Ion PRISĂCARU: Eu pot găsi rezerve la orice contribuabil

Foto : logos-press.md

Reformele în sistemul de administrare fiscală din Moldova sînt implementate de peste 20 de ani, însă pînă în prezent, fiscul şi contribuabilii se află pe diferite părţi ale baricadelor. Noi îi acuzăm pe inspectorii fiscali de corupţie şi idei preconcepute, iar ei – de lipsa dorinței de a-și onora obligaţiile financiare faţă de stat. Şi unii, şi alţii au suficiente motive pentru aceste acuzaţii. Ion Prisăcaru, care a fost numit în vara acestui an în funcţia de şef al Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, a decis să spargă aceste stereotipuri. El propune inspectorilor fiscali să aibă grijă de contribuabili, iar contribuabililor – să-şi împartă conştient veniturile cu statul. Despre aceasta Ion Prisăcaru i-a relatat, într-un interviu, jurnalistei Irina Astahova.

- Domnule Prisăcaru, Dvs. aţi activat în acest sistem şi chiar în această funcţie cîţiva ani în urmă. Ce s-a schimbat: activitatea în sine a inspectoratului fiscal, contribuabilii, regulile, relaţiile?

- În primul rînd, m-am schimbat eu: activînd mai mulţi ani în structurile fiscale, apoi în afaceri, conducînd în paralel o organizaţie obştească, eu acum văd cu alţi ochi toate problemele. Desigur, şi situaţia e alta, şi problemele sînt de altă amploare, deoarece schemele aplicate astăzi în evaziunea fiscală sînt perfecţionate şi utilizate la nivel internaţional. De aceea şi administrarea necesită alte abordări. Pe de altă parte, şi posibilităţile noastre sînt diferite: noi utilizăm tehnologii informaţionale, baza noastră informaţională ne permite să depistăm mai operativ schemele de evaziune.

- În calitate de fost businessman, ce puteţi spune despre principalele probleme în relaţiile dintre mediul de afaceri şi fisc?

- Cînd cu cîţiva ani în urmă am plecat de la inspectoratul fiscal în lumea afacerilor, am simţit că aceste relaţii nu sînt aşa cum mi-aş fi dorit eu. Şi în următorii 15 ani am tot urmărit situaţia şi am încercat să lupt. Astăzi, am posibilitatea să schimb cîte ceva. De aceea, vom implementa în practică – la prima etapă, măcar cele mai elementare lucruri. De exemplu, vom învăţa să stimăm contribuabilul. Inspectorul fiscal se află în serviciul contribuabilului şi trebuie să ţină minte acest lucru.


„Noi nici nu aşteptăm ca fiecare producător să declare costul real – măcar aproape de cel real”.

- Inspectoratul Fiscal implementează în prezent un complex de măsuri pentru „achitarea benevolă a impozitelor”. Ce înseamnă aceasta?

- Este o practică internaţională – societatea trebuie să conştientizeze faptul că achitarea impozitelor, pe de o parte, este o datorie şi o obligaţie, iar pe de alta serveşte interesele statului, anumitelor părţi ale populaţiei, care sînt finanţate de către stat. Astfel, noi vom merge spre majorarea încasărilor bugetare prin conştientizarea de către contribuabili a necesităţii de a achita impozitele, dar nu prin înăsprirea pedepselor.

De exemplu, noi am început inventarierea suprafeţelor agricole pe culturi. Anul trecut, în agricultură s-a înregistrat o eschivare masivă de la plata impozitelor, nu numai în sectorul primar, dar şi în industria prelucrătoare, la transport, la export. Erau folosite scheme de evaziune fiscală a persoanelor fizice, prin intermediul firmelor care aveau o activitate fictivă. Următoarea etapă o vor constitui întîlnirile cu conducătorii gospodăriilor, în cadrul cărora vom discuta situaţia pe piaţă, preţurile, precum şi posibilităţile fermierilor de a achita impozitele. Şi noi nu aşteptăm că fiecare producător va declara costul real, măcar aproape de cel real.

