Transnistria stiri: 1365
Eurovision stiri: 499

Marian Lupu: „Noi stabilim singuri regulile şi direcţiile jocului”

24 dec. 2013,, 21:58   Politică
10497 5
Foto: noi.md
Marian Lupu a intrat în politică vertiginos şi proeminent, activînd în echipa lui Vladimir Voronin. A fost ministru al economiei, în anul 2005, fiind ales deputat pe listele PCRM, a fost ales preşedinte al Legislativului. În anul 2009, a plecat la Partidul Democrat şi a devenit preşedintele acestuia. Însă în pofida popularităţii de care se bucura atunci, el nu a mai devenit şef de stat, deşi a participat de trei ori la alegerile preşedintelui în calitate de candidat (de două ori în 2009 şi o dată în 2011). Devenind spicher în 2010, Marian Lupu timp de un an a exercitat şi funcţia de preşedinte, în lipsa unui şef de stat ales. În primăvara anului 2013 a fost demis din funcţia de preşedinte al Parlamentului cu voturile comune ale liberal-democraţilor şi opoziţiei comuniste – ca răspuns la demiterea guvernului liberal-democrat al lui Vladimir Filat.

Despre viziunea sa asupra situaţiei politice din Moldova, precum şi despre poziţia PDM, ce face parte din coaliţia de guvernare, Marian Lupu a relatat într-un interviu acordat Irinei Astahova.

- Dle Lupu, pe 7 noiembrie, dvs. aţi devenit preşedintele fracţiunii parlamentare a Partidului Democrat, pe care tot dvs. îl conduceţi. Acest eveniment a trecut neobservat. Ce s-a schimbat în activitatea dvs., odată cu schimbarea statutului?

- Aceasta este o decizie ce poartă un caracter intern şi nu merită să fie inclusă în şirul evenimentelor. Ideea era să organizăm mai bine activitatea fracţiunii, să întărim legătura dintre preşedintele partidului şi fracţiunea parlamentară. Pentru mine personal, în acest caz nu s-a schimbat nimic.

- V-aţi pronunţat pentru păstrarea denumirii limbii de stat în Constituţie. Ce decizie a luat fracţiunea dvs. în această chestiune?

- Eu am menţionat de mai multe ori un criteriu european foarte important – dreptul fiecărui om la autodeterminare, la stabilirea identităţii sale – etnice şi lingvistice. Este un principiu fundamental, care este scris în Carta Internaţională a Drepturilor Omului. Noi nu comentăm decizia Curţii Constituţionale a RM, noi am luat act de ea. Dar considerăm că această decizie nu a anulat prevederile art. 13 din Constituţia RM, ea doar a oferit o semnificaţie juridică identică ambelor denumiri ale limbii de stat.

În opinia mea, fiecare ţară decide de sine stătător cum să numească limba în care vorbeşte majoritatea populaţiei. Şi asta nu e chiar nici de competenţa ştiinţei. În sprijinul acestor afirmaţii, există multe exemple în Europa. În special, în Muntenegru a fost adoptată decizia de a numi limba muntentegreană, deşi ştiinţa demonstrează că aceasta este limba sîrbă. Aceeaşi istorie e şi în Macedonia şi în alte state.

Din păcate, clasa politică din Moldova de 22 de ani nu poate soluţiona problema limbii. Dimpotrivă, partidele radicale de dreapta şi de stînga utilizează acest factor pentru a menţine societate într-o stare de război psihologic, de dezbinare şi ură. Acest lucru nu este benefic şi nu poate conduce la consolidare.

Poziţia PDM. Ţinînd cont de dreptul fiecărui cetăţean al RM la autodeterminarea lingvistică, noi am propus desfăşurarea unui referendum pe această problemă. Fiecare persoană trebuie să decidă cum se numeşte limba în care vorbeşte. Astăti, noi ne aflăm la etapa elaborării proiectului de hotărîre a Parlamentului. Ipotetic vorbind, referendumul ar putea fi desfăşurat în orice moment al anului viitor, dar nu mai tîrziu de două luni pînă la data alegerilor.

La începutul anului viitor, în timpul sesiunii de iarnă a parlamentului, noi le vom propune colegilor să susţină această decizie. Pentru a iniţia acest proiect de lege, sînt necesare semnăturile a cel puţin 34 de deputaţi. Iar în fracţiunea noastră sînt doar 16 deputaţi. Astfel, vom avea nevoie de semnăturile reprezentanţilor celorlalte fracţiuni.

