Iurie Leancă: Noi sîntem gata

Foto: noi.md

În ajunul alegerilor parlamentare din 30 noiembrie 2014, prim-ministrulRepublicii Moldova, Iurie Leancă, a vorbit într-un interviu pentru redactorul-șef al portalului NOI.md, Irina Astahova, despre faptul dacă există pericole pentru securitatea națională a țării, cînd va avea loc următoarea ședință a Guvernului, cum să fie stopată împărțirea cadourilor electorale, despre poziția lui față de marea privatizare dinaintea alegerilor, despre relațiile cu Vladimir Filat și o eventuală coaliție cu comuniștii.

- Recent, SIS-ula făcut o declarație despre posibilitatea tensionării situației în Moldova în zilele următoare, în legătură cu alegerile. A fost discutată această temă la Guvern și ce puteți spune în legătură cu aceasta? Cum comentați declarația?

- Pe scurt, în perioada electorală la noi în țară, nu știu de ce, „temperatura organismului” începe să crească. Poate e un lucru obiectiv: emoțiile și spiritele se încing. Mai ales că rezultatele acestor alegeri vor influența nu doar asupra faptului cine va guverna țara în următorii patru ani, dar și ce țară vrem să construim. Prin urmare, această tensionare a spiritelor poate fi explicată.

Iar cînd în țară spiritele se încing, atunci, cred că la unii apare dorința de a lucra și de a activa nu doar în cadrul legal. Apoi, noi cu toții știm că ne aflăm într-o regiune care trece prin momente grele.

Totodată, noi continuăm să avem un conflict teritorial nesoluționat, așa-zisul conflict „înghețat”. Iar oponenții noștri politici nu întotdeauna folosesc doar metode legale. De aceea, desigur, noi trebuie să fim foarte atenți. Să facem tot posibilul ca, pe de o parte, alegerile să se desfășoare într-un context perfect legal și calm: noi trebuie să demonstrăm că în ultimii 4-5 ani nu doar societatea s-a maturizat, dar și instituțiile puterii.

Pe de altă parte, trebuie să fim atenți față de diferite tentative de a destabiliza situația în țară. Asemenea încercări au fost făcute la începutul acestui an și au fost întreprinse și pe parcursul anului. Însă eu sînt convins că totul va fi bine. Noi sîntem pregătiți. Urmărim foarte atent situația. Dar repet: eu sper foarte mult și vreau să chem toate forțele politice din țară să înțeleagă că cel mai important lucru pentru noi sînt interesele țării, interesele naționale.

Iar interesele naționale dictează să avem liniște și pace. Să avem doar confruntări de idei, argumente, dar nu tentative, dacă cineva nu va obține voturile la care a sperat să scoată oamenii în stradă. Acest lucru este ilegal și toate aceste încercări for fi contracarate.

- Săptămîna trecută iarăși nu a avut loc ședința Guvernului. Acest lucru are vreo legătură cu șantajul liberal-reformatorilor? Și cum intenționați să soluționați această problemă pînă la alegeri?

- Nu are legătură cu șantajul. În principiu, eu înțeleg perfect. Au rămas doi membri ai cabinetului de miniștri, care reprezintă la moment acest partid. Alți colegi – din partidul meu și din Partidul Democrat – s-au inclus în campania electorală. Adică, pînă la alegeri și-au întrerupt calitatea de membri ai guvernului. De aceea, noi acum nu avem o majoritate.

Dar noi ne-am înțeles: dacă apare ceva extraordinar, atunci noi vom găsi o posibilitate legală să ne convocăm într-o zi, să discutăm și să hotărîm problemele. Însă pe moment, noi nu avem nimic extraordinar. Așa că sînt convins că după alegeri, la începutul lunii decembrie, vom avea ședința următoare a Guvernului.

- Ați declarat că pentru utilizarea resursei administrative în cadrul alegerilor, inclusiv a transportului de serviciu, funcționarii riscă să fie demiși. Va fi într-adevăr demis cineva?

- Au am vorbit deja despre aceasta și am cele mai serioase intenții în acest sens. De aceea, pentru mine ar fi foarte important să primesc asemenea semnale de la societatea civilă sau de la jurnaliști, care uneori au posibilitatea să înregistreze unele cadre și să demonstreze cum se întîmplă acest lucru.