Apropo, astfel se lucrează în alte state. Iată ce ne spune un expert din Germania. Acolo, inspectorii fiscali merg la contribuabil şi discută suma aproximativă a impozitelor pe care acesta trebuie s-o achite. Cît puteţi plăti? este întrebat el. Acesta răspunde că, de exemplu, 500 de mii de euro. Inspectorul nu este de acord: conform estimărilor noastre, dvs. puteţi achita un milion. Atunci, contribuabilul spune că un milion nu este real, dar 750 de mii garantează. Bine, ne-am înţeles. El nu mai este deranjat sau verificat. Însă el garantează că va achita această sumă

- Dar producătorii agricoli sînt nemulţumiţi, ei chiar au susţinut o conferinţă de presă pe această temă.

- Scuzaţi vă rog, dar ei s-au obişnuit să se ţină de-o parte. Ei în fiecare an spun că agricultura este falimentară. Însă tendinţa arată că ei nu achită nimic în buget, deşi din buget au luat sume bune – din subvenţii, restituirea TVA, care în multe cazuri, în general nu a trebuit să fie.

„... acum nimeni nu poate pune mîna pe Biblie şi spune: eu sînt un contribuabil cinstit”

Noi încercăm să lucrăm, în primul rînd, cu cei care activează complet în cadrul ilegal, deoarece ei constituie o concurenţă neloială.

- …pentru contribuabilul cinstit?

- Cînd aud „contribuabil cinstit”, eu nu înţeleg ce-i asta. Deoarece eu pot găsi la orişicine „locuri înguste”.

- Aşa acţionează şi inspectorii fiscali – ei sapă pentru a găsi ceva, chiar dacă nu e nimic, şi a aplica amenzi. Anume de acest fapt sînt nemulţumiţi contribuabilii.

- Trebuie să recunoaştem cinstit că la noi s-a creat o situaţie în care nimeni nu poate pune mîna pe Biblie şi spune: eu sînt un contribuabil cinstit. De aceea noi vom discuta cu contribuabilii, încercînd să-i întoarcem în albia legală. În primul rînd, cu cei care activează în domenii cu risc sporit de evaziune fiscală. Pentru că unul dintr-un leu achită 10 bănuţi, iar altul – doar 0,5. E corect? Totodată, toţi afirmă că sînt foarte cinstiţi, inclusiv asemenea persoane de la care nici nu aștepți.

De exemplu, un funcţionar de rang înalt a exportat producţie în valoare de 262 de milioane de lei, iar el are un salariu de doar 1600 de lei şi 92 de lei impozit pe venit. El mai are o grădină mare, 300 ha de alte culturi, care sînt prelucrate de muncitori. Mai are frigider, producţie. Şi achită un impozit de doar 92 de lei. „Stimabile, nu vă e ruşine? Doar vă bateţi joc de oamenii care lucrează pentru dvs.!” Acum activitatea lui e sub controlul nostru: se trezeşte, iar inspectorul îi zice: bună dimineaţa. Se culcă – i se spune: noapte bună. Şi aşa va fi pînă cănd el va continua să-şi bată joc de oamenii ce lucrează pentru el, mulţi dintre care nu înţeleg că nu vor avea pensie din cauza lui.


„Dacă cineva cîştigă din mărunţişuri, trebuie să ne bucurăm, dar nu să-l vînăm. Deoarece el îşi întreţine familia – şi slavă Domnului”.

- Ce pondere deţine economia subterană, conform estimărilor dvs.?

- Să estimeze cei care studiază această problemă, experţii. Sînt diferite estimări – de la 40 pînă la 60%

- Adică aproape jumătate?

- Aproximativ aşa. Apropo, discutînd cu experţii străini, aud nedumerirea lor. Ei nu înţeleg cum noi vrem să obţinem ceva exclusiv prin înăsprirea pedepselor. Într-adevăr, noi atîţia ani luptăm cu evaziunea fiscală, iar în rezultat primim şi mai multă evaziune. Sancţiunile se majorează, de aceea în paralel creşte interesul funcţionarilor corupţi. Au ajuns la 50-100 de mii de lei. Dar trebuie de acţionat invers – de pus accentul pe conştientizarea necesităţii achitării impozitelor.