- PDM a promovat în parlament idea modificării sistemului electoral din RM. Care este soarta acestui proiect?

- Proiectul de lege a fost adoptat de parlament apoi, timp de o săptămînă, a fost anulat cu succes. Ulterior, PDM l-a modificat şi l-a expediat oficial la Comisia de la Veneţia pentru democraţia prin drept. Acest subiect este complex şi noi trebuie să avem punctul de vedere al unor structuri importante ca Comisia de la Veneţia şi Consiliul Europei. Aşteptăm răspuns.

Pe de altă parte, noi purtăm discuţii cu colegii nostri, cu partenerii, pentru că pînă la examinarea oficială a proiectului de lege în parlament, noi trebuie să avem susţinerea a cel puţin 51 de deputaţi. Iniţierea proiectului fără a avea un rezultat pozitiv este o abordare care nu ne convine. Noi avem o idee serioasă şi abordarea trebuie să fie serioasă. Dacă vom avea susţinerea coaliţiei de guvernare, atunci această lege va fi adoptată. Iar dacă nu vom obţine suţsinere şi vor exista observaţii din partea CE, atunci noi vom fi nevoiţi să purtăm dialogul deja după alegerile parlamentare.

- Acest an a fost unul greu pentru toate partidele de la putere, inclusiv şi pentru PDM, ţinînd cont de scandalurile cu rezonanţă. Putem vorbi despre consecinţe - ce impact au avut aceste evenimente asupra structurii, membrilor şi situaţiei din partid?

- Aceste scandaluri au avut impact nu atît asupra partidului, cît asupra ţării, a societăţii, asupra eficienţei activităţii guvernului şi structurilor puterii.

Ce concluzii am făcut din toate acestea? În primul rînd, a fost o mişcare înainte a culturii noastre politice. Republica Moldova, din păcate, pînă în prezent, nu a avut o experienţă a guvernării de coaliţie, iar cea din ultimii ani nu a fost cea mai reuşită.

Structura coaliţiei nu este simplă, trebuie să poţi activa în cadrul ei. Aşa s-a întîmplat, că noi am fost nevoiţi să lucrăm şi să învăţăm înpreună. Fiecare îşi are partea lui de păcat. Dar cel mai important lucru nu constă în faptul că poziile diferă, dar în capacitatea de a găsi un compomis şi de a adopta o decizie comună. În rezultat, noi am depăşit divergenţele şi am ieşit din criza politică.

Totodată, toate aceste scandaluri şi acuzaţii reciproce au lansat nişte semnale foarte negative în societate şi au generat, mai degrabă, neîncrederea electoratului faţă de o guvernare de coaliţie. Însă anume această guvernare de coaliţie constituie un factor important pentru fortificarea instituţiilor democratice. Ţinînd cont de mentalitatea noastră, de cultura noastră politică, guvernarea unui partid, din păcate, derapează în şanţul autoritarismului, ceea ce eu nu doresc categoric pentru ţara mea.

- Despre PDM se vorbeşte ca despre un partid din culise, care se specializează în lupta „pe sub masă”: observatorii şi se pare că şi majoritatea membrilor partidului, văd doar consecinţele deciziilor adoptate. Putem vorbi despre structuri paralele în PDM?

- Categoric nu. Afirmaţia dvs. este foarte dură, fără dovezi. Este un banc la această temă, dar eu nu îl voi reproduce, însă sfîrşitul lui este: „E vina gurilor rele”.

Să începem cu tabloul general al întregii clase politice şi partidelor din Moldova. Nu putem spune că vreo două partide sînt super transparente, iar altele nu. Noi toţi semănăm foarte mult unul cu altul. Oamenii din partide, deşi au viziuni ideologice diferite, dar au practic aceeaşi mentalitate şi acelaşi nivel de dezvoltare.

În ceea ce priveşte PDM, noi am stabilit o formă clară de administrare: consiliul naţional, comitetul executiv politic. Cele mai importante decizii strategice au fost întotdeauna adoptate în PDM la nivelul consiliului naţional, din care fac parte 250 de persoane.