De cînd am făcut această declarație în cadrul ședinței Guvernului, nu am primit asemenea semnale. Dacă le aveți, vă rog, expediați-ni-le nouă și, cel puțin, vor fi aplicate unele sancțiuni. Reiterez: pentru mine este foarte important să arătăm că, în comparație cu anul 2009, cînd această resursă administrativă a fost utilizată în mod nedemocratic și, ca fostă opoziție, noi am simțit acest lucru, eu aș dori ca noi să nu demonstrăm același comportament. Mai ales că societatea noastră a evoluat în această perioadă. Eu sînt convins de aceasta.

- Dar ce să facem cu „procesul cadourilor”, cînd concurenții electorali utilizează pachete alimentare, iar acest lucru a devenit deja un fenomen obișnuit în perioada electorală în țara noastră?

- De acest lucru răspunde deja nu Guvernul, ci Comisia Electorală Centrală. Acolo trebuie să parvină toate plîngerile și semnalele că asemenea acțiuni au loc. Dar totuși, ținând cont demodul în care presa reflectă campania electorală, asemenea elemente sînt mai puține ca înainte. Cel puțin, eu nu văd o campanie în masă, cînd pachetele cu alimente și alte cadouri electorale sînt împărțite în stînga și în dreapta.

Dar iarăși: acest fapt este total necivilizat și neconstructiv. Eu aș vrea foarte mult ca la noi, la alegeri, să se vorbească exclusiv despre idei. De ce viziunea mea, opinia mea despre faptul cum trebuie să se dezvolte țara este mai bună decît cea a oponenților politici?

În această campanie, pe de o parte, desigur, persistă, într-o măsură oarecare, anumite discuții despre modul în care trebuie să se dezvolte țara noastră mai departe. Dar să existe o confruntare încinsă a dovezilor și argumentelor, ca noi să urmărim această discuție, din păcate, eu încă nu prea observ.

- Săptămîna aceasta, membrul guvernului condus de Dvs., ministrul Economiei,AndrianCandu, a făcut cîtevadeclarații serioase. În special despre faptul că trebuie permisă prin lege vînzarea terenurilor agricole străinilor. Este poziția Guvernului sau opinia lui personală?

- Eu am vorbit cu el după ce am citit interviul lui pentru o agenție rusă, deoarece el a abordat acolo și alte subiecte serioase – despre privatizare etc.

Dacă am înțeles corect, el se referea la problema liberalizării pieței funciare, în baza faptului că noi avem Acordul de asociere cu Uniunea Europeană. Eu am vorbit cu el și după aceasta el a făcut un comentariu despre faptul cum a fost interpretat interviul său.

Vreau să declar foarte serios și responsabil: în legătură cu pămîntul, noi nu avem vreo obligație față de Uniunea Europeană. Acest subiect nu este reglementat nici în cadrul Uniunii Europene de Bruxelles. Sînt state membre ale UE, unde pămîntul se vinde. Iar sînt țări, inclusiv membrii noi – unde pămîntul nu se vinde străinilor. Așa că noi nu avem vreo obligație în acest sens. Ea nu figurează în Acordul de asociere. Iar problema liberalizării pieței funciare poate fi doar subiectul unor discuții interne.

- Dar opinia Dvs. personală?

- Iar opinia mea personală este că despre aceasta trebuie să vorbească specialiștii. Și trebuie să examineze și experiența altor state, unde această problemă a fost soluționată în sensul vînzăriipămîntului către persoane și companii străine. Așa că noi trebuie să pornim de la oportunitatea economică, dar și politică. Acest subiect nu este pentru perioada actuală.

Iar cît privește privatizarea – vînzareaprincipalelor întreprinderi de stat: „Moldtelecom”, rețelele de distribuție Nord și Nord-Vest, a Căilor Ferate … Dacă țineți minte, noi am examinat acest subiect anul trecut. Și atunci eu am adoptat o decizie și le sînt recunoscător colegilor din Guvern că m-au susținut – pînă la alegeri nici un fel de privatizare a obiectelor mari și strategice. Pentru că dacă noi vom face acest lucru în grabă, atunci vor apărea acuzații că au fost respectate anumite interese, că iarăși nu am mers pe calea normală.

