X 
Transnistria stiri: 1365
Eurovision stiri: 499

Franţa şi Marea Britanie intră în lupta împotriva Statului Islamic

5 sep. 2015,, 23:30   Externe
5625 3

Foto: u-f.ru

Franţa intenţionează să intre în lupta din Siria împotriva jihadiştilor din cadrul grupării Statul Islamic (SI), în timp ce planurile premierului britanic David Cameron de a face acelaşi lucru par să fie ameninţate de probabila alegere a lui Jeremy Corbyn la conducerea Partidului Laburist, notează Mediafax.

Criza refugiaţilor sirieni, care fug din calea războiului din ţara lor, ar explica această schimbare de strategie a Parisului, scrie Reuters, care citează această informaţie publicată de ziarul Le Monde în ediţia de sâmbătă.

"Toată lumea îşi dă seama că lucrurile nu mai pot continua aşa", a declarat o sursă citată de ziar. Franţa este angajată din septembrie 2014 - în Irak - în coaliţia împotriva grupării Statul Islamic, dar a refuzat până acum să intervină militar în Siria.Anturajul preşedintelui francez nu a comentat informaţiile publicate de Le Monde, trimiţând la conferinţa de presă semestrială pe care François Hollande urmează să o susţină luni dimineaţa la Palatul Elysée.

"Preşedintele îşi va prezenta poziţia şi perspectivele", potrivit unor surse. Şeful statului francez a îndemnat, joi, la o "soluţie politică" în Siria. "Este necesar să facem în aşa fel încât să putem găsi o soluţie politică şi să luptăm împotriva terorismului prin metode bune şi o bună cooperare", declara el pentru presă.

"Nu sunt de ajuns simple discursuri. Sunt de luat decizii. Aceste decizii este necesar să fie ale comunitţii internaţionale", a adăugat şeful statului francez, care a propus, împreună cu Angela Merkel, cancelarul Germaniei, crearea unui mecanism "permanent şi obligatoriu" de repartizare a refugiaţilor sirieni. Pe de altă parte, speranţele premierului britanic David Cameron ca Marea Britanie să atace ţinte ale Statului isamic în Siria par să pălească, din cauza probabilei alegeri a candidatului Jeremy Corbyn în funcţia de lider al Partidului Laburist (opoziţie), relatează AFP. După revenirea din vacanţă a Parlamentului, luni, Guvernul de centru-dreapta al lui Cameron spera să supună la vot această problemă, într-o încercare de a extinde rolul pe care-l joacă în prezent Londra în cadrul coaliţiei anti-SI. Însă Corbyn - unul dintre cei mai vocali oponenţi ai Războiului din Irak (2003), care vrea să prezinte scuze pentru implicarea britanică în acest conflict în cazul în care va fi ales liderul principalului partid de opoziţie pe 12 septembrie - se opune acestei decizii.

"Voi continua demersurile în această problemă dacă există un consens real în Marea Britanie în acest sens, înainte să merg în Parlament", a declarat Cameron vineri, într-o conferinţă de presă. El a subliniat că acţiunea militară împotriva SI face parte din "programul cuprinzător" pe care-l pregăteşte în vederea abordării crizei imigranţilor, în care un aflux de oameni, inclusiv sirieni, vin în Europa. Membrii Comisiei pentru Politică Externă a Parlamentului urmează să discute marţi despre posibile atacuri aeriene în Siria.

"El crede că este momentul unei consolidări a acţiunii împotriva ISIL (un acronim pentru SI), dar ar prefera să continue în mod consensual", a declarat recent un purtător de cuvânt al lui Cameron. Însă acest lucru pare imposibil cu Jeremy Corbyn la conducerea laburiştilor.

"Nu sunt convins că atacuri aeriene în Siria nu vor face altceva decât să omoare o mulţime de civili şi alţi oameni", a declarat Corbyn pentru AFP, la un eveniment de campanie, săptămâna trecută. În cazul în care va fi ales, aşa cum se preconizează, veteranul laburist ar putea ridica probleme mai ample şi mai sensibile - în dmeniul Apărării - în faţa lui Cameron. Întrebat, joi, într-o dezbatere, în ce circumstanţe ar mobiliza trupe britanice în străinătate, Corbyn a răspuns că este "sigur că există câteva. Dar nu mă pot gândi la ele în acest moment".

Corbyn - unul dintre liderii de marcă ai Coaliţiei Opriţi Războiul, care a organizat unul dintre cele mai mari mitinguri britanice împotriva Războiului din Irak, vrea, de asemenea, să elimine elementele disuasiunii nucleare a Marii Britanii. Dorinţa lui Cameron de a lupta în Siria are legătură cu uciderea de către jihadişti a 30 de britanici, în iunie, pe o plajă, în Tunisia. El şi-a semnalat intenţia de a organiza un vot pe această temă în timpul unei vizite în Statele Unite, în iulie, când a apreciat că este necesar ca Londra să "facă mai mult" în lupta împotriva SI.

Marea Britanie face parte dintr-o coaliţie de peste 60 de ţări şi a trimis opt avioane de tip Tornado în misiuni de luptă în Irak, dar şi avioane fără pilot de tip Reaper. Piloţi britanici din cadrul coaliţiei au participat deja într-un număr redus de atacuri aeriene în Siria. Însă Cameron a fost criticat pentru o lipsă de coerenţă în strategia sa în regiune. David Richards, un fost comandant al forţelor armate britanice, l-a acuzat pe Cameron că-i lipseşte "curajul" să acţioneze mai devreme, în timp ce preşedintele Comisiei speciale pentru Apărare din cadrul Camerei Comunelor, Julian Lewis, a denunţat o politică încropită "pe genunchi".

0
0
0
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Cum evaluați decizia de a indexa pensiile cu 6% începînd cu 1 aprilie?