Alex Kremer: Moldova e ca un tigru înschis în cuşcă (VIDEO)

Alex Kremer: Moldova e ca un tigru înschis în cuşcă (VIDEO)
Алекс Кремер: Молдова — тигр в закрытой клетке
Фото: А. Ghilan
Directorul de ţară al Băncii Mondiale în Moldova, Alex Kremer, a relatat într-un interviu pentru NOI.md despre cauzele recesiunii economice din Moldova, de ce în ţară nu a fost înregistrată o creştere a preţurilor, aşa ca în Zimbabwe, precum şi ce bănci din Moldova trezesc îngrijorări din partea Băncii Mondiale.
 
- Domnule Kremer, Banca Mondială a făcut o prognoză nu chiar optimistă privind dezvoltarea economică a Moldovei. Ce trebuie să facem ca să obţinem creştere în locul recesiunii?
- Noi am prognozat o reducere de 2% a PIB-ului în Moldova în anul curent şi menţinem această prognoză. Scăderea este determinată de reducerea activităţii economice din Rusia, ce va provoca scăderea PIB-ului în Moldova cu 4,6%. Indicatorii economici pentru anul viitor vor rămîne la acelaşi nivel, s-ar putea să fie înregistrată o creştere mică din contul creşterii în agricultură.  

Sperăm că în 2017 greutăţile prin care trece Rusia vor fi depăşite şi Moldova va înregistra o creştere ce va influenţa şi asupra dezvoltării economiei locale.

Noi vorbim doar despre fluctuaţii scurte, însă, dacă aruncăm o privire generală asupra situaţiei, atunci Moldova s-ar putea aştepta la o creştere economică serioasă după efectuarea unor reforme structurale în domeniul administraţiei publice şi al reformelor în general. Spre exemplu, noi am calculat: dacă autorităţile Moldovei ar putea tempera corupţia, aşa cum au făcut-o cele ale Sloveniei şi Estoniei, atunci economia ei ar fi fost cu 25% mai sus decît acum.
 
- Cît de justificate sînt ratele înalte la credite în Moldova? În alte ţări, pentru a reanima economia, dobînzile sînt reduse, iar în Moldova, Banca Naţională majorează rata de refinanţare, fapt ce va conduce inevitabil la scumpirea creditelor, de care are nevoie ca de aer mediul de afaceri. Dvs. consideraţi drept justificate măsurile BNM de „contractare” a economiei în condiţiile de criză?
 
- Ratele înalte ale dobînzii la credite, din a căror cauză suferă mediul de afaceri, este cel mai mic rău. În ianuarie-februarie, după falimentarea celor trei bănci comerciale, pentru a atenua consecinţele escrocheriilor din sectorul bancar, Banca Naţională a fost nevoită să „injecteze” în economia moldovenească suma echivalentă cu 10% din PIB.
 
Cea mai mare parte a acestor mijloace „au intrat” pe piaţa valutară şi au condus la deprecierea leului, fapt ce a provocat, inevitabil, creşterea preţurilor. Pentru a menţine inflaţia, Banca Naţională a fost nevoită să aplice o politică monetară dură. În caz contrar, ritmurile inflaţiei s-ar fi accelerat, iar leul s-ar fi depreciat cu mult mai rapid.

În anii 90, eu am trăit în Zimbabwe. Pe atunci, guvernul acestei ţări şi Banca Naţională locală au hotărît să menţină inflaţia la un nivel redus, pentru a stimula afacerile. Drept consecinţă a acestei politici a fost hiperinflaţia. De atunci, fiul meu are în calitate de suvenir o bancnotă de 10 miliarde de dolari zimbabwieni.  
 
- Paradoxal, dar pentru depăşirea actualei situaţii economice, Banca Mondială insistă asupra majorării tarifelor la energia electrică şi termică în Moldova. Însă majorarea tarifelor va conduce la reducerea capacităţii de plată a populaţiei şi la un nou val de recesiune economică. Cum explicaţi această cerinţă a Băncii Mondiale?
 
