Vladimir Filat: Cînd se întîmplă ceva în ţară, toţi consideră că eu am legătură cu asta

Foto: filat.md

Fostul premier al Moldovei, preşedintele Partidului Liberal-Democrat (PLDM), Vlad Filat, a trecut pe planul doi, după demisia cabinetului de miniştri în rezultatul acuzaţiilor de corupţie şi desemnarea lui Iurie Leancă în funcţia de premier, în luna mai curent. Însă el rămîne liderul celui mai mare partid din coaliţia de guvernare din Moldova. Despre deciziile controversate ale puterii, despre alegerile anticipate, precum şi despre relaţiile cu partenerii şi opoziţia Vladimir Filat a relatat într-un interviu oferit Irinei Astahova.

- Domnule Filat, vara aceasta dumneavoastră aţi calificat formularea unul semnal clar al aspiraţiilor proeuropene al Republicii Moldova drept cea mai mare realizare a coaliţiei de guvernare. Însă astăzi unii experţi spun că pachetul de acorduri pregătit de Moldova pentru summitul de la Vilnius al Parteneriatului Estic ar putea să nu fie parafat la acest forum. Este adevărat?

- Într-adevăr, mulţi vorbesc despre aceasta, însă puţini încearcă să înţeleagă ce înseamnă concret acest summit pentru Moldova. În primul rînd, în cadrul summitului, Moldova şi UE vor parafa un pachet de acorduri de asociere. Sensul acestei proceduri constă în faptul că în momentul parafării se încheie negocierile pe marginea acestor documente. După aceasta vor urma proceduri tehnice: traducerea în 23 de limbi oficiale ale UE şi perfectarea documentaţiei juridice. Din experienţa altor ţări, procedurile tehnice durează aproximativ opt luni. Doar după aceasta urmează semnarea.

- Peste opt luni înseamnă vara anului viitor?

- În septembrie, dacă ţinem cont de vacanţele de iarnă şi de vară. Săptămîna aceasta, la Chişinău se află o misiune foarte importantă a experţilor europeni, condusă de directorul Departamentului pentru afaceri interne al Comisiei Europene, Stefano Manservisi. În urma acestei vizite va fi elaborat un raport pentru ţările membre ale Uniunii Europene. Şi sperăm că în cadrul summitului va fi stabilit nivelul de pregătire a Moldovei de liberalizarea regimului de vize.

Totodată, la summit noi aşteptăm declaraţia ţărilor UE privind relaţiile ulterioare cu Uniunea Europeană. Trebuie să înţelegem că există viaţă şi după Vilnius. Iar pentru Moldova înseamnă că există nu numai un reper, dar şi depăşirea unei anumite etape. Declaraţia politică va stabili următorii paşi pe calea integrării europene.

- De ce Ucraina a publicat deja proiectul Acordului de asociere cu UE, iar Moldova încă nu?

- La summitul de la Vilnius Ucraina va semna acordul care a fost deja parafat cu doi ani în urmă. Există o regulă – pînă la parafare documentul nu se publică. El devine public în momentul încheierii procesului de negocieri, cînd semnăturile sînt deja puse. E un lucru foarte simplu, pe care îl ştiu toţi, chiar şi cei care speculează pe această temă. Există o procedură: mai întîi are loc procesul de parafare, apoi semnarea, apoi ratificarea în parlament. Adică, pînă la intrarea în vigoare a acestor documente sînt trei etape.

- Partenerii occidentali şi-au exprimat foarte atent nemulţumirea în legătură cu recentele decizii ale autorităţilor moldovene în privinţa Aeroportului Internaţional Chişinău şi Banca de Economii (ВЕМ). De ce coaliţia de guvernare a neglijat opinia partenerilor? Este adevărat că aceste decizii au fost adoptate în interesele dvs.?

- Cum se întîmplă ceva în ţară, toţi consideră că eu am legătură cu asta. Deşi, obiectiv, aceste decizii au fost adoptate în baza scenariilor examinate anterior. În ceea ce priveşte BEM, comisia parlamentară condusă de Oleg Reidman a propus trei variante de soluţionare a problemei, dintre care două erau moarte din start.