De acea, noi am adoptat decizia de a sista „marea privatizare” pînă la alegeri. Și de a o desfășura într-o atmosferă normală. În opinia mea, va trebui să facem tot posibilul pentru a atrage investitori strategici. Cei care for reuși nu doar să cumpere anumite active publice, dar să facă ca această achiziție să aducă beneficii societății: și cetățenilor, și economiei noastre. Să apară noi tehnologii, ca acest lucru să nu ducă la scumpirea serviciilor, ci la ieftinirea lor și la sporirea calității de prestare a acestora.

Așa că aici nu trebuie să fie nicio grabă. Sînt convins că după alegeri, vom putea lucra cu experții și să facem în așa fel ca totul să fie transparent și ca acest proces să ne aducă la atingerea acelor scopuri pe care noi ni le-am propus prin privatizare.

- Politica bugetar-fiscală pentru anul viitor trebuia elaborată încă în luna mai și adoptată de Parlament în cadrul sesiunii de primăvară-vară. Iar pînă la 1 octombrie, Guvernul trebuia să prezinte Parlamentului proiectul bugetului pentru anul viitor. A fost elaborat un proiect de către guvernul condus de Dvs. și de ce nu este prezentat? Care sînt problemele? Aveți niște schițe?

- Schițele documentelor sînt: ele au fost elaborate de Ministerul Finanțelor, care le-a discutat cu ministerele și organele puterii locale etc. Însă la Guvern noi încă nu le-am examinat.

Știu că este o lege ce ne obligă să examinăm și să adoptăm proiectele politicii fiscale și bugetare în anumite termene, dar, totodată, eu consider că o deviere mică în acest caz – nu este chiar o încălcare atît de mare a legii. În anul în care în țară au loc alegeri, eu cred că în principiu am putea aștepta o lună-două după scrutin. Să le oferim posibilitatea acelor forțe care vor veni la putere să se acomodeze. Deși sînt convins că, în principiu, partidele proeuropene vor rămîne la putere.

Însă atunci cred că va trebui să privim situația sub alt unghi – cînd ai un mandat de patru ani în față. Pentru că pentru noi este important să promovăm această politică nu doar un an, dar să avem o perspectivă pe termen mediu. Și, apropo, așa se întîmplă în toate țările. Chiar recent am văzut cum se întîmplă în Germania. Ei au avut alegeri anul trecut, iar bugetul l-au adoptat abia în primăvara acestui an.

Așa că o reținere de vreo două luni, în principiu, nu cred că ne-ar putea crea impedimente pentru o politică bugetar-fiscală normală. Repet – noi pornim de la faptul că planificăm acum pentru trei ani înainte. Și politica fiscală pentru anul 2015 trebuie să devină un element al acestei planificări pe termen mediu.

- Vladimir Filat a declarat că, dacă PLDM va veni la putere în componența Coaliției, atunci Dvs. veți rămîne candidatul partidului la postul de premier. Dacă veți fi propus din nou la acest post, ce greșeli veți evita și ce veți lăsa fără schimbare?

- Haideți să începem cu lucrurile corecte. În opinia mea este corect faptul și nimeni nu contestă că noi am învățat că lucrăm mai eficient într-o coaliție de guvernare. Dacă noi vom examina ultimele șase luni, atunci cred că toate forțele politice ce constituie nucleul Coaliției au făcut anumite concluzii.

Și este nu doar meritul meu – este meritul tuturor celor trei formațiuni politice, al membrilor cabinetului de miniștri, că noi am putut găsi posibilitatea de a discuta problemele, chiar și atunci cînd punctele noastre de vedere nu coincideau, într-un context normal, fără a le scoate în public, arătînd cine și ce poate. Noi am identificat un mecanism care există în toate țările democratice, cînd aceste subiecte sînt discutate normal, într-o atmosferă constructivă. Și, de regulă, noi găseam soluții.