Şi experţii occidentali spun: ce, credeţi că în cele mai dezvoltate ţări nu există economie subterană? Şi invocă exemplul Germaniei. Acolo economia subterană constituie 30%. Însă dacă nu ar fi existat, atunci nu ar fi această dezvoltare, spun experţii. Aşa că nu trebuie să vorbim că celelalte ţări sînt ideale. Dacă cineva cîştigă din mărunţişuri, se bucură, deoarece îşi întreţine familia – şi slavă Domnului. Iar la noi, o moderatoare TV vroia ca eu să-i vînez la fiecare colţ pe cei care vînd mărunţişuri în stradă, de parcă noi am fi gardieni şi ar trebui să ne aruncăm asupra fiecăruia. De ce să fin ipocriți?

Sau un exemplu recent. Administraţia pieţei de la Ciocana nu achită în buget sute de mii de lei, însă nimeni nu ne permite cu anii să facem verificări. Săptămîna aceasta am scos oamenii în stradă şi am adus jurnalişti. Însă noi nu îi atingem pe oameni! Lucraţi. Pe noi ne interesează activitatea administraţiei, care ascunde documentele şi se eschivează de la plata impozitelor. De exemplu, în fiecare zi, comercianților li se eliberează un cec de 30 de lei, dar li se iau cîte 50 de lei. Iar acolo sînt mii de locuri. În afară de aceasta, peste două treimi din teritoriul pieţei nu achită taxa de piaţă. Ştiţi ce sume sînt? Desigur ei sînt nemulţumiţi că noi am venit să-i verificăm şi insistăm să achite impozitele. Drept răspuns, ei cheamă oamenii să iasă în piaţă şi ameninţă că din cauza inspectoratului fiscal vor închide piaţa. Problema constă în faptul că aceşti oameni care sînt scoşi în stradă nici nu înţeleg că ei sînt înşelaţi.

Sînt posturi TV care mă acuză de faptul că instituția pe care o conduc nu luptă cu evaziunea fiscală în masă a micilor comercianţi. Eu mi-am expus opinia la unul dintre posturile care m-au invitat, la emisiunea „Lupta cu plicurile”. Eu am angajat o domnişoară, care un an şi jumătate în urmă a lucrat la acest post de televiziune. În cadrul emisiunii eu i-am întrebat: „Ce drept moral aveţi să mă acuzaţi pe mine cînd de la compania voastră persoana a venit fără carnet de muncă?” Mai mult nu m-au mai invitat la acest post.

- Consideraţi că trebuie să începem de la contribuabilii mari?

- Desigur, pentru că acolo evaziunile sînt de ordinul sutelor de milioane. De ce să alerg pe străzi şi să vînez vînzătorii de citrice, dacă există un importator şi tot lanţul începe de la el? De ce nu vedem exemplul altor ţări, unde cea mai mare parte a impozitelor este percepută de la furnizorii principali? Ce, n-aţi văzut în America oameni care vînd în stradă mărunţişuri, începînd cu fructe şi terminînd cu ochelari etc.? Şi în Franţa vînd pe stradă, şi în Germania. Nimeni nu îi alungă. Iar la noi a fost lansată lozinca: hai să luptăm cu micii comercianţi. Trebuie să calculăm cheltuielile suportate în această luptă.


„Trebuie să începem de la contribuabilii mari, pentru că acolo evaziunile sînt de ordinul sutelor de milioane”


- Cum funcţionează metoda de estimare indirectă a impozitului pe venit, introdusă în 2012?

