Negocierile privind asistența FMI în contextul activității lui Ilan Șor

Foto: minfin.com.ua

Vladislav Bordeianu

Situația dificilă pe piața financiară a țării – pe fonul crizei din Rusia și Ucraina – îi determină pe unii experți să declare despre necesitatea încheierii unui nou memorandum cu Fondul Monetar Internațional. Despre intenția semnării unui astfel de acord cu FMI a declarat la finele săptămînii trecute vicepremierul în exercițiu, ministrul Economiei, Andrian Candu.

Autoritățile Moldovei și reprezentanții FMI urmează să examineze planul de colaborare în cadrul vizitei în țara noastră a Misiunii Fondului, preconizată la finele lunii ianuarie – începutul lunii februarie 2015. Însă astăzi deja este clar că negocierile vor fi dificile. Moldova este mai vulnerabilă din punct de vedere financiar-economic decît în anul 2009, după venirea la putere a coaliției proeuropene, menționează experții.

Printre principalele pericole ale anului viitor, cu care se va confrunta țara noastră, experții numesc: recesiunea principalilor parteneri comerciali ai Moldovei: Rusia, Belarus, Ucraina; deprecierea rublei rusești, care va conduce la reducerea transferurilor bănești ale migranților moldoveni din Rusia (astăzi peste $1mild.); continuarea embargoului la cele mai sensibile produse moldovenești pe piața rusă; deprecierea leului moldovenesc de la începutul anului cu peste 20%; instabilitatea pe piața financiară; majorarea tarifelor la serviciile comunale. Toate acestea vor încetini semnificativ ritmul de creștere a economiei moldovenești, respectiv, se vor diminua și încasările la bugetul de stat.

În raportul FMI, elaborat în rezultatul vizitei ultimei misiuni post-monitoring în Moldova, se arată că „dacă Guvernul nu va adopta măsuri de redresare a situației, atunci în anul 2015 deficitul bugetului va ajunge la 7,1% din PIB”, față de nivelul recomandat de FMI de 3%. Experții Fondului atrag atenția asupra „devierilor semnificative de la disciplina financiară”, admise de autoritățile moldovene în ajunul alegerilor.

În special, în raportul FMI este menționată „majorarea de către Guvern a salariilor bugetarilor (o povară lunară asupra bugetului de stat de 135 mil. lei) și pensiilor (824,7 mil. lei pînă la finele anului), subvenționarea facilitară fiscală și compensațiile pentru fermieri”. „De rînd cu încetinirea activității economice, acest fapt va duce la creșterea deficitului bugetului, care la finele anului va constitui 5,4% din PIB, pe cînd anul trecut acest indicator era de 3,8%”, se arată în raportul Fondului.

Situația financiar-economică din Moldova mai este înrăutățită și de reducerea semnificativă a rezervelor valutare ale Băncii Naționale (BNM). „Există riscul pierderii unei părți semnificative a activelor oficiale de rezervă ale BNM, fapt ce ar putea submina definitiv stabilitatea financiară a țării”, a comuniat pentru NOI.MD unul dintre experți. De la începutul anului, rezervele deja s-au redus cu nivelul record din ultimii ani de $582 mil., ajungînd la 12 decembrie până la $2,239 mild.

În pofida asigurărilor date de guvernatorul BNM Dorin Drăguțanu că „ Banca Națională are suficiente resurse pentru a absorbi șocurile externe”, rezervele valutare se află la nivelul limită recomandat de FMI – acoperirea importurilor pentru trei luni. La etapa actuală, rezervele, potrivit guvernatorului BNM, acoperă patru luni de import, dar asta inclusiv cu angajamentele Moldovei față de Fond.

Ce mai mare îngrijorare a FMI este sectorul financiar, soluționarea problemelor căruia va constitui principalul subiect al negocierilor autorităților moldovene cu Fondul. În raportul său FMI a atras atenția partenerilor săi asupra „problemelor serioase în gestionarea corporativă a băncilor și aplicarea cerințelor normative ale Băncii Naționale”. Acestea nu sunt probleme globale, precum afirmă unul dintre experții noștri, ci probleme particulare ale sectorului financiar, însă acestea, nu se știe de ce, preocupă cel mai mult FMI.

