Cazul „spălătoriei” financiare: organele de drept din Moldova nu observă scandalul

Foto: thekievtimes.ua

Victor Surugiu

„Schema moldovenească de spălare a banilor” este printre cele mai discutate teme din presa rusă şi internaţională. Asupra dosarului penal privind spălarea a peste 18 miliarde de dolari lucrează organele de drept dintr-un şir de ţări.

Potrivit datelor lor, în schemă au fost implicaţi zeci de judecători din Moldova, un şir de executori judecătoreşti şi bănci locale. Totodată, se creează impresia că organele de drept din Moldova nu observă acest scandal. Potrivit informaţiei deţinute de NOI.md, ancheta bate pasul pe loc timp de un an şi jumătate.

Precum menţionează experţii, unul dintre principalii factori de reținere este implicarea în acest proces a funcționarilor de rang înalt și a actorilor politic, fără a căror susținere sistemul judiciar și cel financiar nu ar putut fi oferite pentru organizarea celei mai mari „spălătorii” financiare din Europa de Est.

„Nu avem probe”

Urmărirea penală pe faptul spălării banilor rusești prin intermediul băncilor și al instanțelor judecătorești din Moldova a fost inițiată în martie 2014. Materialele au fost transmise Procuraturii Anticorupție, care însă pînă în prezent nu este gata să facă publice numele figuranților în schema ilegală din partea moldovenească.

Surse din cadrul Procuraturii Generale a Moldovei explică lipsa progreselor anchetei prin insuficiența informației din partea organelor de drept din Rusia. Precum a declarat recent procurorul general Corneliu Gurin, în țara noastră vor începe a-i căuta pe cei vinovați doar după ce organele de drept din Rusia vor elucida toate circumstanțele infracțiunii și vor transmite materialele în Moldova.

„Nu putem spune că organele de drept și cele executorii din Moldova nu întreprind măsuri în această problemă, comentează sursa NOI.md, din Procuratura Generală. În special, Curtea Supremă de Justiție a efectuat un volum mare de lucru. Specialiștii au verificat materialele dosarelor civile legate de tranzacțiile banilor rusești.

Precum s-a constatat, unele hotărîri au fost într-adevăr falsificate și în cazurile date este pusă problema tragerii la răspundere a celor vinovați. Dar sînt multe decizii emise legal, care nu au fost anulate pînă în prezent. Iar anularea lor nu este posibilă, deoarece există suficiente probe ce ar confirma ilegalitatea provenienței banilor transferați prin băncile moldovenești.

Procuratura însă nu stă degeaba, au fost întreprinse măsuri de colectare a dovezilor. Însă trebuie ținut cont de faptul că este o anchetă internațională, iar rezultatele depind de colaborarea cu organele de drept ale altor țări, inclusiv cînd este vorba despre transferul banilor pe conturile din băncile străine și zonele off-shore.

În prezent, procuratura este în așteptarea informațiilor de la organele de drept ale țărilor UE. Iar în ceea ce-i privește pe colegii ruși, și acestora le-a fost expediat un demers în cadrul acordului privind oferirea asistenței juridice, încheiat între țările noastre. Însă, deocamdată, noi nu am primit informația necesară pe marginea acestui dosar penal.

De aceea, sîntem nevoiți să așteptăm pînă cînd rușii vor avansa în anchetă și vor colecta suficiente probe ce vor confirma săvîrșirea infracțiunilor în Rusia și proveniența ilegală a mijloacelor bănești. Aceste date vor sta la baza anchetei pe faptul spălării banilor prin Moldova”.

E mai simplu și mai ieftin să-i mituiești pe judecătorii moldoveni

Potrivit investigațiilor internaționale, pe parcursul ultimilor ani, prin Moldova au fost spălați peste 18 miliarde de dolari. Țara noastră a devenit o parte a unei scheme criminale, transformîndu-se într-un punct de tranziție pentru banii ce veneau din Rusia în Letonia și alte țări.

Pînă nu demult, una dintre cele mai răspîndite scheme de spălare a banilor erau livrările peste hotare a unor mărfuri inexistente. Însă în ultimii ani, această metodă a devenit riscantă: marfa nu traversa fizic frontiera, fapt ce putea fi lesne depistat. Pentru a ocoli această barieră, infractorii trebuiau să-i implice în proces și pe reprezentanții organelor vamale la diferite niveluri.

Încă, precum s-a dovedit, e mai simplu și mai ieftin să mituiești judecătorii, executorii judecătorești și funcționarii. Decizia instanței judecătorești din Moldova privind perceperea datoriei a devenit principalul instrument de scoatere a banilor rusești peste hotare și perfectare a tranzacțiilor de transfer a milioanelor între diferite țări.

Una dintre principalele verigi ale „spălătoriei” financiare internaționale au fost instituțiile bancare. În schemă au participat circa 20 de bănci rusești – atît anonime, cît și cunoscute. Jumătate dintre ele astăzi nu mai dețin licențe de activitate, iar celelalte își continuă activitatea sub monitorizarea Băncii Centrale a Rusiei.

Din această schemă fac parte și cîteva bănci din Moldova și Letonia. În special, în acest sens, în presa locală și străină este menționată frecvent banca „Moldindconbank”. Acolo au fost deschise conturi corespondente ale băncilor rusești, care au participat la scoaterea mijloacelor financiare, precum și ale executorilor judecătorești care executau deciziile instanțelor legate de tranzitul banilor. Ulterior, banii erau transferați pe conturile unor companii străine în banca letonă „Trasta Komercbanka”.

