Transnistria stiri: 1405
Eurovision stiri: 504

Valeri Lițkai: Ia ce poți, ceilalți vor avea ce a rămas (VIDEO)

31 oct. 2014,, 14:40   Politică
12198 4
Foto: noi.md
Afirmaţia, prin care politologul Valeri Liţkai caracterizează politica economică dură, dar eficientă a liberalilor este suficientă pentru a descrie situaţia existentă la momentul actual în Moldova: „Ia ce poţi – ceilalţi vor lua ce va rămîne”. Despre specificul construcţiei politice şi al campaniei electorale din anul curent Valerii Liţkai a relatat în cadrul unui interviu acordat redactorului-şef al portalului informaţional NOI.md, Irina Astahova.

- Timp de peste 20 de ani de participare la viața politică a Moldovei am reușit să analizez cîteva companii electorale și pot să spun că actuala campanie se deosebește semnificativ de ce a fost anterior. Pînă acum au fost campanii electorale ale liderilor, dar nu ale echipelor. De aceea, scopurile programatice, denumirile partidelor s-au perindat ca un caleidoscop și, în esență, nu spuneau nimic despre politica promovată de partid. De aceea politica partidelor era imprevizibilă.

Au trecut 20 de ani și în Moldova au început să se formeze bazele sistemului politic, care se aseamănă mai mult cu cele ale țărilor din Europa de Est, așa ca Slovenia sau Slovacia. Adică, a început să se creeze spectrul partidelor politice, care pot fi deja clasificate conform unei scheme clasice – se la extrema dreaptă pînă la extrema stîngă. Liderii acestora, desigur, își păstrează importanța, însă încep să apară programe consistente, lozinci ce practic, nu vot putea fi schimbate nici în cadrul campaniei electorale, nici după.

Să începem cu lucrul cel mai simplu – alegerea geopolitică. Au trecut timpurile cînd se putea mai întîi pleda pentru Rusia, apoi pentru Occident, apoi iarăși pentru Rusia. Acum se prefigurează clar doi vectori: proeuropean și prorusesc, mai exact, aș spune – în direcția Uniunii Vamale. Și partidele diferă foarte mult, pledînd pentru un vector sau altul. Așa își desfășoară agitația, așa luptă, și așa alegătorii vor urmări activitatea lor.

- Care este atunci diferența între partide, dacă este vorba doar de vectorul geopolitic?

- Alegerea geopolitică este cea mai complicată. Dar partidele, în esență, prin lozinci, au început să se diferențieze conform unei scheme clasice: au apărut partide de dreapta, de stînga, partidele național-burgheze. Spre exemplu, PLDM este un partid clasic național burghez.

- Care sunt particularitățile acestuia ?

- Liberal-democrații promovează modelul liberal de dezvoltare pe calea capitalistă, cu cheltuieli sociale moderate. Importantă este doar eficiența.

Liberalismul este văzut ca o anumită libertate a gîndirii: faci tot ce vrei. Însă aceasta este mai mult o percepție literară. Liberalism în sfera economică înseamnă libertatea concurenței, libertatea de a cîștiga cît vrei și să-i exploatezi pe cei pe care vrei. Un model economic dur este eficient, dar foarte greu pentru majoritatea populației. Așa că asemenea partid național burghez există. putem spune că acesta este partidul oligarhilor naționali – ia ce poți, iar pentru ceilalți – ce rămîne. Liberalismul nu înseamnă întotdeauna libertatea de a merge pe piață.

Totodată, au apărut și partide de stînga, care promovează interesele majorității populației, lansează lozinci despre egalitatea socială, propun reforma fiscală pentru categoriile vulnerabile ale populației, chiar și elemente de naționalizare. Aceasta este o activitate normală. Problema este că odată ce partidele încep să promoveze aceste lozinci, ele sunt imediat întărite și nu le vor mai putea schimba după alegeri. În final, noi vom putea obține o schemă clasică a partidelor europene: de extremă stîngă, de extremă dreaptă și centriste. Iar alegătorii vor examina, în sfîrșit, esența acestor partide, dar nu portretele liderilor, și să ceară de la ele. Este o cale normală de dezvoltare a unui stat modern.

- De ce partidele pro-rusești, spre deosebire de cele europene, sunt atît de fărîmițate și conflictuale în Moldova?

- Partidele pro-europene – chiar și în denumire au un subiect – Europa. Iar cele pro-rusești pledează – care pentru Uniunea Vamală, care pentru Rusia. Aceasta este prima sursă de confuzie și a diferitor curente.

Doi: Uniunea Europeană utilizează un sistem bine pus la punct de atragere a noilor membri, aplică tehnologii foarte bine elaborate: politice, diplomatice și propagandistice – pentru formarea unei majorități parlamentare. Poate chiar cu visul de a crea un partid mare în parlament, care ar forma guvernul și ar purta responsabilitatea, plus, un număr mic de aliați. Deoarece alianța de astăzi este foarte instabilă.