FMI nu va admite compromise

Gaura din buget ce crește tot mai mult, reducerea semnificativă a rezervelor valutare, cheltuielile enorme pentru acordarea ajutorului financiar pentru Banca de Economii și Banca Socială, în care Banca Națională a introdus la finele lunii noiembrie administrarea specială (potrivit datelor FMI, ajutorul a constituit 3,5% din PIB – 3,5 mild.lei), vor necesita o acoperire financiară.

„Mijloace bugetare pentru acest scop nu sunt, impulsionarea activității economice nu se vede, idei de dezvoltare a economiei, care ar schimba cardinal situația, nu se văd, de aceea, a doua zi după aprobarea de către Cabinetul de Miniștri, autoritățile moldovene expediază Fondului o scrisoare pentru inițierea negocierilor privind noul program de colaborare”, menționează specialiștii.

Potrivit NOI.md, noul program de colaborare va fi prevăzut pentru aproximativ trei ani, iar componenta lui financiară va fi nu mai mică decît în cea din programul anterior, dar posibil ceva mai mare.

Programul anterior de trei ani de colaborare al FMI cu Moldova, care a expirat în aprilie 2013, prevedea o susținere financiară în valoare de 369,6 mil. drepturi speciale de tragere (DST) (circa $570 mil.), dintre care Moldova a primit doar 320 mil. DST (circa $490 mil.). Ultima tranșă nu a fost alocată din cauza că autoritățile moldovene nu și-au îndeplinit angajamentele.

În special, este vorba despre „majorările neplanificate de pensii, introducerea impozitului unic în agricultură și TVA de 12% în loc de 20% pentru producătorii de zahăr, cu achitarea reală în buget doar a TVA de 8%”.
Spre deosebire de programul anterior, precum menționează interlocutorii NOI.md, actualele negocieri vor fi foarte dure, iar FMI nu are de gînd să accepte compromise și va cere soluționarea tuturor problemelor acumulate, în pofida alegerilor locale din anul viitor.

Deși trebuie de menționat că ritorica Fonului în ajunul alegerilor parlamentare a fost mai blîndă. Chiar și raportul detaliat privind rezultatele misiunii a fost publicat după alegeri, deși misiunea s-a aflat în Moldova de pe 25 septembrie pînă pe 7 octombrie. Potrivit NOI.md, autoritățile moldovene i-au solicitat fondului să nu facă în ajunul alegerilor declarații critice dure la adresa pertidelro coaliției proeuropene.

Vor fi oare gata autoritățile moldovene să accepte condițiile FMI?

În primul rînd, FMI va solicita să fie făcută ordine pe piața financiară. Printre condițiile fondului vor fi: „lichidarea eșalonată a băncilor problematice, tragerea la răspundere și interdicția pe viață la deținerea în proprietate a instituțiilor financiare pentru cei vinovați de falimentarea celor trei bănci - Banca Socială, Banca de Economii și parțial Unibank”.

Toate aceste trei bănci, potrivit presei, sau aparțin, sau sunt controlate în mare măsură de Ilan Șor, care la ai săi 27 de ani a devenit un cunoscut antreprenor, proprietar de hoteluri, aeroporturi, bănci și avioane, precum și soțul interpretei Jasmin din Rusia.

Despre Ilat Șor se știe că și-a „făcut” primul capital major, acordînd ajutor conducerii Confederației Sindicatelor din Moldova la vînzarea patrimoniului sindical (hotelurile „Cosmos”, „Turist”, baza turistică „Doina”, sanatorii, terenuri etc.). Potrivit presei, sindicatele moldovene au pierdut în aceste tranzacții zeci de milioane de lei. Apoi dl Șor a apărut în calitate de beneficiar al deciziei scandaloase a instanței judiciare privind interzicerea activității magazinelor companiei „le Bridge Corporation LTD” în Aeroportul din Chișinău.

Recent, Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a obligat Republica Moldova să achite acestei companii 35,1 mil. lei în calitate de compensații pentru pierderile suferite în urma deciziei ilegale ale judecătorilor moldoveni plus dobînda EURIBOR. La începutul anului curent, Ilan Șor a devenit cunoscut drept președinte al companiei concesionare, ce gestionează Aeroportul de la Chișinău.

Se știe că dreptul de concesiune pe 50 de ani a Aeroportului Chișinău a fost obținut de către Ilan Șor fără vreo plată în bugetul Moldovei, dar doar sub obligația de a face investiții în funcție de creșterea fluxului de pasageri a acestui nod de transport aerian. Se spune că în momentul trecerii acestui activ public major în gestiunea acestui tînăr businessman, pe contul întreprinderii de stat erau cîteva milioane de euro (12 mil.), iar profitul anual al tuturor afacerilor aeroportului constituie cel puțin 200 mil. lei. Suficient pentru a îndeplini lejer orice obligații concesionale și pentru a cîștiga puțin pentru el și partenerii săi.