Acest spirit al înțelegerii reciproce, cînd ai o atmosferă normală și poți să te ocupi de problemele stringente ale societății, ale cetățenilor – trebuie păstrat neapărat. Sînt convins că această experiență ne va ajuta, inclusiv după alegeri, să ne gîndim imediat la priorități. Noi trebuie să regîndim mai multe lucruri. Trebuie să facem ca lucrurile să meargă bine – fie infrastructura, fie investițiile, învățămîntul, agricultura etc. – acest lucru trebuie continuat. Deși, bineînțeles, cîte ceva va trebui corectat.

Ceea ce nu am reușit, din păcate, influențează atmosfera din societate, deoarece, în opinia mea, cele mai mari probleme la momentul actualconstituie faptul că nu am putut lovi mai eficient în corupție. În acest plan am făcut abia primii pași: reformăm justiția, reformăm procuratura. Însă aceștia sînt doar primii pași și nu avem, deocamdată, rezultate palpabile. Iar acest fapt subminează încrederea cetățenilor față de instituțiile puterii și va lovi direct asupra bugetului etc.

Iar cînd este lovit bugetul, noi nu putem să facem nimic pentru a soluționa cea de-a doua problemă – veniturile mici ale populației. Deși, în principiu, tendința și toate cifrele arată că există anumite îmbunătățiri. Dar problema veniturilor joase ale populației este una dintre cele mai importante.

De aceea, următorul program de activitate al Guvernului noi trebuie să-l pregătim astfel, încît să avem posibilitatea de a realiza un salt economic. Nu doar să ne dezvoltăm la nivelul creșterii PIB-ului de 4-5%. Deși acest indicator este foarte bun conform standardelor europene, dar la noi, pentru moment, punctul de pornire nu este prea mare. Noi rămînem a fi nu cea mai dezvoltată țară din Europa. Ci, dimpotrivă, din păcate.

Noi trebuie să perfecționăm ceea ce numim lupta sistemică cu corupția. Și aici ajutorul UE, al Comisiei Europene este foarte binevenit. Aceste structuri au ajutat alte țări, care deja au aderat sau aderă la Uniunea Europeană. Sînt convins că ele ne vor putea ajuta foarte eficient.

Toate acestea ar trebui să contribuie la faptul ca peste doi-trei ani, bunăstarea cetățenilor noștri nu doar să crească cu 10-20%, car ca ei să vadă schimbări reale spre bine. Și iarăși, conlucrarea noastră cu Uniunea Europeană, acel model de construcție a unui stat funcțional, care contribuie la bunăstarea economică și socială, sînt convins că vom reuși.

La modul general, greșelile noastre au fost comise atît din motive subiective, cît și obiective. Printre acestea e și situația foarte complicată din regiune, care a influențat direct acțiunile noastre. Pentru că ceea ce se întîmplă, din păcate, în Ucraina nu poate să nu ne afecteze și pe noi. Și din punct de vedere economic, și din punctul de vedere al securității etc.

- Întrebare din Facebook: puteți să recunoașteți cinstit – pentru care probleme nesoluționat ați putea să vă asumați răspunderea personală în fața țării, în fața poporului, față de Dvs. înșivă?

- Pentru cele nesoluționate? Noi purtăm răspundere colectivă, deși eu, ca premier, am o responsabilitate mai mare ca a colegilor.

Referitor la Guvern: aici nu e doar o singură problemă. Noi mai avem multe neajunsuri, care apar din cauza problemelor cotidiene în societate, în general, inclusiv din cauza mentalității noastre. Spre exemplu, noi avem agenții independente, care ar trebui să joace un rol major în construirea unui model economic. Noi le-am creat, aceste agenții independente, însă nu se observă eficiența lor, influența lor asupra formării prețurilor, asupra creării unui mediu fără monopol, cu o concurență loială etc.

- Problema e în corupție?

- Unii numesc aceasta corupție, alții – lobby, alții ineficiența instituțiilor noi. Aici, desigur, trebuie de acționat mai dur. În principul, chiar și decizia de ieri privind „Cartea verde” arată că atunci cînd insiști, și judecătoriile noastre ascultă.