- Da, într-adevăr, Banca Mondială a oferit consultări Guvernului în problema majorării tarifelor la căldură şi energia electrică, iar această informaţie acum este accesibilă pe site-ul nostru. În realitate, revizuirea tarifelor nu a fost o condiţie obligatorie pentru susţinerea bugetului moldovenesc.
 
Totuşi, noi am recomandat insistent revizuirea tarifelor. Este suficient să privim în jur ca să înţelegem cît de necesar este acest lucru. În prezent, alimentarea cu energie electrică în Moldova este mult mai stabilă decît în trecut. Timp de 14 luni, cît locuiesc în Moldova, am fost martorul unei pene de curent, care s-a produs din cauza unui incident: un copac a căzut pe un fir electric. Pe cînd, în timp ce mă aflam în SUA, deconectările erau mai frecvente.
 
Acest lucru a devenit posibil doar datorită faptului că companiile energetice au reuşit să modernizeze sistemul energetic din contul investiţilor capitale în ultimii 10 ani. Pentru ca acestea să poată investi în continuare, companiile au nevoie de venituri care le-ar acoperi cheltuielile.
 
Aş dori să menţionez că cel mai urgent lucru este revizuirea tarifelor furnizorilor de energie termică. Pentru ca aceste companii să rămînă viabile, tarifele CET-urilor din Chişinău urmează a fi revizuite, pentru ca ele să poată achita facturile la gaz, altfel Chişinăul va avea o iarnă rece.
 
Noi, desigur, sîntem îngrijoraţi de impactul majorării tarifelor asupra categoriilor vulnerabile ale populaţiei. Potrivit estimărilor noastre, în cazul revizuirii tarifelor, nivelul sărăciei va spori cu 1-2%. De aceea, noi recomandăm insistent ca Guvernul să sporească asistenţa socială, pentru ca cele mai vulnerabile categorii de populaţie să primească compensaţii.
Revizuirea tarifelor este o problemă stringentă, dar nu globală. Pe termen lung, trebuie creată o piaţă energetică transparentă şi competitivă.
 
De exemplu, pentru noi, pînă în prezent rămîne o mare lacună şi gaură în analiza noastră informaţia privind preţurile la care „Energokom” procură şi vinde energia electrică. Pe ce se bazează preţurile, nu se ştie. Schemele în baza cărora se formează preţurile trebuie să devină transparente şi reglementate corespunzător.
 
Pentru viitor, o variantă oprimă ar fi interconectarea reţelelor electrice din Moldova cu cele româneşti şi crearea unei pieţe energetice competitive, de tip european.
 
- Banca Mondială le recomandă, de asemenea, autorităţilor moldovene să continue majorarea treptată a vârstei de pensionare. Cît de necesar este acest lucru?
 
- În fiecare an, diferenţa dintre mărimea contribuţiilor la fondul de pensii şi mărimea pensiilor devine tot mai mare. Datoriile statului cresc. Totodată, crește și coeficientul de substituire (raportul dintre pensia medie şi salariu, – n.red.), dar și durata de viaţă a locuitorilor Moldovei creşte treptat. În acelaşi timp, în Moldova oamenii se pensionează mai devreme decît în alte ţări din regiune.
 
De aceea, noi recomandăm majorarea vîrstei de pensionare, iar mijloacele economisite să fie folosite la majorarea pensiilor, pentru a reduce diferenţa dintre veniturile şi pensia primită ulterior. Eu personal aş fi răspuns cu întrebare la întrebare: „Dar oare e bine cînd oamenii ies devreme la pensie, dar primesc salarii mizere?”
 
- Banca Mondială, împreună cu Comisia Europeană, au sistat acordarea sprijinului bugetar pentru Moldova. Cînd va fi reluată această asistenţă şi de ce depinde acest lucru?
 
- Banca Mondială continuă să aprobe noi proiecte îndreptate spre binele cetăţenilor Moldovei. De exemplu, recent a fost aprobat programul de reconstrucţie a drumurilor din sate, iar acum noi aprobăm un nou pachet de propuneri investiţionale pentru fermierii moldoveni.
 