Iar acum Ilan Șor figurează drept o persoană care a condus cîteva bănci, după care Banca Națională a intervenit urgent în activitatea acestor instituții financiare și a alocat miliarde de lei pentru asanarea lor. Se spune că aproximativ aceste sume au dispărut de pe conturile acestor bănci.

În concluzie trebuie de menționat că noi (noi, deoarece activitatea acestui businessman „de amploare” se răsfrînge asupra tuturor), desigur, avem de a face cu o personalitate talentată, care cu timpul are șansele de a deveni un întreprinzător cu experiență, capabil, nu prin scheme financiare, dar prin crearea producției și locurilor de muncă să aducă un mare folos țării noastre. Dar oare nu costă prea mult Republica Moldova instruirea, achitarea datoriilor conform schemelor financiare și întreținerea lui Ilan Șor?

La solicitarea Băncii Naționale, organele de drept deja au inițiat cercetarea „tranzacțiilor dubioase, în rezultatul cărora, circa 18 mild. din activele acestor trei bănci au fost transmite unui cetățean străin”. Însă cu ce se vor încheia aceste acțiuni, deocamdată, nu se știe.

În legătură cu cazuri similare, fondul va cere, de asemenea, „adoptarea măsurilor împotriva spălării banilor”, formulate de către misiunile anterioare ale FMI și BM, „inclusiv stabilirea jurisdicțiilor cu risc sporit, rezidenții cărora nu vor putea deține pachete de acțiuni ale instituțiilor financiare ale țării”.

Un capitol aparte al negocierilor va fi și asigurarea transparenței structurii acționarilor, stabilirea prin lege că băncile pot aparține acționarilor privați, neimplicați în scheme și tranzacții dubioase”. În acest sens, apar două întrebări: 1. Care sunt criteriile „onestității”? 2. Va obține oare Banca Națională informații depline despre toți acționarii (pînă la persoane fizice) băncilor străine, ce funcționează pe teritoriul Republicii Moldova?

Potrivit datelor interlocutorilor NOI.md, Fondul va insista asupra asigurării unei independențe reale a regulatorilor pieței financiare – Băncii Naționale și a Comisiei Naționale pentru Piața Financiară. „De anume aceste instituții independente nu acționează atunci cînd este necesar? Explicația constă anume în faptul că ele nu sunt independente. Dependența lor este politică, de șefii de partid”, afirmă unul dintre specialiști.

Totodată, autoritățile moldovene vor trebui să modifice legislația, astfel încît să nu le permită „judecătorilor corupți să blocheze activitatea regulatorilor sau să anuleze hotărîrile acestora”.

Ținînd cont de problemele cu care se confruntă piața financiară, FMI va cere adoptarea unei legi separate privind gestionarea crizelor financiare, „care ar stabili clar răspunderea instituțiilor și ar asigura monitorizarea din partea Parlamentului”.

În septembrie curent, Guvernul a adoptat sub propria răspundere în fața Parlamentului un șir de modificări la actele legislative („cu privire la Banca Națională”, „cu privire la instituțiile financiare”, „cu privire la datoria publică, garanțiile și recreditările publice”), care prevăd, printre altele, acordarea ajutorului de stat băncilor comerciale „în situații de criză financiară de sistem sau a riscului apariției acesteia”.

Potrivit modificărilor, ajutorul de stat poate fi acordat băncilor prin oferirea de către BNM a creditelor urgente pe termen scurt. Printre instrumentele de acordare a acestei asistențe se numără garanțiile de stat și Hîrtiile de Valoare de Stat (HVS), emise în situații de criză în sistem pe piața bancară sau de risc a apariției acesteia. Însă legea nu stabilește mecanismul de control asupra oferirii asistenței financiare, precum nici răspunderea în cazul încălcării normelor sau nerambursării creditului.

Reformele, atît de mult discutate

Potrivit datelor interlocutorilor NOI.md în afara schimbărilor pe piața financiară, FMI va recomanda insistent să fie promovate, în sfîrșit, reformele structurale. Acestea sunt importante, mai ales pe fonul riscului reducerii ritmurilor de creștere economică în RM și majorarea deficitului contului curent din cauza sporirii importurilor și reducerii volumului transferurilor bănești.

