Vladimir Socor: ”Noi nu trăim într-o utopie democratică”

Foto: jurnal.md

Irina Astahova

Cînd discuţi cu Vladimir Socor, înţelegi ce este lupta dintre lumi. Deoarece poziţia lui este univocă şi clar exprimată. Aici nu există jumătăţi de măsură, dar sînt clişee ideologice deschise de pe timpul „războiului rece” şi a lui Ronald Reagan. În viziunea lui Vladimir Socor, Rusia este „imperiul răului”, comunismul trebuie să dispară, iar Occidentul aduce tuturor popoarelor fericire şi bunăstare. Exclusiv. Toate comentariile analistului american sînt bazate anume pe aceste teze. Dar cum poţi să mergi în Europa după fericire şi bunăstare, dar în acelaşi timp să stimulezi corupţia şi fărădelegea, întreb eu. „Da, aceasta este o contradicţie, dar noi trăim în lumea contradicţiilor”, a căzut de acord analistul american.

Vladimir Socor este american de origine română, analist superior al Fondului Jamestown din Washington, se ocupă de cercetarea fostelor republici sovietice , care astăzi sînt state independente, se specializează în tema conflictelor îngheţate, energetică. Locuieşte la München , pentru a fi mai aproape de ţările cercetate. Într-o discuţie cu Irina Astahova, Vladimir Socor a vorbit despre punctul său de vedere asupra luptei cu comunismul în Moldova, despre cei mai consecvenţi şi sinceri susţinători ai integrării europene, despre viitorul apropiat al Transnistriei, precum şi despre faptul de ce „prietenii Moldovei” au calificat-o drept „istorie de succes”.

Povestea vs scepticismul

În opinia lui Vladimr Socor, Moldova nu poate fi numită „istorie de succes”. „Există o nuvelă, o poveste despre „succes”, afirmă el. Însă, potrivit lui, Moldova a fost numită de nevoie „istorie de succes” de către „prietenii Moldovei”, care înţeleg că va fi greu de „convins cele 28 de guverne, parlamente, precum şi Parlamentul European să ratifice acordurile cu Moldova. Pentru că aproape peste tot sînt mulţi sceptici, care prevalează în multe ţări”.

Totodată, potrivit lui, există şi ţări, unde nu sînt sceptici. Dar asta doar pentru că ei nici nu ştiu despre existenţa Moldovei, deoarece au alte interese. De exemplu, ţările din Europa de Sud, care nu sînt interesate de Parteneriatul Estic, dar de cel de Sud – ţările din Africa de Nord şi Orientul Apropiat, - chiar şi pentru Franţa interesele acestora sînt mai importante decît Parteneriatul Estic.

În Occident există multe grupări care se tem de integrarea cu Estul, se tem să importe corupţia. Ei au în faţă exemplul negativ al României şi Bulgariei, problemele interne ale cărora au devenit problemele UE. Există precedentul Ciprului, de unde UE a importat conflictul îngheţat. Mulţi vor spune că acest lucru nu trebuie să se repete cu Moldova.

Există şi un lobby prorus, care lucrează silenţios prin intermediul resurselor de afaceri, prin interesele în sectorul energetic. Şi care va promova decizii împotriva Ucrainei, Moldovei şi Georgiei. Va fi foarte greu să-i convingem pe europeni să ratifice aceste acorduri. Deoarece chiar dacă o singură ţară refuză să le ratifice, atunci acordurile nu au putere juridică. Iată de ce prietenii Moldovei în Europa s-au gîndit că trebuie să prezinte Moldova ca un exemplu, ca o istorie de succes”.

Vladimir Socor afirmă că chestiunea aderării Moldovei la UE nu este în prezent pe ordinea de zi, este vorba doar de statutul de membru asociat. „În favoarea acestui fapt sînt argumente puternice. Mulţi dintre europeni se tem de integrarea ţărilor estice şi Moldova nu trebuie să-i sperie. Ea trebuie să se mişte cu paşi mici”.

Despre critica „dogmatică”

Vladimir Socor consideră că rezultatele alegerilor parlamentare din Moldova, care vor avea loc peste un an, sînt previzibile. Cel puţin, el consideră univoc faptul că comuniştii nu trebuie să mai vină la putere. Deşi analistul afirmă că comuniştii şi personal Vladimir Voronin îi sînt simpatici.

„Eu exclud acest fapt. În primul rînd, deoarece comuniştii au pierdut holdingul media. Şi eu am salutat acest lucru. Drept că unii europeni care vor ca Moldova să adere la UE au criticat guvernul moldovean pentru faptul că au închis acest holding media”.

În opinia lui Vladimir Socor, această critică a fost nefondată, „dogmatică”. Asta deoarece Moldova, ca şi orice altă ţară, îşi are specificul ei. „În Moldova, specificul situaţiei cere ca comuniştii să nu aibă niciun holding media. E clar. Noi nu trăim într-o utopie democratică. Noi trăim într-o lume reală”, consideră analistul american.

El susţine că „deoarece comuniştii nu mai deţin media holdingul, nu au oameni de afaceri, care să finanţeze campania electorală, nu au susţinere în teritoriu, ei nu au nicio şansă să cîştige alegerile”.

Susţinerea comuniştilor moldoveni de către Moscova este puţin probabilă, deşi e posibilă, consideră Vladimir Socor. „Între Moscova şi comuniştii din Moldova există o mare neîncredere. Mai mult, ei se urăsc reciproc”.

Însă aceasta nu înseamnă că victoria va fi obţinută de actuala putere, spune analistul. Cu atît mai mult cu cît, în opinia lui, în Moldova nu există o putere reală, dar este „o coaliţie de guvernare, teoretic, care este dezbinată între rivali”.