Desigur, comuniştilor le-ar fi fost mai convenabil, dacă această bancă ar fi falimentat şi oamenii ar fi ieşit în stradă să-şi exprime nemulţumirea faţă de guvern, iar ulterior comuniştii să vină la putere. Însă ţara nu avea un miliard de lei în plus, care ar putea fi scos din economie şi plasat în bancă. De aceea, guvernul a adoptat singura decizie corectă, bazată pe hotărîrea parlamentului, care a fost votată de majoritatea absolută a deputaţilor.

Trebuie să înţelegem că BEM este o bancă unde îşi ţin depozitele circa două milioane de cetăţeni. Este important ca acum aceste proiecte să înceapă a lucra: banca să reia creditarea, aeroportul să înceapă reconstrucţia de 250 mil. euro. Acestea nu sînt aprecierile mele, ci ale unor consultanţi de talie internaţională. Alte viziuni asupra acestor probleme au fost şi vor fi întotdeauna – opoziţia niciodată nu va fi de acord cu acţiunile partidelor aflate la guvernare.

Eu am încercat să înţeleg miezul problemei. Unii spun că singura problemă este capitalul rusesc. Comuniştii la fel pledează de dimineaţă pînă seara pentru marea prietenie cu Rusia, însă luptă cu investiţiile ruseşti. Răspunsul este simplu: are loc o lupta politică fără principii – oponenţii încearcă prin orice metode să destabilizeze situaţia, pentru ca nimeni să nu înţeleagă nimic. Iar în apele tulburi – să prindă succesul politic.

- Cum apreciaţi posibilitatea alegerilor anticipate în Moldova în urma „revoluţiei de catifea” ?

- Planurile trasate de Comitetul Central nu se realizează neapărat în viață. Eu tot am organizat proteste. Şi tot ieşeam în piaţă, şi noi eram mulţi. Diferenţa este că noi nu doar vorbeam despre probleme, dar ofeream şi soluţii. Dar eu înţeleg opoziţia. Pînă la alegeri a mai rămas un an. Ei conştientizează faptul că reformele efectuate de noi timp de patru ani încep să dea roade: se deschid spitale, grădiniţe, se construiesc drumuri...

- Dar spitalele şi şcolile, dimpotrivă, se închid...

- Dacă aveţi în vedere optimizarea şcolilor, uitaţi-vă cîte şcoli au fost închise de comunişti timp de opt ani. Nu trebuie să trişaţi, acum şcolile nu se închid pur şi simplu, dar pentru că nu sînt copii. Optimizarea este efectuată pentru ca copiii să poată învăţa într-o infrastructură respectivă, cu un număr suficient de profesori.

Aş vrea să menţionez lipsa de principialitate a comuniştilor. Cum poate fi înţeles un partid, care în anul 2001 ne ducea în Uniunea Rusia-Belarus, în anul 2005 a fost la un pas de a anunţa război Rusiei şi striga răspicat că integrarea europeană nu are alternativă, iar acum pledează împotriva integrării în UE şi ne trage în Uniunea Euroasiatică, care încă nu există? Ţara nu poate fi clătinată în halul ăsta, lupta politică nu trebuie să distrugă ţara. Acest lucru eu nu-l înţeleg.

Apropo, aud foarte multe despre revoluţie, că „vom scoate oamenii în stradă”. Vladimir Voronin şi oamenii care îl împing să facă acest lucru trebuie să înţeleagă că noi tot putem scoate oamenii în stradă şi să demonstrăm susţinerea acţiunilor noastre. Atunci vor fi foarte mulţi oameni. Nu vor fi 200 de băieţi agresivi, dar vor ieşi oameni inteligenţi şi muncitori. Dar la ce vom ajunge? Ce vrem să demonstrăm cu asta? Eu contez pe o luptă politică raţională.

- Să revenim la deciziile privind banca şi aeroportul. Acestea au fost criticate şi de persoana cu care dvs. aţi lucrat anterior. Ce credeţi despre acuzaţiile lui Ion Sturza? Şi în ce relaţii sînteţi cu el?

- Cu domnul Sturza avem relaţii echilibrate. Din păcate, comunicăm foarte puţin, deşi anterior am lucrat foarte mult timp împreună. Dacă am comunica, atunci multe lucruri ar putea fi evitate. Las pe conştiinţa lui unele declaraţii. Eu cred că el are exces de emoţii. Fiecare om are dreptul la expresie. Dar să faci acest lucru, nefiind la putere, este foarte simplu. Este mai greu cînd trebuie luate decizii acum, nu teoretice, dar practice. Desigur, aş fi vrut ca totul să fie altfel.

