Fiecare al cincilea magistrat din RM „primeşte în dar” terenuri, case şi bani (FOTO)

Foto : acoe.org

Fiecare al cincilea judecător din Republica Moldova a indicat în declaraţia sa cu privire la venituri şi proprietăţi, depusă pentru anii 2013-2014, că a obţinut cel puţin un bun sau o sumă de bani „din donaţii”. De cele mai multe ori, este vorba despre case, terenuri şi bani. Chiar dacă experţii în domeniul justiţiei susţin că astfel pot fi mascate acte de corupţie, fenomenul rămâne neobservat de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), Comisia Naţională de Integritate şi Procuratura Anticorupţie. Despre aceasta se vorbeşte într-o investigaţie a portalului anticoruptie.md.

Terenuri, apartamente şi case

Din numărul total de 426 de judecători, 85 declară că au obţinut cel puţin un bun din donaţii. Este şi cazul preşedintei Judecătoriei Şoldăneşti, Elvira Lavciuc. La puţin timp după ce a fost numită în funcţie, în 2010, aceasta a primit sub formă de donaţie o cotă-parte dintr-un apartament. Judecătoarea susţine că rudele i-au făcut acest cadou (care însă nu figurează ca moştenire, ci ca donaţie, în declaraţia de avere). Ea a refuzat să precizeze de cât timp deţineau părinţii ei imobilul.

Printre magistraţii cu cele mai valoroase bunuri obţinute cadou se numără Ion Corolevschi de la Curtea Supremă de Justiţie şi Olga Cojocaru, de la Judecătoria Buiucani din Chişinău. Primul a declarat că deţine un apartament în valoare de 550.000 de lei, obţinut ca donaţie în 2007. Iar judecătoarea Cojocaru are un apartament cu suprafaţa de79,4 metri pătraţi, în valoare de 589.515 lei, obţinut gratuit în 2013. Solicitat în repetate rânduri să ofere detalii despre modul de obţinere a acestor bunuri, Ion Corolevschi a refuzat categoric să comunice cu presa. La rândul ei, Olga Cojocaru a declarat doar că apartamentul nu i-a fost donat de vreun justiţiabil, fără a oferi detalii.

Şi judecătoarea de la Judecătoria sectorului Râşcani din Chişinău Steliana Iorgov afirmă că a primit cadou de la rude 11 terenuri, o casă de locuit cu garaj, cote-părţi în două apartamente şi încă un imobil. Magistrata a declarat că rudele sale aveau în proprietatea aceste bunuri de mai mulţi ani, fapt ce n-a fost însă verificat vreodată de Comisia Naţională de Integritate.

Bani cadou

Pe lângă bunuri, unii magistraţi declară că au primit şi bani sub formă de donaţie. Bunăoară, în declaraţiile de avere ale Stelianei Lazări, de la Judecătoria Orhei, figurează două sume importante pe care cineva i le-ar fi dăruit: 644.952 de lei şi 116.180 de lei. O donaţie de 12.000 de euro a declarat Oleg Cojocari, de la Judecătoria Criuleni, iar Mariana Stratan, de la Judecătoria Ungheni, a declarat un cadou bănesc de 11.000 de euro.

Donaţii mai modeste găsim în declaraţia de avere a judecătoarei Stela Bleşceaga, de la Judecătoria Râşcani din Capitală. În 2014 ea a declarat că a obţinut din donaţii şi moşteniri venituri în valoare de 1.800 de euro, iar în 2013 – 1.100 de euro. Solicitată de noi, judecătoarea a refuzat cu vehemenţă să spună cine i-a făcut un asemenea cadou. „Dacă aveţi întrebări privind veridicitatea celor declarate, adresaţi-vă la CNI. Vă rog să ieşiţi din birou”, ne-a arătat uşa Stela Bleşceaga.

Fără comentarii pentru presă

Practica de a nu oferi comentarii s-a dovedit a fi una răspândită printre magistraţii care au indicat cadouri de sute de mii de lei în declaraţiile de avere. Contactat de mai multe ori pentru o reacţie, judecătorul Petru Cocitov, de la Judecătoria Soroca, a declarat că este ocupat. Într-un final, a spus că nu vrea să răspundă la întrebările referitoare la cele două terenuri şi un apartament, în valoare totală de peste 380.000 de lei, obţinute ca donaţii în anii 2007 şi 2008.

Nici Nicolae Craiu, judecător la Curtea de Apel Chişinău, nu a dorit să discute cu jurnaliştii şi să explice cum, având un venit anual oficial de puţin peste 200.000 de lei, şi-a cumpărat o maşină în valoare de 285.000 de lei, dar şi cine i-a dăruit în 2009 un apartament de peste o sută de metri pătraţi, în valoare de 836.013 lei. Iniţial, secretara magistratului a confirmat disponibilitatea acestuia de a comenta provenienţa donaţiei, pentru ca la ora stabilită pentru discuţii să nu mai ridice receptorul.

Nici Dorel Musteaţă, fost judecător la Judecătoria Anenii Noi şi actual membru al Consiliului Superior al Magistraturii, nu a fost de găsit pentru a explica cine a fost atât de generos încât le-a donat lui şi soţiei sale opt terenuri agricole, două grădini şi o ½ dintr-o construcţie cu teren aferent. Totodată, şefa Serviciului resurse umane din cadrul CSM, Maia Laur, susţine că, în conformitate cu legislaţia în vigoare, CSM nu este împuternicit să verifice declaraţiile depuse de judecători.