Cei mai consecvenţi şi sinceri europeni sînt liberalii, consideră Vladimir Socor. Însă, în opinia lui, ei sînt un partid slab.

„Bucureşti-ul pariază pe partidul lui Ghimpu-Chirtoacă, cu care are relaţii privilegiate. În pofida faptului că Ghimpu s-a discreditat ca personalitate şi şi-a discreditat şi partidul. Eu am fost mirat cît de mult l-au tolerat alţi lideri de partid pe acest clown-dictator. În ceea ce priveşte nepotul lui Ghimpu, el aşa şi a rămas - nepot. El nu se va maturiza niciodată”.

Puncte de colectare a informaţiei

Vladimir Socor nu consideră că punctele migraţionale instalate de Chişinău de-a lungul frontierei administrative cu Transnistria vor conduce la delimitarea malului drept de cel stîng. Aceasta este propaganda Transnistriei şi a Moscovei, susţine el.

În opinia analistului, problema constă în faptul că „pe ambele maluri ale Nistrului sînt oameni, care au două-trei paşapoarte. Acest fapt creează o situaţie periculoasă pentru Uniunea Europeană. Moldova trebuie să deţină informaţia completă despre persoanele care nu au cetăţenia R.Moldova, dar vin pe teritoriul ei. Este vorba despre colectarea informaţiei şi protejarea de migraţia ilegală”.

Astfel, oficiile vor crea baze de date despre deţinerea cetăţeniilor şi paşapoartelor de către oamenii ce trăiesc pe întreg teritoriul R.Moldova şi al Transnistriei. Deoarece, autorităţile nu deţin o informaţie deplină în acest sens.

Conflictul îngheţat

În direcţia transnistreană, în opinia lui Vladimir Socor, în timpul apropiat nu se va schimba nimic. „Adică acesta va fi un conflict îngheţat pentru mult timp. Ceva s-ar putea decide, dacă Rusia se va schimba, dar ea nu se schimbă”.

Vladimir Socor consideră că a existat o posibilitate de a obţine o înţelegere cu Rusia în această problemă. „Această posibilitate a fost căutată de Germania. Deoarece negocierile în formatul 5+2 nu sînt serioase şi nu vor decide nimic. Participanţii la negocieri nici nu au intenţia de a soluţiona ceva”.

În opinia analistului, „dacă va fi adoptată vreo decizie, atunci asta va fi la alt nivel, la cel înalt. Poate între Bruxelles şi Moscova sau între Berlin şi Moscova. Însă atunci, UE trebuie să confirme faptul că Berlinul şi Moscova, ipotetic, au vorbit între ele”.

Vladimir Socor a amintit faptul că în anul 2009 „au fost avansate propuneri concrete din partea Berlinului – nu privind soluţia, dar negocierile la nivel bilateral. Propunerea nu vizat conţinutul, dar procesul – să înceapă negocierile în context lărgit. Pentru a obţine ceva în schimb.

Doamna Merkel şi-a înaintat propunerea nemijlocit domnului Medvedev. Ei au semnat un memorandum foarte neclar. De atunci preşedintele rus nu a manifestat vreun interes. Iar cînd Putin a revenit la Kremlin, el şi-a demonstrat nedorinţa de a demara negocieri în această problemă. Poate aşteaptă o situaţie mai favorabilă pentru Rusia. Dar poate nu vrea să devină moştenitorul proiectului, pe care doamna Merkel l-a început cu domnul Medvedev. Acest lucru mi se pare mai plauzibil”.

Gazul rusesc – din Europa

În ceea ce priveşte diversficarea surselor de livrare a gazelor în Moldova, această posibilitate va apărea în viitorul apropiat, consideră Vladimir Socor. El a adus drept exemplu Ucraina, care importă gaze din Germania prin Cehia, Slovacia, Ungaria. „Este acelaşi gaz de provenienţă rusească. Rusia îl vinde Germaniei la preţuri mult mai joase decît Ucrainei şi Moldovei. Ucraina primeşte acest gaz mai ieftin decît de la Gazprom, dar mai scump ca Germania. Acest fapt este convenabil atît pentru compania germană, cît şi pentru Ucraina”.

Deocamdată, Moldova nu are un gazoduct comun cu UE sau cu Ungaria. Dar există deja un gazoduct între Ungaria şi România. Dacă Moldova se va conecta la sistemul european de gazoducte, „atunci, cel puţin teoretic, va apărea posibilitatea ca Moldova să importe gaz din UE la un preţ mai mic decît cel al Gazpromului. Însă pentru aceasta Moldova trebuie să implementeze legislaţia europeană cu privire la gazoducte şi să contruiască nu numai gazoductul Iaşi-Ungheni, dar şi Ungheni-Chişinău”.

Vladimir Socor menţionează că România nu dispune în prezent de un volum suficient de gaze pentru a exporta în Moldova. „Au fost zăcăminte mari de gaze în Transilvania, pe timpul comuniştilor, România extrăgea cantităţi enorme de gaze – peste 30 de miliarde de metri cubi pe ani. Însă acum aceste rezerve s-au redus, iar guvernele române, indiferent de culoarea lor politică, reduc producţia de gaze pentru a menține cît mai mult aceste rezerve”.

Ţinînd cont de faptul că malul drept al Nistrului consumă 1-1,5 miliarde de metri cubi pe an, problema poate fi soluţionată „dacă România va fi de acord să importe suplimentar 1 miliard de metri cubi pe an. Însă România nu este de acord. Ea aşteaptă gaze din Marea Neagră. Nu sînt convins însă că rezervele din Marea Neagră sînt comerciale şi viabile. Pînă în prezent ele au fost estimate în prealabil la 50-80 de metri cubi. E modest. Dar poate ei vor găsi mai mult gaz”.