- Noi începem să utilizăm această metodă, în baza rezultatelor anului 2013. După declararea veniturilor am colectat aproape toată informaţia de la diverse instanţe, care fixează tranzacţiile mari: birouri notariale, agenţii de turism, întreprinderi de transport, sistemul bancar, companii de leasing etc. Apoi, această informaţie este comparată cu declaraţiile. În rezultat, peste 11 mii de oameni din ţară sînt investigaţi, deoarece ei, potrivit legislaţiei, au un decalaj între veniturile declarate şi cheltuielile efectuate de peste 300 de mii de lei. Printre aceştia sînt 50 de persoane, „crema”, care au o diferenţă de zeci de milioane de lei.

Acum noi lucrăm cu ei, însă deocamdată nu avem dreptul să facem publice aceste date cu caracter personal. În anul curent noi doar vom anunţa cîte impozite au fost restituite la buget din contul acestei estimări indirecte a impozitării. Iar mai departe, conform procedurii reglementate foarte strict de parlamentarii noştri, mai întîi trebuie de avertizat, apoi urmează discuțiile, ulterior – inițierea procedurii de verificare, verificarea propriu zisă, adoptarea deciziei, iar în baza deciziei – iniţierea altor proceduri.

- Recent IPFS a solicitat de la „Poşta Moldovei” dreptul de a verifica coletele. Se vede că această solicitare, de asemenea, are legătură cu lupta împotriva evaziunii fiscale. Dvs. nu vă pare că acesta e un fleac?

- Eu tot consider că este un fleac, mai ales că există interdicţia de a plasa în colete alcool, ţigări şi alte mărfuri şi produse. Nu cred că acolo sînt multe evaziuni.

„Dacă avem toată informaţia, cine pe cine va înşela?”

- Cum apreciaţi posibilităţile de îndeplinire a bugetului 2013 la capitolul acumulări fiscale?

- Nu mă voi grăbi cu prognozele, însă cred că această lună va fi una de referinţă privind acumulările la buget. În 8 luni, bugetul public la capitolul încasări fiscale a fost îndeplinit în proporţie de 102,7% faţă de nivelul planificat, bugetul de stat – 106,8%, bugetele locale – 100,2%, asigurarea socială – 100,6%, asigurarea medicală – 103,3%. Faţă de anul trecut: bugetul public a fost îndeplinit la nivelul de 110,3 %, bugetul de stat – 110,9%, bugetele locale – 110,6%, asigurarea socială - 108,5%, asigurarea medicală – 108,9. Veniturile din impozite au fost îndeplinite din: TVA – 111,6%, accize – 139,5%, impozitul pe venit – 102,7. La toate tipurile de impozite a fost înregistrată o majorare, care s-a produs inclusiv din cauza aplicării altor măsuri de administrare.

În anul acesta, în agricultură cred că nu vor mai fi asemenea evaziuni fiscale, deoarece am luat sub control toată producţia primară, elevatoarele. Stă acolo o persoană şi se uită cine şi ce a turnat, ține evidenţa.

- Nu vă temeţi că corupţia va fi chiar lîngă elevator?

- Noi în fiecare zi colectăm informaţia, deja sînt umplute elevatoarele, noi ştim volumul acestora, am luat informaţia de la Ministerul Agriculturii, am solicitat toate frigiderele, unde va fi păstrată producţia. Dacă avem o informaţie generală, cine pe cine va înşela? Dacă ştim că elevatorul este de 10 tone. Bine, eu chiar le spun angajaţilor mei: presupunem că ei vînd grîu la preţul de 2,5, iar dacă ei îmi vor arăta 2 lei, eu voi spune mulţumesc şi nu mă voi agăţa. Deoarece anul trecut ei, în general, nu au arătat nimic

- Ce propuneri a înaintat Inspectoratul Fiscal în proiectul politicii fiscale pentru anul 2014?

- Sînt multe propuneri interesante, inclusiv de modificare a sistemului de aplicare a sancţiunilor. Noi propunem ca pentru încălcări nesemnificative să fie aplicate măsuri de educare, iar dacă sînt semnificative, atunci să fie pedepse. Şi noi definim ce se referă la încălcări semnificative şi ce - la nesemnificative. Sper că această propunere va ajunge în parlament.


