Şeful Delegaţiei UE: Astăzi nu se discută aderarea Moldovei la Uniunea Europeană

Foto: noi.md

Irina Astahova

Mîine va avea loc semnarea Acordului de asociere dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană. În pofida dezbaterilor furtunoase ale acestui document – pe fundalul războiului civil din ţara vecină – în ajunul semnării documentului, cetăţenii Moldovei nu au mai obţinut răspunsuri la principalele întrebări care îi frămîntă. Ce va fi dacă Rusia va adopta măsuri de răspuns? Şi, în general, ce va fi? Vor fi oare majorate pensiile, vor apărea mai multe locuri de muncă, ce se va întîmpla pe malul stîng al Nistrului? Şeful Delegaţiei Uniunii Europene în Republica Moldova, Pirkka Tapiola, a relatat într-un interviu oferit Irinei Astahova cum vede UE procesul de integrare europeană a Moldovei. În special, la întrebarea despre perspectiva europeană a Republicii Moldova şi a ajutorului concret în cazul apariţiei unor riscuri, el a răspuns destul de concret – Moldova trebuie să-şi rezolve singură problemele.

- Domnule Tapiola, săptămîna aceasta va avea loc semnarea Acordului. Recent Dvs. aţi declarat că este vorba nu de schimbarea orientării geopolitice a Moldovei, ci doar despre o ataşare la noile valori. Dvs. într-adevăr credeţi că în plan geopolitic pentru Moldova nimic nu se schimbă?

- Republica Moldova şi-a anunţat dorinţa de a se apropia de Uniunea Europeană încă pe timpul guvernării comuniştilor, cînd preşedinte era Vladimir Voronin. Şi, desigur, noi am încercat să răspundem la aşteptările Moldovei, ținînd cont de interesele noastre. Acestea sînt: instaurarea stabilităţii şi menţinerea bunăstării în Europa. Dacă ţara vrea să aibă relaţii mai strînse cu noi, atunci această apropiere trebuie să se bazeze pe anumite valori şi pe dezvoltarea societăţii. Însă aceasta nu este o chestiune ce ţine de sfera de influenţă.

Dacă ţările dezvoltă relaţii economice şi politice cu noi, aceasta nu înseamnă că ele nu pot avea relaţii de parteneriat cu alte ţări: cu Federaţia Rusă şi cu ţările CSI. Or, acest acord nu va schimba nimic în această privinţă. Deschiderea pieţei moldoveneşti deja există. Mai mult de jumătate din volumul comerţului Moldova îl realizează cu Uniunea Europeană, care deja a devenit principala piaţă pentru Moldova. Şi această piaţă trebuie, desigur, dezvoltată. Noi oferim această posibilitate prin intermediul Acordului. Deschizînd piaţa noastră, noi, de asemenea, acordăm ajutor şi oferim recomandări privind standardizarea, comercializarea mai simplă a mărfurilor în UE. Iar în acest caz nu este vorba de jocuri politice.

- Însă dacă relaţiile dintre UE şi Rusia se vor acutiza şi mai mult, acest lucru va avea un impact şi asupra Moldovei?

- Noi am reacţionat, într-o anumită măsură, la unele acţiuni, ca acapararea ilegală a teritoriilor unui stat suveran. Există presiune, există informaţie ce confirmă participarea militară a FR în Ucraina de Est. Noi nu am făcut nimic din toate acestea. De aceea, dacă o parte avertizează că vor fi consecinţe, aceasta nu înseamnă o agresiune din partea noastră.

- Eu am multe întrebări faţă de Dvs., adresate prin intermediul reţelelor sociale. Oamenii întreabă cine va semna Acordul de asociere din partea Tiraspolului şi Găgăuziei?

