Moldova este transformată într-o gunoiște de produse alimentare. Partea II

Moldova este transformată într-o gunoiște de produse alimentare. Partea II
Молдову превращают в свалку пищевых продуктов. Часть II
Foto: otzyv.ru

Anghelina Taran

Israelul ne va ajuta

Precum a comunicat directorul adjunct al Centrului de Carantină, Identificare, Expertize de Arbitraj și Dezinfectare a Producției, Tatiana Rotari, în a doua jumătate a anului 2016, în laboratorul acestui centru s-ar putea desfășura testări la prezența OMG.

Un proiect israelian procură echipamentul francez și german pentru acest laborator și îl transmite în dar. O parte dintre dispozitive deja a ajuns. Angajații Centrului au fost la cîteva traininguri în România, urmează un stagiu în Israel. După completarea laboratorului și instruirea personalului va fi validată metoda, adică va trebui să demonstreze că el funcționează. Apoi laboratorul va trebui să treacă acreditarea națională la Moldac. Costul analizelor, deocamdată, nu este cunoscut, dar se parte că acestea nu vor fi deloc ieftine.

Germania ne oferă 2 milioane de euro, iar noi nu avem nevoie?

- Cînd a fost creată Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor, noi am elaborat strategia de dezvoltare a bazei de laboratoare din Moldova, potrivit căreia ANSA, care era pe atunci în subordinea Ministerului Agriculturii, ar fi deținut toate laboratoarele și le-ar fi gestionat, deoarece de acestea au nevoie, în primul rînd, agenții economici pentru testarea diferitor parametri, relatează primul director al agenției și ex-ministrul adjunct al agriculturii Gheorghe Gaberi. Noi preconizam să creăm două laboratoare centrale – pentru îngrijirea animalelor și pentru sănătatea plantelor, cu filiale. Însă după plecarea noastră a apărut o opoziție puternică din partea mediului de afaceri, îndreptată împotriva existenței lor. Mai mult, a fost aprobată o hotărîre oficială de a importa produse de origine animală de la animale bolnave – culmea!

Însă oriunde s-ar afla laboratoarele, ele trebuie acreditate, în special, pentru depistarea OMG. Prin Transnistria, pe teritoriul din dreapta Nistrului ajung rapița și soia obținute prin metoda OMG, de la Monsanto (lider mondial în producția OMG). Față de șrotul obținut din aceste leguminoase deja au apărut pretenții. În special, combinatul de uleiuri și grăsimi din Bender a expediat la Caluga 10 vagoane cu șrot din leguminoasele cultivate în Transnistria, în care au fost depistate OMG ce depășesc limitele admisibile. Marfa a fost returnată.

Dar cel mai mult noi avem nevoie de un laborator acreditat la nivel internațional, pentru a verifica producția ce ajunge la consumator. Spre exemplu, în țara noastră este importată carne de pasăre care a fost hrănită cu șrot de soia modificat genetic, în care conținutul de OMG depășește de cîteva ori normele admisibile. Noi aveam o înțelegere cu Guvernul Germaniei, care a locat 2 milioane de euro pentru acreditarea laboratoarelor moldovenești. După plecarea mea, colegii germani au mai fost o dată, proiectul a fost semnat, aprobat, dar nu a fost lansat, din cauza situației neclare la ANSA. Este nevoie și de acreditarea Agenției ca structură de stat, ce are funcții de inspectare, și de laboratoarele ei. Noi nu am reușit să obținem acreditarea, deși am inițiat procedura de pregătire, conform ISO și GOST. Procesul s-a stopat, deoarece vicedirectorul ANSA, dl Porcescu, consideră că nu avem nevoie de acreditare, a conchis Gheorghe Gaberi.

Au tăiat creanga pe care ședeau

Astăzi, țara noastră trebuie să-și apere piața de alimentele periculoase. Însă în anul 2008, unul dintre barierele de protecție a fost distrus – odată cu închiderea laboratorului de expertiză genetică a Institutului Național de Standardizare și Metrologie. Acest laborator, creat în 1999, era condus de savantul genetician, academicianul  Dumitru Velixar. Amintim că din 1 iulie 1999, procedura de certificare a producției alimentare și cosmetice autohtone și de import, ce urma să fie supusă certificării în mod obligatoriu, a fost completată cu testul de siguranță genetică pentru consumatori. Astăzi, asemenea cerință nu există.

Pentru ca în Moldova să devină posibile asemenea teste, Dumitru Velixar a elaborat un sistem, o metodologie, un document normativ – PG 29-01-100:1999 „Testarea producției la siguranța genetică pentru consumatori”, a adus din Elveția linii speciale de etalon a muștelor Drosofila, a creat baza tehnico-materială necesară, a pregătit specialiști. Institutul a devenit centru de pregătire a cadrelor în acest domeniu pentru laboratoarele locale și de peste hotare. Apropo, în 2000, juriul internațional din SUA l-a decorat pe savantul nostru cu medalia de aur „Pentru contribuție semnificativă la dezvoltarea științei mondiale din mileniul doi”.

În acest laborator erau depistate loturi de produse contaminate cu substanțe chimice cu acțiune mutagenă. Spre exemplu, glazură din ciocolată, pulpe de pasăre, portocale, pateu de găină, brînză topită, piei de vită și de porc (materie primă pentru combinatele de carne), carne de vită congelată, carne de porc, de ovine, carne de curcan, drojdie pentru bere, cremă, ruj, bomboane, gingirică congelată, bere, chifle cu ciocolată, gumă de mestecat, cafea, bețișoare de crabi, iaurturi, vinuri etc. Mărfurile erau importate din Olanda, SUA, Grecia, Turcia, Germania, Polonia, Estonia, Rusia, România, Israel, Norvegia, Franța, Ucraina, Belarus, Coreea de Sud, precum și din Moldova.