Ați văzut: decizia de a ieftini cu peste treizeci de procente „Cartea verde” –în urmă cu o săptămînă eu am vorbit despre aceasta la ședința Guvernului. Apoi am discutat și cu colegii. Așa că, în principiu, se poate de lucrat, dar acum trebuie să construim o altă temelie.

- Cu ceva timp în urmă circulau zvonuri că, din cauza divergențelor cu Vladimir Filat, veți crea propriul proiect politic. Cît de adevărate sînt aceste afirmații?

- Despre aceasta am vorbit nu eu și nici domnul Filat. Avem mulți prieteni, dar și dușmani. Atunci cînd nu au cu ce se ocupa, încep să alimenteze diferite zvonuri privind existența unor probleme, antagonisme, contradicții etc. Am relații absolut normale cu domnul Filat și cu colegii de partid. Partidul nostru este un organism viu. Noi am demonstrat că putem nu doar să ne adaptăm la noile realități, noi am arătat că putem să direcționăm aceste realități în direcția necesară țării. Iar faptul că avem discuții și că uneori avem diferite puncte de vedere – este destul de normal. Eu nu aș vrea ca la noi în partid că existe un singur punct de vedere, susținut de toți. Viața însă e cu mult mai bogată și mai complicată. Chiar și în familie soția și soțul au diferite puncte de vedere asupra educației copiilor sau cum trebuie cheltuiți banii.

Așa că discuțiile în partid sînt destul de normale, constructive și contribuie la identificarea soluțiilor necesare.

- Cu cît sînt mai aproape alegerile, cu atît mai mult se vorbește despre eventuale coaliții postelectorale. Se vorbește foarte mult despre o coaliție a actualelor partide de guvernămînt cu Partidul Comuniștilor. Cît de posibil este acest lucru în opinia Dvs. și în ce condiții?

- Cu cît alegerile sînt mai aproape, cu atît noi discutăm mai mult cu oamenii. Intensitatea discuțiilor – și a mea și a colegilor mei – crește. Cu atît mai bine se înțelege că forțele proeuropene au o oportunitate foarte bună de a crea o majoritate confortabilă în parlament.

Eu nu am avut și nici nu am încredere în comuniști. Și nu cred în această utopie – acum, în sec. XXI, să construiești un asemenea stat. În general, nu înțeleg, ce au în comun comuniștii cu realitatea de acum. Iar faptul că în Rada Supremă din Ucraina comuniștii, în general, nu au ajuns, ei au fost trimiși acolo unde le este locul, demonstrează că noi avem șanse bune să mergem pe aceeași cale.

Ei sînt oportuniști. Nu au principii și scopuri clare. Într-o zi ei pot fi cu Europa, în alta – cu Uniunea Vamală. Dacă Dvs. înțelegeți unde sînt limitele lor și care sînt pozițiile lor principiale, atunci eu omenește vă invidiez. Eu nu înțeleg. Să încerci împreună cu acești așa-ziși „tovarăși” nu doar să construiești un stat normal, dar uneori să adopți decizii dure, necesare, dificile, eu nu prea înțeleg cum putem face acest lucru.

Haideți să uităm pe un moment despre denumirea partidului: da, acolo sînt specialiști buni, chiar foarte buni, dar în general, PCRM, ca formațiune, sînt convins, cu ei nu se poate de construit nimic împreună.

- În România a fost ales un nou președinte, partenerul partidului din care faceți parte, însă înaintea alegerilor Dvs. ați mers să susțineți un alt candidat la acest post. Nu vă temeți că acum PLDM va rămîne fără susținerea partenerului român?

- În primul rînd, acest fapt nu va avea nicio consecință asupra relațiilor noastre interstatale. Eu atunci am menționat că am fost la București în calitate de prim-ministru. În spiritul pragmatismului, corectitudinii politice. Deoarece premierul României ne-a ajutat. Și nu putem să nu observăm că acest ajutor înseamnă mai multe oportunități pentru cetățenii țării noastre.