„Cred că veţi fi plăcut surprinsă dacă veţi primi mesajul: „Stimată Irina Astahova, Inspectoratul Fiscal vă felicită cu ocazia zilei de naştere!”

- Mai departe sînt întrebări adresate de către utilizatorii reţelelor sociale. Cum să-şi legalizeze veniturile un freelancer? Sau putem să punem întrebarea mai larg: gastarbeiterii care lucrează ilegal pot să-şi declare veniturile şi să achite contribuţia la Fondul social?

- Există procedura ”declararea”. Dacă vrei, declară şi achită impozitele. Conform legii, sînt limite ale declarării benevole şi obligatorii.

- Inclusiv este vorba şi de asigurarea socială şi achitarea pensiei?

- Nu, dacă nu ai participat la asigurarea socială. Poţi avea pensie de stat, dar atunci achită sume fixe, ca cetăţean.

- Cum privesc autorităţile fiscale la renunţarea la facturile fiscale pe suport de hîrtie? Se pare că acest „instrument” în sine mai mult creează probleme administrative (protecţia formularului, procedura de eliberare, evidenţa etc.) întreprinzătorilor şi inspectoratului fiscal, decît soluţionează situaţia privind eschivarea de la plata TVA.

- Tocmai am venit de la o întrevedere – vrem să introducem cît mai repede factura electronică, vrem să renunţăm la documentele de strictă evidenţă, la faptul ca ele să fie tipărite de serviciul fiscal. De aici şi responsabilitatea fiecărui agent economic – să-şi tipărească singur. Cineva se teme de acest lucru, deoarece va trebui să iasă din umbră. Iar noi nu ne temem. Planificăm să introducem factura electronică pînă la finele anului. Însă nu o vom face obligatorie. Deşi contribuabililor mari le va fi convenabil să o utilizeze, deoarece este comod, se economisesc mijloace. Întreprinderile cumpără acum aceste facturi – cine are nevoie de aceasta în era tehnologiilor informaţionale? Introducerea facturilor electronice va eradica economia subterană. Mai exact, îi va reduce ponderea în produsul naţional. Cum anume? Tranzacţiile imediat nimeresc pe conturile Inspectoratului Fiscal cu ajutorul sistemului unic şi eu văd imediat cu cine a fost făcută operaţiunea. Şi nimeni nu o poate şterge. Totodată, IPFS este membru al Consiliului Băncii Naţionale a Moldovei pentru implementarea plăţilor electronice. Cu cît mai repede ne vom mişca spre acest sistem, cu atît mai repede vom reduce economia subterană şi vom spori acumulările la buget.

- De ce nu e posibilă achitarea impozitului de la orice bancă şi de pe cardul banca? Este destul de incomod să stai în rînd pentru a depune declaraţia, apoi să plăteşti la BEM, apoi să prezinţi factura.

- Noi lucrăm în această direcţie. O să vă fie plăcut dacă veţi primi declaraţia dvs. fiscală completată prin poştă? Numai să o semnaţi şi să o expediaţi la fisc? Iată noi lucrăm asupra acestui lucru!

- În cutia poştală sau la electronică?

- În format electronic. Însă noi lucrăm şi cu poşta tradiţională. Noi vrem ca persoana să poată achita impozitele, în locul şi în forma în care îi este comod. Spre exemplu, nu fiecare are acasă calculator. Atunci el poate veni la poştă, cu care noi avem încheiat un acord, şi angajaţii de acolo îl ajută. Acest fapt este actual mai ales pentru locuitorii de la sate. Ştiţi cîtă bătaie de cap are un deţinător de cotă ca să-şi declare veniturile pînă la 31 martie! Pentru aceasta el trebuie să meargă la raion. Iar aşa, el singur va veni la poştă şi îşi va completa totul în format electronic. Noi acum căutăm „prietenii impozitelor”, pe care, posibil, îi vom susţine prin intermediul proiectelor, pentru a-i ajuta pe săteni prin intermediul primăriilor. Sînt, de exemplu pensionari se plictisesc acasă.