- Noi semnăm Acordul cu Republica Moldova. Noi avem un profund respect faţă de autonomia găgăuză, eu sînt în relaţii foarte bune cu başcanul Găgăuziei, însă acesta este un acord internaţional, care este semnat de guvernul ţării. Iar Găgăuzia face parte din această ţară. Cît priveşte Transnistria, noi susţinem integritatea teritorială şi suveranitatea Republicii Moldova şi dorim să vedem în acest proces de reglementare transnistreană în formatul „5+2” o soluţie care va oferi un statut special pentru Transnistria.

- Politicienii moldoveni declară că pînă în 2020 Moldova deja va fi membră a UE. În opinia Dvs., Moldova a îndeplinit deja cerinţele pentru acest pas? Va intra oare ea în UE în 2020?

- Eu nu am în faţa mea un glob de cristal pentru a putea răspunde la această întrebare. Reformele au fost realizate, însă procesul continuă. Eu cred că este foarte important să trăim azi şi acum: trebuie să vedem ce semnăm acum, unde ne aflăm, ce cale am parcurs, ce reforme mai trebuie efectuate, cum utilizăm oportunităţile. Dacă Republica Moldova, populaţia ei vrea să devină mai aproape de UE, acest lucru se poate întîmpla. Însă, în realitate, acum, în acest moment, nu merge vorba despre calitatea de membru al UE. Este vorba despre asocierea politică şi integrarea economică. Avem nevoie de calitatea reformelor şi de o dezvoltare democratică, de voinţă politică a autorităţilor faţă de societatea din interiorul ţării. Ulterior noi vom determina cît de departe vom merge în relaţiile noastre.

- „Ulterior” ce înseamnă? Cîţi ani?

- Eu nu pot spune care va fi pasul următor. Deocamdată, nimeni în UE nu vrea să numească termene concrete.

- Întrebare de pe reţelele de socializare – vocea poporului, cum s-ar spune: „Cînd în Moldova va ajunge democraţia promisă? Prin ce se manifestă astăzi democraţia în ţară, cînd ea este condusă de clanurile şi grupările bandiţilor, locul cărora nu este la libertate? Şi cum, în general, „misionarii” îi privesc pe aceştia în ochi şi le strîng mîna, ba chiar semnează şi nişte documente”?

- Eu am activat un timp îndelungat în societăţile aflate în tranziţie. Şi ştiu cît este de greu să treci peste schimbări. Însă noi ştim că e mai bine să lucrăm cu oamenii decît să lăsăm baltă toate acestea. Noi vedem ce probleme au fost în Ucraina. Însă societatea se dezvoltă. Haideţi să vedem ce se întîmplă la voi. Presa este mai liberă ca înainte. Însă eu aş fi dorit să văd şi legislaţia privind proprietarii organelor de presă, să existe o mai multă transparenţă. Televiziunea publică, de asemenea, ar trebui dezvoltată. Există o mişcare lentă, dar pozitivă. Ultimele alegeri deja au fost mai bune ca cele precedente. E bine că tendinţa se menţine.

Societatea trebuie să se schimbe: nu de sus în jos, ci invers. Noi putem doar să recomandăm să propunem o asistenţă legislativă. Însă dezvoltarea democraţiei depinde în totalitate de oameni. Este problema cetăţenilor Moldovei – să le ceară socoteală autorităţilor, ca oamenii să nu considere că politicienii stau acolo sus, iar ei sînt jos, să participe mai activ la viaţa politică. Democraţia trebuie să se manifeste nu doar prin alegeri, dar şi prin participarea civică la piaţa politică, prin dezvoltarea societăţii civile. Iar acest proces este unul îndelungat. De aceea eu nu pot spune cînd va fi o democraţie totală. Ea nicăieri nu există fără probleme. Însă, în realitate, toate aceste elemente trebuie să se unească într-un tot întreg, cînd societatea îşi va înţelege rolul şi nu va depinde de sistemul de partide.