Reprezentanții „Moldindconbank” resping aceste acuzații. Poziția băncii se rezumă la faptul că toate acțiunile acesteia corespundeau regulamentelor și instrucțiunilor Băncii Naționale.

Falșii „creditori”, „debitori” și „garanți”

O altă verigă din această schemă sînt instanțele și executorii judecătorești din Moldova. Timp de trei ani, peste 20 de judecători moldoveni au emis peste 50 de hotărîri prin care au fost legalizate plăți ce depășesc suma de 18 miliarde de dolari.

Totodată, în schemă erau implicate circa o sută de firme. În aceasta figurează directori din niște sate ucrainene, ce prestau servicii gratuite pentru organizatorii „spălătoriei”. La etapele finale, în proces erau incluși și managerii unor firme înregistrate în zone off-shore.

Pe scurt, schema criminală arăta astfel. Două întreprinderi străine, care nu aveau nici active, nici activitate reală, încheiau un acord fictiv de împrumut a sute de milioane de dolari. În calitate de garanți erau indicate firme din Rusia și cetățeni moldoveni, de regulă, din provincie. Ultima circumstanță a permis utilizarea instanțelor judecătorești și a sistemului bancar din Moldova.

Cînd se apropia termenul de achitare a datoriei, „creditorul” înainta un demers către „debitor” și „garanți” – firmele rusești și cetățenii RM. Datoria inexistentă era recunoscută în instanțele moldovenești, care, de regulă, constituia de la 500 pînă la 800 de mii de dolari. În rezultatul acestor „procese”, ce se desfășurau în regim simplificat, instanța emitea un titlu executoriu de percepere a datoriei.

Mai departe, în joc intra executorul judecătoresc, care, în scopul executării verdictului, își deschidea un cont în banca moldovenească. Apoi firma din Rusia transfera suma, fixată în titlul executoriu, pe contul bancar al executorului în Moldova. Banii erau imediat convertiți în valută străină și transferați în banca letonă.

Se cunoaște faptul că prin conturile executorului judecătoresc Svetlana Mocan au trecut circa 17 miliarde de dolari. Iar judecătorul Valeriu Gîscă, care activa în judecătoria sectorului Rîșcani din Chișinău, a emis un șir de hotărîri în sumă de peste 2 miliarde de dolari.

Surse din cadrul Curții Supreme de Justiție au precizat pentru NOI.md că ex-judecătorul Gîscă a figurat în mai multe proceduri disciplinare și a părăsit sistemul judecătoresc, depunînd o cerere de demisie din proprie inițiativă. El nu le-a explicat colegilor motivul demisiei sale.

„Organele de drept nu sînt motivate”

„Procuratura moldovenească spune că nu stă degeaba, însă activitatea ei este departe de ceea ce poate fi numită o anchetă eficientă, îndreptată spre stabilirea și tragerea la răspundere a persoanelor și organizațiilor care au participat la cea mai mare schemă de spălare a banilor din Europa de Est”, consideră unul dintre experții noștri, fost angajat de rang înalt al Procuraturii Generale a RM.

Potrivit lui, organele de drept din Moldova nu sînt motivate să înceapă activitatea de investigare a implicării judecătorilor și bancherilor din Moldova în această schemă criminală de proporții. Unul dintre factorii de reținere este implicarea în acest proces a funcționarilor de rang înalt și a actorilor politici, fără a căror contribuție nu ar fi fost posibilă oferirea sistemului de drept și a celui financiar din Moldova pentru organizarea cele mai mari „spălătorii” financiare din Europa de Est.

„Într-adevăr, în Rusia a fost expediat un demers pentru obținerea asistenței juridice în cadrul acestui dosar penal, spune interlocutorul nostru. Aceasta este obligația procuraturii. Dar care este calitatea acestei activități, pe ce rezultat contau autorii demersului?

Recent, din întîmplare, am discutat cu procurorii ruși și am ajuns să discutăm despre această investigație. Am aflat că demersul nu corespunde cerințelor, partea moldovenească nu a putut formula clar ce informație și în ce bază dorește să obțină de la partea rusă. De aceea, nu a fost oferit un răspuns corespunzător.

Dar poate anume acesta a fost scopul celor din Moldova? Cînd vor să obțină un rezultat, acționează altfel. Procuratura moldovenească are suficienți angajați cu experiență, capabili să întocmească un al doilea sau al treilea demers, să-l motiveze și să obțină probele necesare. Mai mult, organele de drept pot utiliza în acest scop și alte pîrghii de care duc lipsă”.

Experții concluzionează că organele de drept nu sînt interesate într-o anchetă eficientă.

„Se știe că sistemul judiciar din Moldova, organele de drept, alte instituții de drept și Banca Națională sînt controlate de partide politice și oameni de afaceri cu reputație dubioasă. Ei profită de acestea, inclusiv pentru a se îmbogăți, utilizînd fără jenă scheme ilegale.

Miliardele spălate au fost transferate din Moldova cu sprijinul unui șir de funcționari, unii dintre care se consideră apropiați de conducerea de vîrf a țării. În aceste condiții, nu are rost să așteptăm o anchetă eficientă”.