Cît privește noul președinte ales, atunci eu l-am felicitat, i-am dorit succes în obținerea scopurilor. Din cîte înțeleg, sarcina principală este ca România să devină un stat puternic. De aceasta va depinde în mare măsură nu doar dezvoltarea țării, dar și stabilitatea și bunăstarea regională. Sînt convins că și relațiile cu Moldova și cu alte țări vor fi dezvoltate în direcția potrivită.

Agenda noastră în relațiile bilaterale cu România este foarte bogată și eu sînt convins că ea și mai departe se va dezvolta ascendent: și în domeniul proiectelor energetice, și privind podurile, și privind investițiile etc.

- Deschiderea secțiilor de votare în Rusia ridică foarte multe semne de întrebare. De ce Guvernul nu a adoptat decizia ca numărul secțiilor de votare să fie proporțional cu numărul cetățenilor moldoveni care lucrează peste hotare? În Italia sînt mai multe secții de votare decît în Rusia, deși acolo lucrează mai puțini cetățeni moldoveni decît în Federația Rusă.

- Foarte pe scurt. Numărul cetățenilor moldoveni în Rusia, din păcate, a devenit un subiect foarte speculativ. Ba aud că 700 de mii de cetățeni moldoveni lucrează acolo, ba mai mulți. Se creează impresia că în Moldova, în general, nu a rămas nimeni. Dacă analizăm numărul cetățenilor noștri care trăiesc și lucrează în Italia, SUA, Spania, atunci aici ar trebui să rămînem doar noi doi.

Noi avem datele oficiale ale organelor abilitate rusești – peste 300 de mii. Dar haideți să nu uităm că majoritatea lor sînt lucrători sezonieri. Adică pe 30 noiembrie aceștiase întorc acasă – eu cunosc acest lucru nu din auzite, dar de la ambasada noastră, de la organizațiile ce reprezintă interesele concetățenilor noștri care lucrează în Rusia. Acesta este primul moment.

Al doilea:noi avem experiența votului în Italia și în Rusia în 2010. Acum noi nu facem acest lucru în premieră. Apropo, comuniștii și socialiștii, care pledează atît de fervent pentru aceasta, au uitat că în anul 2009 ei au refuzat deschiderea secțiilor de votare în afara ambasadelor și consulatelor.

Am făcut un studiu să aflăm cîți au participat atunci la alegeri. Dacă nu mă înșală memoria, atunci, în 2010, doar 4 mii de concetățeni de-ai noștri au votat pe teritoriul Rusiei. De aceea, ținînd cont de aceste date, noi am făcut anumite majorări, în special în Moscova, deoarece se pare că acolo este cea mai mare concentrare a cetățenilor noștri.

Noi nu doar urmărim toate acestea. Noi ținem cont și de experiența României. Discutăm permanent cum să facem ca în toată lumea unde deschidem secții de votare în afara ambasadelor în consulatelor concetățenii noștri să nu aibă probleme. Să nu stea cîteva ore în rînd pentru a-și exercita dreptul la vot.

- Încă o întrebare de pe rețelele de socializare. În aceste condiții dificile ar putea oare autoritățile moldovene să nu facă declarații privind susținerea sancțiunilor împotriva Rusiei, pentru a nu înrăutăți relațiile cu vecinul din Est? Lukașenko ne-a spus direct: uneori trebuie de tăcut.

- Dar unde ați auzit asemenea declarații? Nu a fost așa ceva! În societate, din păcate, cineva alimentează aceste zvonuri. Poziția noastră este foarte clară. Cu regret, noi avem de a face cu sancțiunile Moscovei împotriva Republicii Moldova. Cu sancțiuni comerciale, care nu au nici un temei: nici tehnic, nici comercial.

Spre regret, asemenea decizie a fost adoptată la Moscova. Noi am avut discuții și consultări pe această temă, dar nu am primit nici un argument care să explice de ce a fost adoptată această decizie. Chipurile, din cauza că noi am semnat Acordul de liber schimb cu Uniunea Europeană, iar acum și cu Turcia – este un avantaj foarte mare, că noi avem un asemenea regim cu trei organizații mari. CSI, Uniunea Europeană, Turcia – cu 80 de milioane de locuitori. Este un mare avantaj și toate acordurile corespund în esență, deoarece toate se ghidează de regulile Organizației Mondiale a Comerțului.