- Dar şi UE susţine nu alegerea democratică a ţării, ci alegerea unei guvernări politice. Deoarece, precum aţi spus-o chiar Dvs., sondajele sociologice arată că mai puţin de jumătate din populaţia ţării pledează pentru integrarea europeană. Cu toate acestea, UE este de partea puterii, care a anunţat drept ilegale referendumurile privind alegerea ţării.

- Cum adică nedemocratic? Există o regulă de principiu: activitatea Guvernului sau a Coaliţiei are legitimitate politică pînă la următoarele alegeri. Şi aici nu activăm concret – cu Guvernul, care promovează politica în direcţia europeană, îndeplinindu-şi promisiunile electorale. Iar sondajele sociologice sînt indicative, dar nu decisive. Şi apoi, Acordul de asociere nu este de acel nivel pentru a desfăşura referendumuri, deoarece este vorba nu de pierderea suveranităţii. Dacă este vorba de calitatea de membru al UE – atunci majoritatea ţărilor organizează referendum, pentru că acolo există o anumită pierdere a suveranităţii, redistribuirea competenţelor între stat şi Uniune. Însă aici este un alt fel de acord.

- Va utiliza oare UE Acordul de asociere în lupta împotriva corupţiei în Moldova prin măsuri concrete, aşa ca blocarea conturilor, ani de puşcărie, de exemplu, sau va spune: „acestea sînt problemele voastre interne”?

- Aici apare o problemă: pe de o parte, Dvs. vorbiţi despre pierderea suveranităţii, iar pe de altă – poftim, veniţi la noi şi arestaţi-i pe toţi, rezolvaţi-ne problemele! Dacă lupta împotriva corupţiei nu este promovată destul de activ, atunci apar probleme în privinţa atragerii investitorilor străini. Pentru ei Moldova este o şansă enormă, fiindcă aici ei pot exporta fără taxe producţia din UE. Pentru investitori, aici nivelul de calificare a forţei de muncă este înalt, costul ei este mic, ei s-ar simţi bine aici. Însă dacă sistemul judiciar nu funcţionează, dacă există corupţie, atunci aceste oportunităţi nu vor fi valorificate. Şi, desigur, Acordul poate contribui în această privinţă, deoarece vor fi vizibile pierderile concrete ce pot apărea din cauza neîndeplinirii actualelor reforme.

- Economia trebuie să fie competitivă şi să asigure necesităţile interne – aceasta este condiţia pentru aderarea la UE. Însă Dvs. vă miraţi că acum în reţelele de supermarketuri din Moldova nu sînt suficiente produse autohtone, iar problema aici nu constă în standardele europene. Cum agricultura moldovenească poate fi competitivă faţă de producţia din Turcia, unde cheltuielile pentru resursele energetice sînt mai mici, dacă în UE subvenţiile sînt mai mari de zeci de ori decît în Moldova?

- Agricultura moldovenească ar putea fi foarte competitivă chiar şi cu actualele subvenţii – cu pămînturile şi posibilităţile voastre. Însă trebuie să lucraţi mai eficient. Trebuie făcut ceva – ambalajul, livrările trebuie să fie regulate, sistemele de refrigerare, standardizarea trebuie efectuată prin intermediul Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor. Trebuie să vă concentraţi urgent pe această ramură. Din această zi şi pînă în 2020, UE alocă pînă la 120 de milioane de euro pentru dezvoltarea agriculturii şi regiunilor din Moldova.

- Dar aceasta este foarte puţin – pentru şase ani, ţinînd cont de faptul că doar pentru 2015, pentru susţinerea agriculturii în ţările europene, aşa ca România, Bulgaria, Grecia, UE alocă miliarde de euro. Va susţine UE Moldova în cazul în care se vor materializa riscurile pentru producţia moldovenească pe piaţa din Est? Despre ce sume ar putea fi vorba? Se examinează în general o asemenea posibilitate?

- Un răspuns concret privind suma nu există. Însă UE a dublat cotele la unele produse agricole pentru Moldova.