Pe timpuri, SIS-ul a atras atenția conducerii țării asupra necesității asigurării garanțiilor de protecție ereditară a populației. În Legea cu privire la asigurarea drepturilor consumatorilor și Legea cu privire la evaluarea conformității acest fapt este menționat expres, însă nu este respectat. În urma eforturilor unor funcționari, a fost anulat documentul normativ care era de prisos, ce permitea asigurarea protecției pieței de produsele alimentare și cosmetice cu acțiune genotoxică. De aceea și laboratorul a fost închis. Velixar și-a transmis lucrarea unui Institut de cercetări științifice din Rusia și a plecat să citească lecții în Rusia și la Universitatea din Edinburgh. În prezent, el locuiește în Moldova. Iar elevii lui lucrează cu succes în SUA și Canada, în calitate de geneticieni.

În ce constă pericolul?

Precum a explicat doctorul habilitat Dumutru Velixar, pericolul genetic îl prezintă substanțele mutagene – combinații ce generează destabilizarea genomului organismului viu – distorsionarea structurii și funcției genelor. La rîndul lor, sub influența genelor mutante sînt sintetizate substanțe ce modifică funcțiile organelor și schimbul de substanțe.

Substanțele mutagene pot genera mutații letale (moarte subită) și subletale, cînd omul trăiește, fără să știe despre modificările ce au loc. Toate substanțele mutagene provoacă cancer – manifestare vizibilă. Dar există și manifestări ascunse sub forma maladiilor psihice și ale sistemului nervos.

Cercetările au demonstrat că în rezultatul înlocuirii unei gene sănătoase cu una mutantă, care ulterior se multiplică, populația rămîne un purtător veșnic. Iar manifestarea funcțională a acestor mutații, în afara maladiilor canceroase, poate fi disfuncția glandelor sexuale, în rezultatul căreia bărbatul obține caracteristici feminine, iar femeia – invers, bărbătești. Răspîndirea homosexualismului – la fel este o manifestare a mutațiilor genetice. Omenirea deja nu mai poate face față acestei mutații.

Din mulțimea de substanțe chimice sintetice, utilizate în diferite domenii, inclusiv în industria alimentară, doar 0,01% sînt studiate în privința inofensivității. Însă, datorită metodelor genetice moderne, există posibilitatea diagnosticării substanțelor mutagene, depistîndu-le în sistemele de testare. Cea mai rapidă metodă expres este testarea pe linii speciale de muște Drosofila (durează doar două săptămîni). Asemenea teste sînt efectuate în toate țările dezvoltate.

Fără știință piața nu poate fi protejată

Ex-directorul departamentului „Moldova-standard”, Dumitru Cimpoieș, care a lucrat împreună cu Dumitru Velixar, consideră că problema produselor cu OMG este destul de serioasă.

- E una cînd planta obține calități îmbunătățite prin metoda încrucișării și este cu totul altceva cînd se ia o genă animală și se introduce forțat în gena plantei. Savanții au stabilit că celula este, practic, veșnică – ea rezistă la temperaturi de 126-129 C. În timpul pregătirii bucatelor, celula nu se distruge, se distrug legăturile intercelulare. Adică, cînd noi fierbem alimentele vegetale cu gene animale, aceasta este eliberată, ajunge în circuitul sanguin al omului și aderă la gena umană respectivă. În țara noastră, din cîte înțeleg, nu există lupta pentru sănătatea viitoarei omeniri. Este vorba nu doar despre OMG.

Toată lumea vorbește că utilizarea uleiului de palmier în alimente este o crimă, deoarece acesta duce la distrugerea ficatului și a organelor interne. Unde există în Moldova vreun produs fără ulei de palmier? Acest ulei de palmier se depune în interiorul organelor, iar cînd omul face febră, acesta se topește și conduce la comă diabetică.

De asemenea, savanții au recunoscut aspartamul (înlocuitorul zahărului) drept mutagen, el a fost interzis în mai multe țări. Dar nu și în Moldova, unde e utilizat pe larg de producătorii de apă carbogazoasă și nu doar. Reiese că țara noastră devine o rampă pentru deșeuri. Cînd lucram la „Moldova-standard”, noi eram 35 de persoane, inclusiv în raioane, care ne ocupam de protecția pieței în domeniul producției alimentare, și reușeam. Astăzi, la Ministerul Agriculturii sînt 1,5 de mii de angajați, iar protecție propriu-zisă nu există.

În Moldova a fost lichidată ramura științei ce se ocupa cu elaborarea standardelor și, în esență, proteja bazele statului. Cine acum poate elabora un standard național pentru un anumit tip de producție și să stabilească niște reguli conform cărora nu poate fi importată producție străină? Dacă ar exista un standard național pentru producția alimentară, în el ar fi fost scris că utilizarea producției modificate genetic este interzisă, la fel ca și uleiul de palmier și aspartamul. Acestea, pur și simplu, nu ar fi putut fi importate. Atunci, la noi s-ar fi dezvoltat producerea unor produse bune și curate. Și ar fi fost locuri de muncă și suplinirea bugetului. Însă în Moldova a fost distrusă știința aplicată, iar fără ea piața nu poate fi protejată, consideră Dumitru Cimpoieș.
 

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

trimite știrea ta

Fiți coautorul nostru! Dacă aveți o știre interesantă împărtășiți-ne-o și nouă!


captcha

Întrebarea zilei Toate

load