Așa că sancțiunile există, dar nu ale Moldovei împotriva Rusiei, ci ale Rusiei împotriva Moldovei. În al doilea rînd, pe noi nimeni nu ne obligă să aderăm la anumite sancțiuni: la sancțiunile Uniunii Europene sau ale SUA. Acolo, unde considerăm că acestea corespund intereselor noastre, noi le susținem. Unde credem că aceasta nu ne privește sau nu este în interesele noastre, noi nu le susținem. Așa că noi nu am aderat la nicio sancțiune împotriva Rusiei.

Pentru noi este important să le amintim colegilor noștri de la Moscova că, în ultimii ani noi am făcut tot posibilul pentru a avea un dialog normal. Noi niciodată nu facem promisiuni pe care nu le putem îndeplini. Nu am avut o evoluție a relațiilor bilaterale ca pe timpurile comuniștilor din 2001 pînă în 2009. Amintiți-vă:ba dragoste mare, ba sentimentul invers, ba au plecat cine știe unde.

Noi întotdeauna am vorbit clar și în aceeași limbă: și la Bruxelles, și la Moscova despre sarcinile noastre. De aceea, eu sînt convins că aceasta este boala creșterii și va trece. Și nu este doar o problemă între Chișinău și Moscova – aici confruntarea este mult mai mare. În care sîntemși noi oarecumimplicați.

Dar noi vom ține cont de acest fapt și sînt convins că vom obține o înțelegere normală cu autoritățile ruse. Deoarece eu le-am explicat, și ei nu au avut niciodată contraargumente normale, că alegerea europeană nu este un proiect geopolitic, este un proiect de creare a unui stat modern. Iar etnicii moldoveni, etnicii ruși, ucraineni și găgăuzi vor avea doar de cîștigat. Deoarece nimeni nu vrea să avem o societate bazată pe corupție, pe anumite interese, pe care nimeni nu le poate înțelege, dar toți știu că acestea lovesc în buzunarele noastre; pentru ca noi să avem ajutor de acolo.

Recent, la noi s-a aflat în vizită un europarlamentar din Letonia, care ne-a spus care este acolo pensia medie și salariul mediu – 300 de euro pensia și 800 de euro salariul mediu. Nu pentru că ei sînt mai deștepți ca noi, dar pentru că din 1991 ei au avut un scop foarte clar de a construi un stat normal cu ajutorul Uniunii Europene. Și pe noi ne-au ajutat financiar foarte mult: noi primim 42 de euro pe cap de locuitor, ca țară vecină, iar ei primesc peste 2 mii de euro. Acest lucru nu poate fi neînțeles.

Și acest fapt nu este îndreptat împotriva Rusiei sau a Belarusului. Vedeți, cu Belarusul noi avem relații excelente. Președintele Lukașenko a venit la noi, exportul crește. Și cu Rusia vom reuși, iar mărfurile noastre vor reveni pe piața rusească. Iar cîndse vor întoarce, costul lor va fi mai mare, deoarece noi acum vom investi în calitatea și producția mărfurilor competitive.

În încheiere aș vrea să spun următoarele: sper foarte mult ca toți cetățenii noștri, indiferent de limba în care vorbim sau de apartenența etnică, să înțeleagă încă o dată că votul pentru partidele care ne cheamă nicăieri – nu constituie o soluție. Noi trebuie să mergem înainte. Trebuie să continuăm calea începută. Da, am făcut greșeli, dar, cel puțin, recunoaștem aceste greșeli – acolo unde nu am procedat corect sau unde analiza noastră nu a fost cea mai bună. Noi căutăm ieșire din această situație.

Dar pentru a construi un stat european normal cu aceleași condiții de bunăstare și protecție a oamenilor, în primul rînd, altă cale nu avem. De aceea, eu sper foarte mult că această alegere europeană va fi confirmată. Iar discuțiile pe care le-am avut în colectivele rusofone – și la Chișinău, și la Bălți, și la Sud, arată că oamenii înțeleg acest lucru. Sper că această înțelegere va crește și atunci noi vom putea îndeplini principala sarcină – să ieșim din perioada de tranziție.