- Anul trecut Moldova a livrat pe piaţa rusă peste 180 de mii de tone de mere. UE a majorat cota pentru mere pînă la 40 de mii de tone. Cum această cotă va salva situaţia, dacă piaţa rusă se va închide pentru merele moldoveneşti?

- Ce sperăm noi să vedem: dezvoltarea deschide oportunităţi în alte domenii – prin investiţii. Aproximativ 50% din exportul moldovenesc este orientat spre UE, volumul comerţului cu FR este puţin mai mic. Noi sperăm că problema va fi soluţionată prin dezvoltarea mecanismelor de piaţă şi creşterea exportului în UE. Prin dezvoltarea localităţilor rurale, eu sper că vor apărea locuri noi de muncă nu doar în agricultură, dar şi în alte domenii.

- Dvs. credeţi că Moldova trebuie să se îndepărteze de agricultură?

- Nu, sectorul agrar va fi întotdeauna foarte important pentru Moldova, însă, totodată, pentru dezvoltarea economiei moderne ramurile trebuie diversificate.

- Cea mai mare parte a exportului în UE este producţia de tip lohn, adică, în esenţă, reexportul. Însă pentru ţară este mai avantajoasă dezvoltarea propriei producţii. Astăzi calitatea exportului în UE pentru Moldova nu este înaltă, ţara cîştigă însă cu mult mai puţin decît ar puteacîştiga.

- Aceasta este problema moldovenilor – să-şi sporească calitatea vieţii. Aici aş vrea să menţionez următoarele: aveţi nişte oameni cu un potenţial foarte mare, care trebuie valorificat.

- Cînd aţi enumerat recent cele mai dureroase probleme în Moldova, Dvs. aţi spus că vă preocupă sectorul bancar. Cum apreciaţi astăzi situaţia?

- Este o noutate bună, însă mai rămîn multe de făcut. Vestea bună: joia trecută, Parlamentul a adoptat o lege care sporeşte rolul regulator al Băncii Naţionale, care pentru noi este unul foarte important. Mai departe este important să vedem mai multă transparenţă în structura acţionarilor băncilor moldoveneşti. Or, legile sînt bune doar atunci cînd ele sînt implementate.

- Care este atitudinea UE faţă de problema federalizării Moldovei? Or, Moldova ar putea pierde definitiv Transnistria, posibil şi Găgăuzia. Dvs., în principiu, deja v-aţi expus opinia în sensul că nu vă place cînd federalizarea se transformă într-un instrument pentru separatişti. Însă problema nu se va rezolva de la sine.

- Noi considerăm că există o problemă morală: să-i spui unui stat că el are nevoie de federalizare.

- Aveţi în vedere Rusia? Dar despre moralitate putem vorbi şi în raport cu Uniunea Europeană. Ex-ministrul de externe al Transnistriei Valeri Liţkai afirmă că dacă diplomaţii încep să discute de spre moralitate, atunci ţările lor sînt pregătite de război. Dvs. sînteţi gata de război?

- Nu. Eu cred că în ceea ce priveşte Transnistria, atunci prin intermediul formatului „5+2” noi trebuie să găsim o soluţie. Există legea din 2005 privind statutul Transnistriei, iar în contextul soluţionării conflictului noi trebuie să manifestăm înţelepciune politică, pentru a adopta modificările legislative necesare.

Referitor la Găgăuzia. Este un grup de lucru al Parlamentului Republicii Moldova şi al Adunării Populare a Găgăuziei privind implementarea Legii cu privire la autonomie din 1994 în legislaţia comună. Această activitate este foarte importantă, este necesar ajutorul Comisiei de la Veneţia, al experţilor internaţionali. Legea există, însă este important ca ea să funcţioneze.

- Adică, deocamdată nu există o viziune clară cum se va dezvolta Transnistria în continuare?

- Eu sînt membru al formatului „5+2”, de aceea nu voi lansa speculaţii.