Asemenea reforme nu au fost efectuate pînă în prezent din cauza lipsei voinței politice sau pentru că sunt dureroase. Una dintre aceste reforme este reforma sistemului de pensii. „Aceasta trebuie să includă o metodologie de calcul mai exactă, revizuirea modului de indexare, anularea tuturor facilităților nemeritate, precum și egalarea treptată a vîrstei de pensionare a femeilor și bărbaților”, spun specialiștii.

Totodată, va fi pusă și problema asigurării unei legislații stabile și uniforme privind TVA. În Moldova la unele mărfuri este aplicată o taxă redusă, spre exemplu, la producția agricolă. FMI a criticat dur întotdeauna facilitățile acordate agrarienilor.

Nu va rămîne neexaminată nici tema autonomiei locale. „Autoritățile moldovene vor trebui să revizuiască legea cu privire la finanțarea publică locală, în direcția prevenirii formării datoriilor la bugetele locale și transmiterii lor în bugetul public”, menționează experții.

Totodată, va fi pusă iarăși în discuție și problema tarifelor. FMI întotdeauna a pledat împotriva subvenționării tarifelor și a reținerii neasigurate a creșterii acestora. În opinia experților, tarifele trebuie să fie comparabile cu nivelul de acoperire a cheltuielilor. „Va trebui efectuată o evaluare a situației financiare a furnizorilor de energie electrică și termică, iar în caz de necesitate, de egalat tarifele, reglementate de stat, cu nivelul ce va permite acoperirea cheltuielilor de producție”, afirmă interlocutorii NOI.md.

Nu este exclus că FMI va cere, ca și anterior, privatizarea tuturor activelor de stat. „Cazul Băncii de Economii a demonstrat încă o dată că statul moldovenesc nu este un bun gestionar al patrimoniului său. E mai bine ca acesta să fie administrat de persoane private”, menționează specialiștii.

Luînd în considerație cerințele destul de dure ale FMI, precum și implicarea politicienilor moldoveni în toate din problemele enumerate mai sus, actuala rundă de negocieri dintre autoritățile moldovene și fond va fi foarte dificilă. Însă necesitatea stringentă de bani ar putea determina autoritățile de la Chișinău să fie mai flexibile. Iar după obținerea ajutorului din partea FMI, Moldova va deveni și mai dependentă față de Occident, așa cum se întîmplă în Ucraina.

De notat că experții FMI sunt instruiți în așa fel, încît, pentru reducerea indicatorilor relativi ai deficitului bugetului, ei oferă întotdeauna sfaturi (ne învață), cum să reducem cheltuielile. Sfaturi de alt ordin, ei, de regulă, nu oferă, iar FMI, în cadrul analizei, parcă nu atrage atenția asupra capitolelor bugetului, legate de cheltuielile capitale, care deseori nu sunt motivate, inclusiv, cheltuielile enorme pentru construcția drumurilor, însă cere să fie reduse anume acele capitole, ce țin de învățămînt, sănătate și asigurare socială. De ce experții Fondului fac acest lucru? De ce ei cer ca oamenii săraci din Moldova să devină și mai săraci? Poate Guvernul nostru le va adresa această întrebare în cadrul negocierilor sau ne va oferi răspunsul, dacă îl știe?

Este evident că în spatele acestei politici a FMI nu stă un anumit scop ascuns, de aceea, probabil, ar avea sens ca conducerea țării să examineze cu experții acestei organizații o altă cale de reducere a deficitului bugetului: includerea în memorandum a punctelor ce va permite creșterea PIB. Spre exemplu, un complex de măsuri privind sporirea eficienței sistemului financiar (reducerea dobînzilor în valută națională; sporirea calității resurselor creditare; facilitarea emisiunii și circulației obligațiilor corporative), de dezvoltare a provinciei și a producției de înlocuire a importurilor (taxe fiscale reduse, pentru mijloacele investite în provincie și crearea producțiilor de înlocuire a importurilor), de dezvoltare a turismului etc.

Însă FMI, nu știu de ce, nu ne învață acest lucru.

Notă.

Moldova a aderat la FMI pe 12 august 1992. Cota RM în FMI este 123,2 mil. DST (circa $191 mil.) sau 0,05% din total DST. Dreptul de participare la vot a RM în FMI – 1973 de voturi, sau 0,08% din numărul total. FMI include 188 de țări membre.