Guvernul a elaborat varianta de capitalizare a BEM de către acţionarii privaţi

Foto: tribuna.md

Interviu acordat în exclusivitate Agenţiei "Infotag" de către guvernatorul Băncii Naţionale a Moldovei (BNM), Dorin DRĂGUŢANU.

"I.": Domnule guvernator, Banca de Economii (ВЕМ) a înregistrat o emisiune de acţiuni închisă, în valoare de 80,2 mil. lei, conform rezultatelor căreia statul a păstrat pachetul de acţiuni de control (33,38%), iar înaintea emisiunii această cotă a fost de 56,13%. Acţionarii privaţi deţin cote considerabile la bancă în deplină conformitate cu legea?

D.D.: Acordarea dreptului de deţinere a unei asemenea cote derivă din analiza minuţioasă a tuturor aspectelor Legii cu privire la societăţile pe acţiuni, precum şi a tuturor regulamentelor BNM. Apropo, noi am primit solicitarea pentru autorizarea creşterii cotei considerabile la ВЕМ de la mai mult de un acţionar. În final, am emis autorizaţia unui acţionar. Le-am returnat solicitările acţionarilor, pe motiv că acestea nu au fost în conformitate cu regulamentele şi prevederile BNM.

Iar compania Sisteme Informaţionale Integrate (SII) este acţionar al ВЕМ din anul 2002. Da, aceasta a fost achiziţionată în decembrie 2012 de o companie rusă. Noi am avut întrebări referitoare la unele lucruri pentru care am cerut informaţii suplimentare şi date mai amănunţite. Acestea trebuiau verificate, pentru aceasta fiind necesare acte suplimentare. Noi am verificat totul, am primit răspunsuri la toate întrebările. La finalul controlului le-am cîntărit pe toate şi, avînd în vedere angajamentele pe care şi le asumau acţionarii privaţi pentru redresarea situaţiei la ВЕМ, Consiliul de administraţie al BNM a decis să acorde SII autorizaţia pentru creşterea cotei considerabile a acesteia în capitalul băncii pînă la 33%. Se poate spune că rolul BNM în această operaţiune aici se încheie, dar nu se încheie rolul regulatorului privind supravegherea strictă a ВЕМ. Chiar dacă emisiunea ВЕМ de 80,2 mil. a fost plasată, creditul subordonat din partea acţionarilor privaţi în sumă de 640 mil. lei a ajuns la bancă, iar BNM a verificat din partea căror acţionari şi de unde au venit banii, noi vom continua să monitorizăm evoluţia lucrurilor din cadrul băncii.

În fond, acum dorim să vedem ce modificări vor fi în componenţa de conducere a ВЕМ, or, şi persoanele noi urmează să fie aprobate de Consiliul de administraţie al BNM, aceasta se referă la managerii şi membrii Consiliului băncii. Noi ne dorim o administrare calitativă şi eficientă a băncii.

De asemenea, noi, cei de la BNM, dorim să vedem cum BEM va începe activitatea de creditare. Pentru că pînă acum a creditat puţin. ВЕМ a căutat, în principal, să menţină soldul total de credite, străduindu-se să păstreze stabilitatea. Dar acest lucru este insuficient pentru a fi profitabilă, a concura cu alte bănci şi a menţine clienţii. Or, dacă banca nu îi creditează chiar şi pe clienţii săi cei mai buni, aceştia nu vor fi la infinit alături de ea. Da, clientul poate înţelege greutăţile şi dificultăţile provizorii ale băncii, dar la urma urmei, nici el însuşi nu îşi doreşte dificultăţi pe care le poate avea dacă nu va fi creditat.

Noi sperăm că acţionarii privaţi vor onora întocmai angajamentele pe care le-au asumat. Pînă acum dînşii au îndeplinit toate condiţiile stabilite în termenele specificate.

"I.": Se poate afirma cu toată responsabilitatea că subscrierea acţiunilor la ВЕМ s-a efectuat în deplină conformitate cu Legea cu privire la societăţile pe acţiuni?

D.D.: Emisiunea de acţiuni închisă înseamnă că acţiunile sînt subscrise şi răspîndite între acţionarii proprii şi la valoarea nominală. Al doilea aspect important: transmiterea cotei sociale de la unii acţionari în favoarea altora, bineînţeles, în anumite condiţii. Dacă între acţionari nu ar fi existat o înţelegere prealabilă, atunci banca ar fi anunţat o emisiune deschisă, cum s-a întîmplat, bunăoară, la EuroCreditBank.