- Ce relaţii aveţi cu Vladimir Plahotniuc?

- Despre ceea ce a fost nu vreau să-mi aduc aminte. Acum, există un acord de coaliţie, semnat de PLDM, PDM şi şapte deputaţi liberali. Eu nu mi-am ales partenerii, ei au fost aleşi de popor. Eu nu pot schimba voinţa poporului. Este nevoie de cel puţin 51 de mandate pentru a putea conduce ţara. Eu nu fac parte din categoria oamenilor care se gîndesc că doar prin scandaluri, certuri şi război intern poate fi obţinut ceva. Desigur, sînt om viu. Cum se spune, nimic nu e uitat, nimeni nu se uită. Însă acestea sînt propriile mele trăiri, problemele mele personale. Eu mă ocup de lucrurile care depăşesc interesul meu personal şi problemele mele. Şi chiar interesele partidului.

Mulţi mă întrebau, cum am putut forma coaliţia? Însă nu am avut altă opţiune. Să aruncăm ţara în alegeri anticipate şi ce ar fi urmat? Să începem promovarea propriilor ambiţii? Ei şi ce? Eu cred că politica moldovenească trebuie să fie mai responsabilă. Este greu să iei decizii, deoarece ulterior va trebui să răspunzi. Deşi, în realitate, lucrurile sînt cu mult mai simple. Avem programul guvernului, sînt colegi în parlament, guvern. Avem sarcini concrete, le discutăm în formatul prevăzut de acordul privind crearea coaliţiei, ne întîlnim cu domnul Lupu destul de des, ne înţelegem la nivel de partid, avem Consiliul coaliţiei, unde discutăm toate problemele şi identificăm soluţii.

- Liberalii acuză PLDM şi PDM că nu sînt informaţi despre acţiunile voastre.

- Eu nu ştiu cum poţi iniţia pe cineva în ceva, cînd ei participă la guvernare, votează pentru anumite decizii în parlament şi guvern. Este imposibil să fii la guvernare şi să pari în opoziţie. Dacă ţi-ai luat răspunderea de actul guvernării, atunci fii responsabil şi de criticile aduse.

- Nu aveţi impresia că după plecarea dvs. din guvern a dispărut echilibrul care exista între influenţa liderilor partidelor de guvernare, iar acum procesul de guvernare a ieşit de sub controlul dvs.? Se spune că căderea cursului leului a fost organizată intenţionat pentru a soluţiona problemele bugetului pe seama populaţiei. Sînteţi de acord cu aceste acţiuni?

- Iată vedeţi, avem şi disensiuni. Această problemă se discută şi astăzi. Săptămîna trecută colegii mei au pus această problemă în cadrul audierilor din fracţiuni, vom continua discuţiile şi săptămîna aceasta. Avem multe întrebări, deoarece deprecierea actuală a leului provoacă multe probleme, inclusiv în ce priveşte tarifele – cum vom dezvolta politica monetară în Moldova. Sper că vom primi în curînd răspuns la toate întrebările

- Este adevărat că în partidul dvs. au apărut divergenţe şi că o parte din membrii PLDM se uită în direcţia altui lider?

- Acest lucru îl aud din momentul cînd am început să construiesc acest partid. Desigur, cineva vrea ca în partidul nostru să existe divergenţe. Răspunsuri la aceste întrebări le va oferi congresul PLDM, la care vor participa 4,5 mii de delegaţi. Vom examina şi vom aproba noul program al partidului.

- Care este esența lui?

- Scuzaţi, vă rog, dar este prematur să vorbim despre aceasta. Va fi o nouă viziune a dezvoltării ţării noastre pentru perioada următoare. Avem experienţa şi datoria faţă de alegători, pentru ca această viziune să devină publică. Este important pentru partid şi pentru societate, în general. Desigur, vom soluţiona problema cadrelor. Acolo vor fi toate răspunsurile.

- Adică problema există, iar dvs. o veţi aborda la congres sau problema nu există şi doriţi să o preveniţi?

- Nu pot vorbi despre existenţa unei probleme, eu nu o simt. Dacă cineva doreşte să fie, să mai aştepte.

- Se spune că dvs. doriţi că formaţi un bloc cu partidele ce se află în prezent la guvernare şi să mergeţi în alegeri cu acest bloc. Este adevărat? Apropo, cînd vor avea loc alegerile parlamentare?