Dar, la sfîrşitul anului 2013, noi, într-adevăr, am început să avertizăm Guvernul că în sectorul bancar există probleme. Din aprilie 2014, am început să prevenim că nu vom mai susţine bugetul pînă cînd autorităţile nu vor începe să înlăture neajunsurile din sectorul bancar. Nu e logic să oferi ajutor financiar guvernului prin uşa din faţă cînd există riscul că prin uşa din spate vor fi scoase cantităţi mai mari de bani. Temerile noastre nu au fost zadarnice.
 
Ce-i drept, acum licenţele celor trei bănci falimentare totuşi au fost retrase. Banca Naţională a întreprins măsuri privind sporirea supravegherii sectorului bancar. Cînd aceste măsuri vor fi luate şi noi vom fi convinşi că în Moldova într-adevăr funcţionează un program macroeconomic sigur, fapt ce îl vom stabili împreună cu colegii de la FMI, atunci vom relua susţinerea bugetară.

- Cu care bănci comerciale colaboraţi şi în care bănci aveţi încredere?
 
- Pot să spun ce roşii sau peşte prefer, dar nu vă voi recomanda bănci comerciale. Îmi cer scuze.  

- În urma scandalului privind furtul miliardului, în Moldova au fost închise trei bănci comerciale. În rezultat, are loc o consolidare a băncilor care, de facto, sînt controlate de aceleaşi persoane. Această situaţie pe piaţa bancară nu trezeşte îngrijorare din partea Băncii Mondiale?
 
- Sîntem foarte îngrijoraţi de faptul că falimentul celor trei bănci, la care am asistat, încă nu e finalul istoriei. De aceea noi recomandăm desfăşurarea unui audit detaliat al celorlalte trei bănci moldoveneşti rămase:

„Agroindbank”, „Moldindconbank” şi „Victoriabank”. Noi vom monitoriza atent rezultatele verificărilor, care vor fi efectuate de organele de stat şi chiar sîntem gata să le acordăm asistenţă.
 
- Aţi activat în calitate de consilier economic pe linia Uniunii Europene în Zimbabwe. Povestiţi-ne despre experienţa Dvs. în această ţară. În 2008, acest stat a bătut recordul absolut al inflaţiei. În 2008, ritmurile inflaţiei au constituit 231 de milioane de procente pe an. Preţurile creşteau în fiecare 90 de minute. În final, ţara a renunţat la valuta locală şi a introdus dolarul american. Cum credeţi, Moldova ar putea să se transforme într-un Zimbabwe european?

- Trebuie să înţelegeţi că pe atunci, situaţia politică din Zimbabwe era foarte diferită de cea din Moldova, de aceea, eu nu aş face paralele. Însă trebuie să recunoaştem meritul Băncii Naţionale, care a reuşit să înfrunte presiunea inflaţionistă legată de deprecierea leului. Economia poate impulsionată, slăbind leul, însă Banca Naţională a promovat o politică monetară dură, ale cărui rezultate pe termen lung, vor avea un impact pozitiv asupra încrederii investitorilor, inflaţiei şi asupra creșterii economice. 
 
- Aţi ocupat postul de director de ţară al Băncii Mondiale pentru Kîrgîzstan. Ce au în comun cele două ţări şi prin ce se deosebeşte Kîrgîzstanul de Moldova? 
 
- Cu puţin timp înainte de a părăsi Asia Centrală, în una dintre publicaţii eu am menţionat de ce am admirat realizările locuitorilor Kîrgîzstanului. După revoluţie şi luptele crîncene din sudul ţării, ei au reuşit să stabilizeze situaţia economică din ţară. Ei au supravieţuit pe fundalul celei mai fulminante creşteri de preţuri la produsele alimentare din Europa şi Asia Centrală. Îmi făcea plăcere să mă aflu printre oameni plini de voinţa de a depăşi problemele cu care se confruntau. Sper că peste vreo doi-trei ani, eu vor scrie un articol similar despre Moldova. Însă, dacă eu aş fi nevoit să-l scriu astăzi, eu nu aş putea să o fac.
 