„Noi doar le colectăm, le plasăm pe site-ul instituţiei şi le remitem Comisiei Naţionale de Integritate. Deja ei le verifică. Nu putem verifica averea judecătorilor şi provenienţa donaţiilor, pentru că nu avem mecanismele pe care le are CNI, cu acces la bazele de date ale băncilor, ale Cadastrului şi persoanelor. (…) Nu există magistraţi care să nu fi depus declaraţii de avere şi interese”, a declarat Maia Laur.

Totodată, reprezentanta instituţiei a spus că niciun judecător n-a fost sancţionat vreodată pentru acceptarea de donaţii, camuflarea sau nedeclararea veniturilor şi a proprietăţilor.

„Legea e bună, implementarea lasă de dorit”

Avocatul Roman Zadoinov consideră că autorităţile au suficiente instrumente pentru a scoate la iveală eventualele cazuri de corupţie camuflată. „Legea este bună, dar implementarea lasă de dorit. Inspectoratul Fiscal deţine toată informaţia cu privire la proprietăţile tuturor persoanelor. Sunt multe structuri, cetăţeni, ONG-uri care pot verifica aceste informaţii. Ele sunt publice şi de interes public”, subliniază avocatul. Potrivit lui, donaţiile declarate de magistraţi trezesc suspiciuni. „Judecătorul nu are dreptul să primească niciun cadou. El este obligat să refuze orice donaţie, mită şi orice alt venit decât cel prevăzut în sistemul de salarizare a judecătorilor”, explică Zadoinov.

O opinie similară are şi judecătorul Cristi Danileţ, membru al Consiliului Superior al Magistraturii din România. Potrivit lui, simpla publicare a declaraţiilor de avere, fără să existe un mecanism eficient de verificare a celor declarate nu e suficientă. „Aceste declaraţii nu se publică doar pentru a îndeplini o formalitate a legii. Magistraţii îşi publică declaraţiile de avere pentru a putea fi urmărită, pe parcursul evoluţiei carierei lor, şi evoluţia sau involuţia averii. Cercetând aceste declaraţii de avere, publicul are posibilitatea să sesizeze o comisie specială de cercetare a averilor respective”, a menţionat Cristi Danileţ. Magistratul român s-a arătat surprins de faptul că zeci de judecători din Republica Moldova declară venituri şi averi importante primite cadou. „Normele de etică reclamă ca judecătorul să fie extrem de atent şi să evite chiar şi sub aspectul aparenţei să fie implicat într-un scandal sau într-o discuţie de acest gen. În România nu există această practică a donaţiilor, precum nu există ca judecătorii să conducă autoturisme de lux împrumutate de la diverse persoane”, ne-a declarat Cristi Danileţ.

Niciun judecător în vizorul Procuraturii Anticorupţie şi al CNI

Faptul că fiecare al cincilea magistrat a declarat că deţine bunuri din donaţii, în lipsa altor explicaţii, lasă loc pentru diverse interpretări, e de părere Galina Bostan, directoarea Centrului de Analiză şi Prevenire a Corupţiei (CAPC). „Donaţiile pe care le declară judecătorii în realitate par să fie contracte de vânzare-cumpărare deghizate, cu scopul de a ascunde cheltuielile şi veniturile reale. De fapt, ar putea fi şi cazuri de legalizare a unor venituri obţinute pe căi ilegale”, crede Galina Bostan.

Potrivit unei analize realizate se CAPC, de la înfiinţarea sa şi până în prezent CNI a iniţiat 64 de proceduri de control în privinţa judecătorilor, fiind finalizate doar 55 de dosare. Dintre acestea, 46 au clasate şi doar în opt cazuri au fost constatate încălcări, fiind sesizată Procuratura Generală. La rândul ei, Procuratura Anticorupţie a examinat 9 sesizări, dintre care, în 8 cazuri a fost dispusă neînceperea urmăririi penale şi doar pe numele unui fost judecător a fost pornită urmărirea penală. Totodată, niciun dosar nu a vizat donaţiile ce figurează în declaraţiile de avere ale magistraţilor.

Vicepreşedintele CNI, Victor Strătilă, recunoaşte că instituţia pe care o reprezintă a acordat prea puţină importanţă acestui subiect, dar are şi o explicaţie. „La CNI nu au fost aşa dosare. Noi nu am găsit în privinţa judecătorilor astfel de încălcări. O problemă este că noi nu putem verifica operativ în baza de date a notarilor de la cine este donaţia, deoarece nu avem acces la ea. Legea prevede ca toate persoanele care deţin baze de date să ne permită accesul, dar încă nu au fost perfectate toate contractele cu furnizorii de date. Dacă facem solicitări, noi primim informaţia, dar asta durează”, se justifică Victor Strătilă.

„Dacă o persoană oferă bani sau bunuri judecătorului printr-un mediator, este foarte greu de demonstrat că este o ilegalitate. Este vădit o încălcare, cel puţin a Codului deontologic, atunci când un judecător acceptă donaţii de la o persoană care figurează într-un dosar de-al său. Noi nu putem însă dovedi că magistratul a luat o decizie în favoarea unei persoane după ce a primit astfel de cadouri”, adaugă Victor Strătilă.