- Alegerile vor avea loc pe 30 noiembrie 2014. Noi nu am discutat despre bloc. Părerea mea – partidul trebuie să participe de sine stătător la alegeri, pentru ca omul să aibă posibilitatea de a alege. Sînt împotriva unei construcţii de partide, care se face, de obicei, împotriva cuiva, dar nu pentru ceva. Noi nu ne ascundem după denumiri şi simboluri noi, avem promisiunile date alegătorilor, sînt realizări, putem discuta liber cu oamenii, raportînd despre activitatea realizată şi despre planurile de viitor.

- Aveţi prognoze pentru viitoarele alegeri ?

- Este prea devreme să vorbim despre aceasta. Întotdeauna le-am recomandat celor care au început prea devreme: nu vă grăbiţi, băieţi. Totul depinde de faptul cine şi cum va lucra. Am demonstrat nu o dată că putem să ne mobilizăm resursele, avem un potenţial mare, în 15 raioane sînt colegii noştri, care se ocupă de administrarea publică locală, aproximativ 350 de primari, care lucrează, implementează proiecte foarte importante în infrastructură. Mai mult, la anul viitor, vor fi deja rezultate concrete ale reformelor şi acţiunilor pe care le-am întreprins din septembrie 2009. Şi oamenii vor da aprecieri.

- În Consiliul municipal Chişinău s-a creat o situaţie interesantă. Se creează impresia că fracţiunea PLDM s-a pomenit în opoziţie, iar deciziile sînt adoptate de alte fracţiuni. Astăzi este planificată votarea pentru referendumul privind demisia primarului. PLDM este gata să organizeze alegeri anticipate în Chişinău?

- Nu cred că cineva şi-a pus scopul să organizeze alegeri anticipate. Are loc poziţionarea electorală prin profitarea cinică de situaţia cetăţenilor. Deşi e interesant: cînd sînt interese materiale, comuniştii şi liberalii votează, îşi împart oficii şi terenuri. Apoi se separă doctrinal – cineva este dat afară, are loc delimitarea.

Poziţia noastră: începînd cu anul 2007 noi am susţinut capacitatea de exerciţiu a consiliului municipal şi a conducerii primăriei. Dar nu putem să-i susţinem în toate. Cînd are loc această reîmpărţire, noi nu participăm, desigur. Din păcate, înţelegerile la care am convenit pînă la alegerea lui Dorin Chirtoacă nu au fost respectate, deşi am avut înţelegeri concrete. Fără noi, el nu ar fi devenit primar. I-am spus odată că are noroc. Ba i se fură brazii, ba acum i se organizează referendum. Pur şi simplu, iarăşi chişinăuienii îl vor compătimi pe Chirtoacă – iată, iarăşi nu-l lasă să lucreze, în loc să ceară de la el să-şi îndeplinească promisiunile electorale.

În loc să-şi concentreze energia şi să ceară de la cei pe care i-au ales, să-şi realizeze promisiunile, totul se rezumă la dezbateri politice. A mai rămas un an pînă la alegeri – despre ce referendum poate fi vorba? Ce vor obţine cu asta? Desigur, nu vom intra în acest joc, noi nu vom participa la această farsă ieftină.

- În ce relaţii sînteţi cu Biserica? Săptămîna trecută, parlamentul a exclus din legislație un articol ce prevede pedeapsă pentru propaganda relaţiilor netradiţionale. De ce puterea a mers la confruntare cu Biserica în această chestiune? Doar astfel puterea întoarce majoritatea populaţiei împotriva sa.

- Nu este adevărat.

- Ce nu este adevărat?

- Generalizările nu sînt corecte. Nu trebuie să puneţi totul laolaltă. Nu sînt categoric de acord cu faptul că vineri, în faţa parlamentului a fost reprezentată Biserica noastră Ortodoxă. Desigur, situaţia nu este simplă.

- Dvs. ce părere aveţi faţă de această propagandă?

- Sînt categoric împotriva propagandei şi acţiunilor publice. Nu trebuie examinate atît de îngust amendamentele adoptate vineri. Apropo, vreau să vă spun în cunoştinţă de cauză: dacă nu ar fi fost această presiune psihologică asupra deputaţilor, această lege nu ar fi fost votată în lectura a doua. Avem deja experienţă: nu poţi obţine ce vrei prin presiune nefondată. Trebuie de comunicat, de găsit limbaj comun la masa de negocieri.