-Banca Mondială, la fel ca şi alte instituţii şi donatori străini, acordă un sprijin substanţial pentru Moldova. Aş dori să aflu cum apreciază Banca Mondială actuala situaţie politică din ţară? Cum ar trebui să fie noul guvern, pentru ca Banca Mondială să se poată aşeza la masa de negocieri cu acesta? De ce depinde acest lucru?
 
- Ţara are nevoie de guvern, ca şi companiile de manager, iar magazinul de casier. Este nevoie de un administrator al economiei. Moldova trebuie să facă foarte multe lucruri, sînt preconizate foarte multe reforme ce trebuie să faciliteze dezvoltarea afacerilor care să sporească calitatea învăţămîntului şi a serviciilor medicale. Pentru reforme este necesar un guvern cu voinţă politică, care ar putea adopta măsuri importante. 
 
- Să ne imaginăm ipotetic că în Moldova vor avea loc alegeri anticipate că majoritatea va fi obţinută de către partidele de stînga, ce simpatizează Rusia, de genul „Partidului Nostru” şi al socialiştilor din Moldova. Va continua oare Banca Mondială colaborarea cu guvernul moldovean?
 
- Ce doresc locuitorii Moldovei­? Mai multe locuri de muncă, o economie „curată”, vor ca copiii lor să înveţe în şcoli şi să funcţioneze sistemul medical. Dar dacă va fi un guvern care într-adevăr va dori aceste schimbări spre bine pentru cetăţenii lor, atunci acesta va găsi un bun partener în persoana Băncii Mondiale. Noi dorim ceea ce îşi doreşte poporul moldovenesc.
 
- Sînteţi de acord cu afirmaţia că politica este cea mai rentabilă afacere în Moldova?
 
- Diferenţa dintre politică şi afaceri în Moldova s-a şters. Noi vedem, după indicele global al calităţii de guvernare („World Governance Indicators” — n.red.), că nivelul de guvernare în republică s-a redus cu 10 puncte. Doar 20% dintre ţările lumii fac faţă corupţiei mai rău decît Moldova.
 
Moldova face parte din numărul mic de ţări din Europa şi Asia Centrală, în care situaţia în privinţa corupţiei este proastă şi continuă să se înrăutăţească. Sînt sigur că, dacă am putea elimina businessul din politică şi politicul din business, atunci creşterea economică ar fi uimitoare.
 
Moldova se află lîngă Uniunea Europeană, care este o vastă piaţă de desfacere. Locuitorii Moldovei sînt oameni harnici, cu studii, plini de entuziasm, totodată, salariul de aici este cu mult mai mic decît în orice ţară din Europa de Vest.

Investitorii occidentali trebuie să se calce în picioare aici pentru a-şi deschide afaceri, iar dacă vom reuşi să soluționăm problema managementului în ţară, atunci Moldova va reuşi! Eu compar Moldova cu un tigru închis în cuşcă. Ea deţine un potenţial economic ce este frînat de problemele managementului. 
 
Unul dintre diplomaţii europeni, aflat recent în vizită aici, a spus că nu a mai întîlnit un optimist mai mare decît mine la Chişinău. Eu într-adevăr cred într-un viitor uimitor al acestei ţări.

Andrei Ghilan, în exclusivitate pentru NOI.md. Imaginile sînt făcute de autor.


Ați găsit eroarea în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Comentarii Adăugați un comentariu3 comentari

ionela.c 1948 7 dec. 2015,, 15:42

Sa dea Donul sa aveti dreptate !!!!

NATO - banda vorov coza militara 5 dec. 2015,, 11:35

Moldova - cormushka burunducov roman

ДДД 3 dec. 2015,, 11:00

Довести РМ до состояния Зимбабве - вот эта цель ВБ А этот господин только проводит эту линию Потом он сыну подарит диковинный лей

Mai multe

Adăugaţi Comentarii

captcha

Întrebarea zilei Toate

load