Totodată, Uniunea Vamală este o structură ce se creează, care nu dispune nici de tehnologii politice, nici de propagandă, nici aliați. Ea a abia a început să se creeze.

Totodată, consilierii cu experiență ai blocului pro-europeană țin cont de faptul că circa jumătate de populație pledează împotriva integrării europene. De aceea sarcina lor primordială este să împartă electoratul de stînga într-o mulțime de părți. Anul acesta 11 partide au intrat pentru prima dată în cursa electorală, dintre care 9 sunt de stînga! Dacă pe eșichierul de dreapta totul este concentrat, atunci aici atenția electoratului este dispersată: sunt multe partide cu lozinci similare. Deși mulți lideri înțeleg perfect că ei nu au șanse de a accede în Parlament, totuși, ei se perindă – își fac treaba. În final, o parte considerabilă a electoratului potențial de stînga ar putea pur și simplu să nu participe la alegeri: „ce vă perindați acolo ca niște clovni?”

- Ce partide au șansa să ajungă în Parlament?

- Campania electorală se apropie de sfîrșit și sondajele de opinie oferă un tablou clar: în parlament ar putea intra trei partide de dreapta și trei de stînga. Restul nu intră nici măcar în marja de eroare, nu au șanse. Din partea stîngă – partidul centrului de stînga, să-i numim pe actualul comuniști centriști. Un partid clasic de stînga este cel al socialiștilor. Și mai este un partid populist cu viziuni în toate părțile – Renato Usatîi. Trei forțe au fost stabilite, fiecare își are electoratul său. Însă în general, eșichierul de stînga este foarte dispersat.

- De ce poziția națională nu se bucură de susținere?

- Forțele pro-europene sunt adeptele valorilor europene, care sunt anti-naționale. UE – este un cazan mare de topit, valorile generale neagă naționalismul îngust și chiar nu vor să examineze problemele națiunilor noi, așa ca Moldova. Comuniștii, de asemenea, sunt internaționaliști. În rezultat, din actualele partide cu șanse de accedere rămîn doar două care promovează moldovenismul drept sarcină de partid. Și ele duc întreg spectrul ideii naționale moldovenești. Duc cum pot. Socialiștii și parțial, cu amplitudine mare – partidul lui Usatîi utilizează aceste lozinci. Deși doar socialiștii au fixată această idee în program. Iată așa au ajuns că internaționaliștii predomină în partidele moldovenești.

- O întrebare actuală: trebuie oare să așteptăm o tensionare militară după alegeri în cazul cînd la putere vor veni forțele pro-rusești?

- O tensionare militară – nu ar merge atît de departe. În primul rînd, Moldova a fost deja o tensionare în 2009, acum Parlamentul abia a fost restaurat, să-i dea foc din nou? Idealiști și entuziaști nu mai sunt. Problema nu mai este atît de acută. Noi vedem că Partidul Comuniștilor ocupă o poziție centristă și el e împotriva răscoalei. Nici partidele pro-europene nu sunt gata de război. Și chiar pe eșichierul de dreapta nu sunt răsculați. Poate în societate mai există cîțiva huligani, însă nu are cine să-i conducă. De aceea, eu sunt aproape convins că în parlament se va forma o majoritate non-violentă.

- Într-o discuție recentă Dvs. ați menționat că campania electorală în Moldova nici nu a început, deoarece partidele încă nu au început reglările de conturi și nu au trecut la lupta propriu-zisă.

- Din păcate, această situație se menține. Sunt două aspecte. În Moldova, de obicei, luptă doi lideri între ei, cu ajutorul materialelor compromițătoare, care este publicat în ziare și pe Internet și ei consideră că aceasta este lupta electorală. Însă astăzi aproape toate partidele au trecut prin dezbinare, prin lupte interne, care încă nu s-au încheiat. În timp ce în partidul comuniștilor totul s-a rezolvat, la liberali mai are loc curățarea și lupta pentru titlul cine e mai mare: Filat sau Leancă – nimeni nu va spune, iar partidul trebuie condus de un singur lider. De aceea partidele se prezintă la start abia ieșite din luptele interne. Iar pentru a purta o luptă ideologică ele nu au nici tradiții, nici deprindere, nici timp.

- Cum prognozați situația post-electorală?

- Eu cred că în Moldova nu vor fi mari schimbări. Nu există asemenea forțe, care ar dori schimbări serioase. Nu există șanse de a schimba vectorul pro-european. Nici un partid nu va putea crea propriul guvern. De aceea va fi un guvern de aceeași orientare în economie și politică ca acum. Singura amenințare a Moldovei sunt dificultățile economice de sistem în relațiile cu UV și UE. Atunci va începe lupta. Atunci vom vedea ce valorează partidele politice și noul guvern.




0
0
0
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Ce părere aveți despre inițiativa președintelui Franței, Emmanuel Macron, de a deschide în următoarele luni o misiune permanentă de apărare la Chișinău?