Opinii împărţite privind necesitatea investigaţiei Kroll

Foto: ipn.md

În timp ce unii susţin că invetigaţia efectuată de către compania Kroll a avut un rol primordial în dezlegarea enigmei furtului de milioane din sistemul bancar moldovenesc, alţii consideră că investigaţia nu a fost necesară. Declaraţiile contradictorii au fost expuse în cadrul emisiunii „Replica”, la postul de televiziune „Prime TV”, transmite IPN.

Expertul în drept constituţional Vitalie Catană consideră că raportul Kroll şi dezbaterile în Parlament au avut un rol cheie în elucidarea faptelor. „Am aflat că suma furată este de două ori mai mică decât se vehicula iniţial, am aflat schema, metodele, cum au fost furaţi banii. Am mai aflat că lucrurile s-au mişcat din loc. Este importantă declaraţia şefului CNA că banii sunt în ţară şi că pot fi recuperaţi. Văd şedinţa Parlamentul ca un început în elucidarea faptelor şi restituirea banilor”, a opinat Catană.

Pe de altă parte, Dorin Vaculovschi, decanul Facultăţii de Economie Generală şi Drept a Academiei de Studii Economice, este de părere că dezbaterile din Parlament asupra raportului Kroll par a fi un scenariu pregătit din timp. „Nu înţeleg de ce a trebuit să se arunce câteva milioane de lei unei companii de audit străine, când lucrurile expuse în raport erau cunoscute. Încă în 2013 BEM avea probleme şi raporta pierderi de milioane. Publicarea raportului Kroll, dezbaterile din Parlament, dar şi aplicarea arestului la domiciliu pentru Ilan Shor şi alte câteva persoane din conducerea celor trei bănci au fost făcute pentru a calma spiritele”, a spus Vaculovsci.

Jurnalistul Ion Terguţă consideră că atât raportul Kroll, cât şi dezbaterile din Parlament au lăsat mai multe semne de întrebare. „Guvernatorul BNM a minţit cu nonşalantă atunci când a declarat în Parlament că de fapt s-au furat mai puţin de 500 de milioane de dolari. Să nu uităm că banii au fost sustraşi în lei moldoveneşti în perioada când rata de schimb era cu mult mai mică decât acum, deci, evident, şi suma în valută forte este mai mare. Apar mai multe întrebări: De ce a minţit guvernatorul? De ce a trebuit BNM să salveze două bănci private? Au mai fost bănci cu probleme care au falimentat, dar nu au fost salvate de BNM. Este de competenţa proprietarilor şi a managerilor de acolo să rezolve problemele. Nu am primit răspuns nici la întrebarea ce s-ar fi întâmplat cu economia şi valuta naţională dacă BNM nu oferea credite pentru BEM”, a contatat jurnalistul.

Audieri în Parlament au avut loc la mai 7 mai. Estimările BNM sunt că au fost fraudaţi 13,3 miliarde de lei şi în raportul Kroll se face trimitere la aceeaşi sumă. Viorel Chetraru, directorul Centrului Naţional Anticorupţie (CNA) consideră că majoritatea banilor deturnaţi de la Banca de Economii, Banca Socială şi Unibank se află în ţară.