La ultimul congres al partidului noi am introdus modificări în documentele de constituire şi am creat încă un organ – biroul permanent al partidului, din care fac parte preşedintele, adjunctul său, secretarul general onorific. În cadrul acestei structuri noi adoptăm deciziile practic, în fiecare săptămînă, iar dacă este nevoie – chiar şi de cîteva ori pe săptămînă.

- Puteţi să confirmaţi sau să respigeţi afirmaţia că domnul Plahotniuc intenţionează să părăsească partidul şi să se ocupe de alt proiect?

- Îmi pare rău, dar spaţiul nostru mediatic, ca şi întreaga societate, deseori se bazează pe zvonuri. Noi vorbim doar dacă avem temei, iar dacă temei nu există, atunci nu avem despre ce vorbi. Pur şi simplu noi mereu ne îndreptăţim faţă de cineva, şi eu cred că aceasta va fi o tactică impusă nouă. Iar nouă nu ne place cînd cineva încearcă să ne impună tactica sa. Noi avem propria tactică, propria strategie, şi noi singuri stabilim regulile şi direcţiile jocului. De aceea voi răspunde univoc: Partidul Democrat este consolidat. La nivelul conducerii, organizaţiilor teritoriale, eu cred că ea este mai consolidată ca oricînd.

- PDM face parte din coaliţia puterii. Va participa această coaliţie la alegeri?

- Niciodată nu a fost pusă şi nici nu va fi pusă problema formării unei coaliţii pentru participare la alegeri. Partidele sînt diferite, electoratul este diferit, ideologiile sînt diferite. Noi nu putem să ne comparăm cu liberalii sau chiar cu o bună parte a colegilor noştri liberal-democraţi, care – şi ei au dreptul la aceasta – se identifică cu românii, numesc limba română. Pe aceste şi alte probleme noi avem un alt punct de vedere. La alegeri vom merge de sinestătător, aşa cum a fost şi anterior. Nu vorbim despre crearea unor coaliţii preelectorale, dar ca şi în anul trecut, fără îndoială, vom examina problema formării unor coaliţii post-electorale.

- Ce opinie aveţi faţă de apariţia domnului Ion Sturza la congresul liberalilor-reformatori? E posibilă revenirea lui în politică şi cum ar putea acest actor să influenţeze asupra situaţiei?

- Am o atitudine neutră, liniştită şi chiar, aş spune, indiferentă. Deoarece orice cetăţean al Republicii Moldova, fie Ion Sturza, Ion Popescu, sau Petrescu, are dreptul să ia propria decizie – să se implice în activitatea politică sau nu.

Nu sînt de acord cu faptul că va apărea încă un jucător. Actorii sînt partidele. Apariţia lui Sturza la congresul liberalilor-reformatori înseamnă că, posibil, încă o persoană va fi la conducerea acestui partid. Pe mine, ca partid, aceasta nu mă afectează, deoarece noi nu concurăm cu liberalii, nici cu liberal-reformatorii pentru electoratul unionist, noi avem alţi alegători. Eu cred că aici altcineva trebuie să-şi facă griji şi să-şi bată capul.

- Ce relaţii aveţi cu domnul Filat? Putem presupune că în ajunul alegerilor acestea se vor înrăutăţi?

- Niciodată nu spune „niciodată”. Noi nu putem spune ce va fi mîine, peste o săptămînă sau o lună. Eu nu pretind la rolul de prezicător şi nu pot face prognoze. Pot spune doar una: astăzi relaţiile sînt neutre, mai mult, există o comunicare strînsă, ceea ce a lipsit anterior.

Să nu uităm că structurile de partid nu înseamnă doar liderii, dar şi echipa. În fluxul acesta de poziţii, de informaţie, care este comunicată liderului (în multe cazuri această informaţie conţine provocări, pentru a acutiza situaţia), un rol foarte important îl joacă comunicarea personală, discutarea diferitelor probleme. Astăzi, acest lucru ne reuşeşte, în opinia mea.

- Ce vrea să obţină PDM în Găgăuzia, destabilizînd situaţia în ajunul alegerilor başcanului şi alegerilor parlamentare? Nu consideraţi că un asemenea comportament agresiv în Găgăuzia s-ar putea întoarce ca un bumerang pentru partid?

- Întrebarea dvs. este specific tendenţioasă. În primul rînd, Partidul Democratic – de aceea şi se numeşte democratic - pentru că se bazează pe documentele constituante.

- Dar acesta este acuzat că i-a cumpărat pe toţi deputaţii din Adunarea Populară.