- Dar voi nu comunicaţi.

- Cine v-a spus? Noi comunicăm. Foarte intens.

- Cu cine?

- Cu Biserica.

- Care e opinia Bisericii în această problemă?

- Ei sînt împotrivă. Dar asta nu înseamnă că ei nu au fost de acord cu alte lucruri. Dar noi nu vorbim cum trebuie să fie adoptate deciziile Bisericii.

- Dar aceasta se referă nu la Biserică, ci la majoritatea populaţiei.

- Nu contest ceea ce spuneţi. Dar puterea trebuie să adopte decizii ce privesc ţara. În ce reforme va fi de acord poporul să participe? Toţi vor să trăiască aşa cum se trăieşte, să nu facă nimic. Iar deciziile trebuie luate: ne oprim la jumătate de drum sau mergem mai departe? E foarte important. Apropo, au introdus religia în şcoală. Este o decizie concretă. Nimeni nu vorbeşte despre aceasta. Trebuie să educăm în fiecare dintre noi moralitatea şi etica, dar nu doar posibilitatea de a rezolva problemele prin presiuni.

- Se spune că problemele cu exportul vinurilor în Rusia nu au un caracter politic, ci denotă o reîmpărţire a pieţei. Despre aceasta vorbesc chiar şi ţăranii, care nu culeg strugurii, pentru că nu vor să-i vîndă la 80 de bani, dacă încă îi vor lua. Este adevărat?

- Am auzit că nu vor să vîndă strugurii pentru nu au suficienţi lucrători pentru a-i culege. Nu, nu este aşa. Voi răspunde în calitate de fost premier care se ocupa îndeaproape de relaţiile cu Federaţia Rusă şi ştie ce şi cum are loc şi de ce. Aceasta este, într-adevăr, o decizie politică, pentru că, în caz contrar, sancţiunile ar fi fost aplicate faţă de producători concreţi şi loturi concrete, dar nu faţă de o ţară întreagă.

În cazul dat, acesta este un embargo adevărat, care serveşte drept mesaj în legătură cu acţiunile noastre pe calea integrării europene. Nu este secret că Rusia este împotriva Vilniusului, că Rusiei nu-i place alegerea noastră. Deşi anterior noi am comunicat des şi cu preşedintele Vladimir Putin, şi cu premierul Dmitri Medvedev. Pentru mine este straniu de ce vorbim despre aceasta acum, dar nu mai devreme, cînd discuţiile erau purtate exclusiv în jurul NATO, dar nu a integrării europene. Nouă întotdeauna ni s-a spus: aceasta este alegerea voastră.

Eu chiar pot presupune că astăzi ţinta este Ucraina, și nu Moldova. Dar aceasta este supoziţia mea. Regret că s-a ajuns aici. Deoarece există relaţii bilaterale. Ele trebuie să se bazeze pe acorduri. Noi am semnat acordul privind comerţul liber în cadrul CSI, noi sîntem membri ai OMC, există reguli clare, cum trebuie de acţionat în asemenea condiţii.

De aceea, situaţia este complicată. Trebuie identificată o soluţie. Dar asta nu înseamnă acţiuni antiruseşti. Dimpotrivă, acum toate eforturile trebuie îndreptate pentru a comunica şi a ajunge la înţelegeri, pornind de la interesele Moldovei, de la poziţia Rusiei şi cea a Ucrainei. Dar cel mai important – de la interesele naţionale ale Moldovei.

- Relaţiile dvs. cu Evgheni Şevciuk au început atît de frumos – aţi convenit să reluaţi comunicarea telefonică, să deschideţi podul la Gura Bîcului etc. De ce în afară de reluarea circulaţiei feroviare nimic nu a fost îndeplinit? Ce vă împiedică?

- Am reuşit să convenim doar asupra acestei chestiuni. Apoi totul s-a oprit. Dar negocierile continuă.

- Doriţi ca copiii dvs. să trăiască în Moldova?

- Lucrez în direcţia aceasta. Acum ei învaţă peste hotare. Din păcate. Sper că educaţia pe care o vor obţine acolo le va ajuta să trăiască în Moldova. Aş fi fost mai fericit, dacă ei ar fi fost alături de mine. Să-i pot vedea dimineaţa şi să vorbesc cu ei, seara. Însă aşa e viaţa ...