- UE nu este participant, ci observator al formatului de negocieri.

- Noi nu prea agreăm acest statut, deoarece, în realitate, noi sîntem nevoiţi să lucrăm de la egal la egal.

- Cît de legitimă este semnarea Acordului de asociere între UE şi Republica Moldova, în condiţiile în care autorităţile ţării recunosc că nu controlează întreg teritoriul statului? Din această perspectivă, semnarea unui asemenea acord nu va conduce la provocarea unui al doilea precedent cipriot, cînd Ciprul a extins acţiunea legilor UE doar pe teritoriul controlat?

- Noi negociem cu Tiraspolul. Aş vrea să amintesc că atunci cînd UE a introdus pentru Moldova regimul de preferinţe autonome, nouă tot ni se spunea despre blocada Transnistriei. Însă la scurt timp după aceasta noi am văzut multe întreprinderi transnistrene care s-au înregistrat şi au beneficiat de această oportunitate de comerţ. UE va fi un partener nu doar pentru malul drept al Nistrului, dar şi pentru malul stîng. Cum? Trebuie să găsim un mecanism de implementare a Acordului pe ambele maluri ale Nistrului.

- Principala problemă care îi preocupă astăzi pe cetăţenii Moldovei este cît de reale sînt promisiunile politicienilor europeni. Dvs. puteţi, pe puncte, să descrieţi ce îi aşteaptă pe cetăţenii simpli după semnarea Acordului? Vor fi, de exemplu, majorate pensiile? Vor fi mai multe locuri de muncă?

- Am un răspuns foarte clar. Dacă reformele în cadrul Acordului vor fi realizate, atunci va creşte atractivitatea investiţională. Dacă activităţile în interiorul ţării vor fi făcute, atunci vor fi şi rezultate.

- Oamenii nu cred în asta.

- Aici există şi o anumită problemă de transformare. Pe timpurile sovietice, oamenii aşteptau că vor primi totul de la stat. Acum, singurul lucru pe care pot să-l spun este – noi vom încerca să ajutăm Moldova să-şi construiască bazele economiei în aşa fel, încît creşterea pensiilor şi salariilor să fie posibilă.

- După semnarea Acordului pensiile se vor majora? Da? Nu?

- Imediat după semnare – nu. Eu aş vrea să mai adaug că deseori oamenii cred că noi utilizăm cuvinte generale şi fraze frumoase, însă experienţa arată că cuvintele generale vor deveni realitate. În percepţia mea, realitatea trebuie să fie o societate care luptă cu corupţia, unde eu pot merge în judecată şi pot obţine o decizie echitabilă, unde poliţistul este cea mai onorabilă profesie, deoarece oamenii văd că el lucrează pentru siguranţa lor, unde businessul poate investi fără frică, unde sînt respectate regulile jocului, iar dreptul la proprietate este protejat, unde există învăţămînt fără mită, care instruieşte specialişti calificaţi pentru necesităţile economiei.

- Este pregătit oare Domnul Tapiola să iasă pe străzile Chişinăului şi să discute (chiar şi însoţit de pază) cu poporul Moldovei despre integrarea în UE?

- Eu tot timpul mă plimb fără pază. În zilele de odihnă eu pot fi văzut singur sau cu soţia în centrul Chişinăului. Apropo, oamenii se apropie şi noi vorbim. Cea mai complicată întrebare este întotdeauna despre reforme. Aici sînt două aspecte: oamenii sau se tem, sau nu cred că reformele în Moldova vor fi realizate. Asemenea întrebări sînt mai frecvente decît întrebările despre Rusia. Există o anumită neîncredere faţă de viitor. Ce poate face UE? Să acorde în continuare ajutor, să deschidă pieţele. Dar noi niciodată nu vom putea fi în locul cetăţenilor Moldovei, care trebuie singuri să facă eforturi pentru statul lor.