a fi numit nu la propunerea şefului statului, precum prevede proiectul de lege, deoarece preşedintele ar putea fi influenţat politic. Potrivit lor, varianta ideală ar arăta în felul următor: directorul SNI este aprobat în funcţie la propunerea Consiliului Superior al Securităţii, pe un mandat de opt ani, fără dreptul de prelungire.

Noua denumire a serviciului special, din care a fost omis cuvîntul „securitate”, de asemenea, a devenit subiect de discuţii. Autorii ideii îşi argumentează decizia prin faptul că doar denumirea SIS include cuvîntul „securitate”, în timp ce multe alte structuri, de asemenea, ar trebui să răspundă de acest domeniu. Totodată, unii specialişti consideră că la reformarea sistemului securităţii de stat autorii iniţiativei urmează orbește modelul românesc.

„Fiecare stat independent are nevoie de serviciile sale speciale, care protejează acest stat, menţionează unul dintre experţii noştri. Nu contează cum se numeşte acesta. Contează sarcinile pe care le pune legea în faţa acestuia şi clasa politică. Deocamdată, sînt multe întrebări cu privire la activitatea noii structuri.

Ceea ce se propune este o reformă radicală, începînd cu selectarea candidaţilor la funcţiile angajaţilor SNI şi terminînd cu integrarea angajaţilor în sistem. În condiţiile unei influenţe politice excesive, acest serviciu s-ar putea transforma într-un organ ce serveşte interesele anumitor persoane. Proiectul de lege trebuie perfecţionat cu participarea experţilor în domeniul securităţii, în scopul reducerii riscurilor”.