Ursu: Moldova nu și-a făcut „temele pentru acasă” ca să inițieze negocierile cu FMI pentru noul acord

Foto: ipn.md

Demisia guvernatorului Băncii Naționale a Moldovei, Dorin Drăguțanu, în ajunul vizitei la Chișinău a Misiunii Fondului Monetar Internațional este un caz ieșit din comun nu numai în istoria țării noastre, dar și în istoria băncilor centrale ale Europei. Negocierile cu FMI la noul memorandum-acord n-au fost inițiate nu din acest motiv, ci din cauză că Moldova nu și-a făcut „temele pentru acasă”, sarcina tehnică, pe care partenerii de dezvoltare au transmis-o anterior Guvernului Chiril Gaburici. Acest fapt l-a declarat președintele Ligii Bancherilor din Moldova, fostul prim-viceguvernator al BNM Dumitru Ursu în cadrul emisiunii Alb&Negru la Unimedia, transmite NOI.md.

El a menționat că pentru prima dată șeful BNM pleacă benevol din post înainte de termen, dar acesta a fost dreptul lui de a depune cerere de demisionare, ținînd cont de presiunea exercitată asupra Băncii Naționale din partea politicienilor și de protestele masive ale cetățenilor nemulțumiți de acțiunile BNM. În același timp, apar multe semne de întrebare și suspiciuni despre existența unor anumite scenarii în legătură cu momentul plecării guvernatorului BNM, precum și depunerea concomitentă a cererii de concediere de către prim-viceguvernatorul Băncii Naționale, Marin Moloșag.

După cum consideră Dumitru Ursu, guvernatorul BNM și prim-viceguvernatorul BNM puteau să plece într-un moment mai potrivit, pînă sau după Misiunea FMI, nu în ajunul vizitei ei la Chișinău și nu concomitent. Potrivit președintelui Ligii Bancherilor din Moldova, totodată, președintele BNM care și-a dat demisia pînă la aprobarea ei de către Parlament are toate abilitățile să susțină negocieri cu FMI, să semneze acte, să participe la Comitetul executiv al BNM. În afară de aceasta, la conducerea BNM mai rămîn doi viceguvernatori, care dispun de toate abilitățile necesare.

Dumitru Ursu a opinat că Misiunea FMI nu susține negocieri cu Moldova la noul acord nu din cauza demisiei conducerii BNM, ci din motivul neîndeplinirii „temelor pentru acasă”, a sarcinii tehnice, transmise anterior Guvernului Gaburici din partea partenerilor de dezvoltare. Acest document conține peste 40 de pagini, unde sînt expuse exigențele concrete referitoare la acțiunile și reformele în sfera bancară în legătură cu „furtul secolului”, sînt indicate mai multe reforme structurale, necesare în economie în ansamblu, în unele ramuri, în particular, se menționează despre necesitatea promovării reformei fiscale, descentralizarea finanțelor publice la nivel local etc. „Aceste cerințe trebuiau executate. Însă, spre exemplu, sarcina tehnică în sfera bancară nu a fost dusă la bun sfîrșit, deoarece principala cerință privind lichidarea celor trei bănci problematice nu a fost îndeplinită pînă în prezent. A fost nominalizată presupusa dată a rechemării licențelor lor – 16 octombrie. Experții Fondului consideră că licența lor putea fi ridicată mai devreme și Banca Națională trebuia să acționeze mai operativ”, a menționat Dumitru Ursu.

În opinia lui, anume din cauza neîndeplinirii de către Moldova a „temelor pentru acasă”, Misiunea FMI în definitiv nu a inițiat negocierile cu Moldova la noul memorandum-acord, amînîdu-le pentru timpuri mai bune, cînd partea moldovenească va executa cerințele înaintate, va realiza reformele necesare, iar deocamdată experții evaluează politicile economice, sociale și de alt ordin, promovate de guvern. Atare consultări sînt susținute o dată sau de două ori pe an cu toate țările-membre. Misiunea FMI sosește în țară pentru colectarea datelor economice și financiare și pentru examinarea cu autoritățile a progresului economic și a politicilor promovate.