- Aceasta e cea mai uşoară modalitate de a expolica nefuncţionalitatea acelor cercuri politice, care vin cu asemenea declaraţii. Este cu mult mai dificil să recunoască slăbiciunea, rezultatele negative, faptul că pierd terenul. Şi, probail, din punctul lor de vedere, e mai eficient să utilizeze metoda: cea mai bună apărare este atacul.

Dar să revenim la răspunsul meu. În primul rînd, este vorba despre echipa PDM din autonomie. Aşa cum respectăm legile acestei ţări, la acelaşi nivel, noi, cei de la Chişinău trebuie să respectăm şi drepturile autonomiei şi deciziile organelor ei, noi nu trebuie să ne băgăm acolo. Noi respectăm această abordare, autonomia nu este doar un cuvînt pentru noi. Anume din această prismă noi şi privim echipa PDM în Găgăuzia. De la bun început noi am convenit că ei lucrează în regim autonom.

În al doilea rînd, tot ce este legat de încercările de a scandaliza această situaţie, denotă faptul că unele persoane încearcă să întoarcă lupta la nivel local în folosul lor şi să o ridice la nivel naţional. Ceea ce nu este corect, în opinia mea, şi noi nu vom permite acest lucru. Problemele locale de aceea şi sînt locale pentu a fi soluţionate la nivel local.

- În ce situaţie se află Moldova după refuzul Ucrainei de a semna Acordul de asociere cu Uniunea Europeană?

- Ucraina nu a semnat acordul la Vilnius. Nu cred că acest fapt va influenţa asupra schimbării radicale a cursului Ucrainei. Este opinia mea, reieşind din contactele pe care le am cu colegii ucraineni. Doi. Dacă Ucraina ar fi semnat acordul, s-ar fi creat o altă balanţă de forţe la nivel regional, inclusiv acest fapt ar fi avut un impact pozitiv asupra negocierilor în formatul „5+2”. Nesemnarea nu înrăutăţeşte situaţia, dar nici nu o îmbunătăţeşte.

În ceea ce priveşte relaţiile bilaterale, atunci fie dialogul politic Chişinău-Kiev, sau relaţiile economice, eu nu văd cum acest fapt ar putea schimba situaţia. Ucraina rămîne pentru noi un partener strategic. În ce situaţie ne aflăm noi? În acest context, parafarea Acordului cu Uniunea Europeană este un pas înainte către o etapă intermediară, care în viitor ne va permite să începem negocierile privind statutul de candidat la UE.

- Dar sînt multe ţări care au semnat acorduri de asociaţie cu Uniunea Europeană. Însă aceasta nu înseamnă că toate pretind să devină membre ale UE.

- Noi nu am putea pretinde categoric la statutul de ţară-candidat, fără a trece etapa acordului de asociere. Da, el nu garantează calitatea de membru al UE, dar deschide uşa pentru negocieri. Scopul nostru e să lucrăm asupra implementării acordului şi să formăm astfel o platformă pentru a crea posibilitatea de a demara negocierile privind statutul de ţară-candidat. Apropo, nesemnarea de către Ucraina a acordului ar putea fi avantajoasă pentru noi, ne oferă nişte puncte suplimentare şi o motivaţie în plus pentru UE pentru a ieşi la acest nivel.

Aşteptăm decizia finală a Parlamentului European privind regimul fără viză, decizia Comisiei Europene deja este. E foarte probabil, că această decizie va fi aprobată pînă la finele primăverii din anul viitor. Aceasta poate fi nu numai adoptată, dar şi realizată în practică în anul viitor – pentru deţinătorii paşapoartelor biometrice ale RM. Acest fapt este foarte important pentru consolidarea statalităţii ţării. În special, pentru reducerea fluxului de cereri din partea cetăţenilor noştri pentru obţinerea paşapoartelor altor ţări membre ale UE.

- Zona de Liber Schimb cu UE – nu se va întîmpla aşa că, în urma analizei experţilor, se va dovedi că acordul ar putea avea consecinţe negative pentru economia moldovenească? Cum s-a întîmplat în Ucraina?

- Nu voi comenta ce se întîmplă în Ucraina. Noi nu sîntem Ucraina. Noi avem o altă situaţie, altă conjunctură. Haideţi să luăm în consideraţie că noi nu avem industrie metalurgică şi alte activităţi, care sînt în Ucraina. De aceea, situaţia e diferită.