Dacă o asemenea decizie a fost luată la nivel de guvern, de comisii speciale ale acestuia, şi noi vedem că ea poate contribui realmente la reanimarea rapidă a ВЕМ, atunci poziţia şi interesul BNM a constat în faptul ca, respectînd legislaţia, să îndepărtăm banca de limita periculoasă şi, datorită capitalizării, unui management mai bun, să schimbăm în bine situaţia de la bancă.

"I.": Aceasta a fost varianta optimă pentru asanarea financiară a ВЕМ?

D.D.: Teoretic, sînt posibile diferite variante de acţiuni. De obicei, în asemenea situaţii, cei care iau decizia cîntăresc ce va oferi o variantă sau alta, iar principalul cît va costa? Practica arată că dacă este posibilă rezolvarea problemei la o bancă anumită cu o pierdere minimă pentru buget, în diferite ţări se merge pe calea atragerii capitalului privat în acest scop.

Există o soluţie ideală, pe care noi am analizat-o la BNM, şi există soluţia optimă, aprobată de guvern. Cea ideală constă în creşterea substanţială a capitalului ВЕМ, să zicem, cu 1 mld. lei, proporţional cu participaţia statului, modificarea completă a managementului cu condiţia garantării independenţei acesteia de structurile de stat, revizuirea produselor bancare şi a businessului băncii. După toate acestea, cînd se va instaura o situaţie bună pe piaţă şi situaţia băncii se va redresa, să găsim un investitor strategic cu o reputaţie bună care să achiziţioneze ВЕМ la un preţ bun.

Dar ce înseamnă o asemenea variantă acum? Ea cere mult timp, nu garantează succesul, pentru că va fi aceeaşi procedură care a fost anterior, statul controlează banca, deciziile se iau aşa precum se iau la noi, cu regret, plus la toate injectări de capital importante în bancă din buget. Iată de ce guvernul, păstrîndu-şi pachetul de blocaj, avînd la masă parteneri privaţi la bancă, gata să investească fonduri importante în aceasta pentru a o capitaliza pînă la nivelul necesar, a decis că aceasta şi este varianta optimă.

Îmi vine greu să-mi imaginez cum Ministerul Finanţelor vine în parlament şi cere 1 mld. lei pentru ВЕМ. Da, acum mulţi spun că banii pentru capitalizarea băncii puteau fi găsiţi. Dar cum să facem aceasta în realitate? Ba şi garanţie că situaţia la bancă s-ar fi redresat nu există. Aici mereu este prezent riscul. Este la fel cum ai turna apă în nisip, nu cunoşti niciodată cînd se va satura de umiditate.

Noi, cei de la BNM, considerăm că dacă acţionarii privaţi ai ВЕМ s-au hotărît să capitalizeze banca şi managementul acesteia, ei au multe motive ca să redreseze situaţia de la bancă.

"I": Varianta de naţionalizare a ВЕМ nu presupune asanarea băncii datorită banilor populaţiei, ce-i drept, din vistieria statului?

D.D.: Am mai spus că naţionalizarea ВЕМ nu este o rezolvare a problemelor în lipsa banilor, este o eventuală soluţie cu bani grei. Naţionalizarea nu aduce cu sine capitalizarea. ВЕМ are acum un mare deficit de capital pe termen lung, necesar pentru reluarea activităţii normale, în special, a creditării.

În practică, posibila naţionalizare a băncii ar însemna procurarea a peste 20% din acţiuni. Ulterior, statul oricum ar trebui să injecteze bani băncii, în sumă de 1,5 mld. lei, dacă nu chiar mai mult. Aceşti bani ar trebui luaţi din bugetul de stat, care, la rîndul lor, vor fi luaţi din pensii, indemnizaţii, compensaţii pentru păturile nevoiaşe şi salarii din sfera bugetară. De aceea, eu nu consider că aceasta ar fi o soluţie optimă pentru BEM. Banca nu este în situaţia în care să nu existe alte soluţii decît o simplă injectare a unui număr nelimitat de mijloace bugetare doar pentru a menţine proprietatea în mîinile statului. Şi chiar dacă proprietatea se menţine, care este rentabilitatea unei asemenea bănci, ţinînd cont de mijloacele bugetare importante?