- Cînd va începe fiscul să expedieze avize privind amenzile şi penalizările pentru impozitul pe venit al persoanelor fizice? Se întîmplă neînţelegeri legate de acestea. Fiscul deţine informaţia despre reşedinţă. Desigur, cu cît e mai mare penalitatea, cu atît e mai convenabil pentru fisc. Dar sînt situaţii diferite care nu au nimic în comun cu calcularea salariului, iar mulţi contribuabili cinstiţi nu sînt atît de documentaţi în privinţa Codului fiscal al R.Moldova.

- Am introdus cu titlu de experiment contul personal al contribuabilului. În decembrie, fiecare contribuabil va putea avea acces la el şi primi orice tip de certificat. Am avut deja întrevederi cu structurile de stat, este pregătit un proiect de lege care va legifera certificatul electronic. Contribuabilul va putea vedea ziua şi noaptea starea contului, ce va fi personalizat, şi va fi întotdeauna la curent cu situaţia. Totodată, veţi primi şi înştiinţarea: Nu uitaţi, pînă la 31 martie au rămas atîtea zile, sînteţi obligaţi să prezentaţi declaraţia şi să achitaţi impozitul. Sau – nu uitaţi, achitarea impozitului pe venit se face pînă la data cutare.

Ne pregătim şi de lansarea altui proiect: Strategia de comunicare. Ea e globală, iar în primul rînd, este vorba despre lansarea produselor pentru contribuabili. Ca nu el să vină la noi, dar ca noi să anticipăm şi să-i prezentăm toată informaţia necesară. Avem deja baza de date, ce venituri şi unde le-aţi primit timp de un an. Pentru că nouă nu ne este plăcut să vă aplicăm sancţiuni.

Iar dvs. cred că vă va fi plăcut să primiţi un asemenea mesaj: „Stimată Irina Astahova, la data cutare s-a modificat procedura de declarare”. Sau nu, mai bine: „Stimată Irina Astahova, Inspectoratul Fiscal vă felicită cu ocazia zilei de naştere!”. Iată aşa trebuie de lucrat, ca să simţim într-adevăr că facem un lucru comun. Şi fiecare îşi face treaba.

- De ce fiscul nu luptă cu economia subterană? De ce nu se interzice procurarea imobilului cu bani în numerar? De ce nu se stabileşte o răspundere fiscală pentru escrocheriile fiscale?

- Acum ne ocupăm cu verificarea persoanelor care construiesc imobil. Sînt persoane fizice care construiesc foarte multe case, apoi le vînd. Ei îşi perfectează pe numele lor toate documentele, inclusiv autorizarea pentru construcţie, angajează brigăzi de lucrători, însă nu declară nimic. Acum noi desfăşurăm o campanie – verificăm ramurile cu risc sporit de evaziune fiscală. Deocamdată sînt patru: construcţiile, comerţul, transportul şi industria prelucrătoare.

- Cînd IFPS va desemna „contribuabilii oneşti”, decizia privind instituirea acestei distincţii a fost adoptată recent?

- Şi deja a fost publicată. Noi am elaborat Certificatul contribuabilului onest, pe care îl vom înmîna, probabil, în octombrie, de Hramul capitalei. Criteriul – substanțialitatea. Chiar dacă contribuabilul are încălcări în rezultatul verificării, dar el nu a depăşit gradul de substanțialitate, atunci el se încadrează în categoria contribuabililor oneşti. Lui i se eliberează certificatul, care îi oferă dreptul de a activa fără verificări, timp de doi an, cu posibilitatea de a extinde acest certificat pentru încă doi ani. Iar contabilul-şef primeşte o diplomă de onoare şi o scrisoare adresată conducătorului pentru ca acesta să-şi preţuiască contabilul, datorită căruia a obţinut acest statut. Avem deja un grup de întreprinderi, conform rezultatelor primului semestru, dar încă nu pot să le numesc ...