În cazul nostru, o problemă ar putea fi agrucultura. Anumite momente ar putea fi, dar nu foarte acute. De ce? După aderarea ţării la OMC, în anul 2001, valoarea medie aritmetică a tarifului vamal a constituit peste 12%. Însă valoarea medie a tarifului în przent constituie 5%. Aceasta înseamnă că RM, pe parcursul multor ani nu aplică taxe vamale pentru mai multe poziţii. Din motiv că aceasta e o producţie importantă, sau e materie primă pentru producţia noastră.

În acest caz, să pleci de la 12% pînă la zero ar fi dureros şi complicat. Dar de la 5% la zero – fiţi de acord, este puţin altă situaţie. Mai mult, eu, ca economist, post să spun că în domeniul producţiei agricole noi nu concuram şi nici nu vom concura cu Germania, Franţa, Portugalia, Belgia şi majoritatea ţărilor din UE. Concurenţa de bază are loc cu partenerii, cu care avem de peste 20 de ani, comerţ fără taxe vamale. Aceştia sînt: Ucraina, Belarus, puţin Rusia.

Zona de Liber Schimb întotdeauna înseamnî anumite plusuri şi minusuri. Însă dacă noi de peste 20 de ani există o zonă de liber schimb cu ţările din CSI, atunci eu nu văd probleme să avem un regim similar cu Occidentul. Iar principalii concurenţi rămân ţările vecine.

Totodată, trebuie să vedem necesitatea susţinerii agriculturii, modernizării pentru sporirea eficienţei. În acest sens este foarte elocvent faptul că realizarea ENPARD – programului de susţinere a agrigulturii – va începe în Moldova de la finele anului 2014-începutul anului 2015. Acest program va constitui un suport foarte bun pentru agricultura noastră. Totodată, voi menţiona o decizie, care o va adopta zilele acestea parlamentul – revenirea la TVA de 8% la producţia agricolă.

- Sînteţi gata să acceptaţi argumentul Rusiei care a fost invocat în privinţa Ucrainei - producţia europeană va invada fără taxe Rusia şi ea va fi nevoită să închidă piaţa?

- Este un argument speculativ în cazul nostru. Acest acord deja a fost prezentat colegilor noştri din Moscova. Nu cred că cercurile politice care vor dori să utilizeze această situaţie în interese politice înguste vor găsi asemenea argumente. Deoarece noi deja de 10 ani avem o zonă de liber schimb cu un şir de ţări europene. Eu personal am semnat aceste acorduri în calitate de ministru al economiei. Şi nimeni în timp de 10 ani nu a ridicat problema reexportului. Toate acestea sînt trase de păr.

Dar trebuie să dialogăm, să prezentăm informaţie, să demonstrăm că nu există riscuri. Moldova nu e Ucraina. Asta nu sînt 50 de milioane de oameni. Noi avem o economie cu o structură foarte îngustă şi noi respectăm foarte atent regulile de provenienţă a mărfurilor. RM nu va putea exporta mărfurile industriei metalurgice. În cazul Ucrainei, baza economică şi spectrul economic e diferit. Totul se află sub control pentru a respecta regulile.

- Problema dificilă a Transnistriei, care deja se pregăteşte de un scenariu excepţional. Nu excludeţi varianta unei ruperi definitive?

- Eu cunosc punctul de vedere al anumitor cercuri de la Moscova, care insistă şi roagă ca întreprinderile din regiunea transnistreană să poată utiliza toate avantajele, oferite de Acordul de asociere cu UE. Acestea sînt nişte minţi luminate, care înţeleg că preţul problemei transnistrene este foarte mare. Circa 70 la sută din exportul întreprinderilor din regiune este îndreptat spre UE, iar neaderarea la zona de liber schimb va constitui o povară financiară suplimentară pentru ele.

În ceea ce priveşte scenariile, nu e prima dată cînd auzim diverse declaraţii. Eu nu exclud faptul că cercurile radicale vor încerca să profite de situaţie. Dar nu cred că pe această undă Federaţia Rusă va recunoaşte independenţa Transnistriei – acesta va constitui un precedent foarte periculos, inclusiv pentru FR.

Irina Astahova
0
0
0
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Cum evaluați decizia de a indexa pensiile cu 6% începînd cu 1 aprilie?