"I.": Cum aţi caracteriza situaţia curentă a ВЕМ?

D.D.: Din punctul de vedere curent, situaţia se redresează încetul cu încetul. Vedem că pe tot parcursul verii la ВЕМ au crescut depozitele persoanelor fizice. Deci, oamenii copleşiţi de emoţii în februarie şi martie 2013, chiar dacă au pierdut dobînzile la contractele reziliate, revin înapoi la bancă. Lichiditatea curentă a ВЕМ era înaltă şi se menţine astfel şi acum. Principalul va începe atunci cînd banca va începe creditarea.

Banca a obţinut şansa reală de a începe o activitate eficientă cu ajutorul resurselor pe termen lung. Eu cunosc o situaţie aproape similară în Georgia, unde o bancă care seamănă leit cu ВЕМ, s-a aflat într-o stare mai deplorabilă. Acolo acţionarii privaţi în doi-trei ani au transformat-o într-o bancă profitabilă, care concurează pe picior de egalitate cu alte bănci.

"I.": BNM are pîrghii suficiente pentru a controla riguros ВЕМ?

D.D.: Vă voi spune că nu am acordat niciodată indulgenţe ВЕМ. Şi faptul că aceasta a înregistrat o creştere enormă a fondului de risc, creşterea creditelor necalitative, pierderi de 300 mil. lei după anul 2012, arată că noi nu am tratat-o ca pe o bancă de stat. Deşi eu personal sînt criticat pentru faptul că BNM trebuia să fie mai cooperantă cu ВЕМ, pentru că este o bancă de stat. Da, este corect, este o bancă de stat, dar în care sînt banii cetăţenilor Republicii Moldova.

Banca trebuie să fie administrată astfel încît să le fie utilă atît acţionarilor, cît şi numeroşilor clienţi, în primul rînd, populaţiei. Recunosc că ВЕМ s-a aflat la noi sub o lupă specială timp de trei ani. Dacă chiar şi după injectarea banilor investitorilor privaţi şi un complex întreg de alte măsuri, pe care acţionarii le întreprind, situaţia nu se va redresa, atunci BNM le poate prescrie mereu măsuri suplimentare acţionarilor privaţi ai ВЕМ.
"I.":În ce măsură situaţia politizată din jurul BEM i-a complicat viaţa?

D.D.: Situaţia financiară şi poziţia unei bănci în Moldova sau în orice ţară europeană este mereu foarte sensibilă. Populaţia se interesează şi doreşte să ştie ce realmente se întîmplă la banca despre care se vorbeşte atît de mult. Uneori interesul faţă de bancă este exagerat şi în alte scopuri, inclusiv din considerente politice. Înţelegem cu toţii de ce se întîmplă astfel, dar eu, în calitate de guvernator al BNM, chem mereu la o discuţie raţională şi la perceperea informaţiei despre bănci, pentru că, la urma urmei, pot fi în pierdere nu oponenţii politici în care se trimit săgeţi, dar alegătorii proprii – cetăţeni ai R.Moldova. Eu cred că persoanele care în februarie 2013 şi-au retras depunerile de la ВЕМ înaintea termenului de scadenţă, au pierdut dobînzile, ştiind cum şi de unde toate acestea au început la ВЕМ. Din acest motiv, discuţiile privind situaţia din cadrul băncii care au loc la guvern, parlament şi în presă, trebuie să fie mereu raţionale, bine gîndite, cîntărite.

"I.": Capitalul de 1 mld. lei este bun pentru ВЕМ, dar probabil că este mic?

D.D.: Banii niciodată nu sînt mulţi. Şi acolo unde se poate da 1 mld., mereu se pot da şi 2 mld., dar este mereu binevenită întrebarea: ce să facem cu acesta? Eu cred că acum acţionarii privaţi trebuie să pornească motorul şi să vadă cum funcţionează toate acestea. Dacă lucrurile vor merge reuşit, nu cred ca cineva dintre oamenii de afaceri să nu dorească să investească în continuare într-o afacere foarte bună.

Astfel, la etapa curentă cel mai important este să fie pornite motoarele, eu cred că 1 mld. lei va ajuta să se facă aceasta, iar în continuare trebuie să vedem cum va evolua situaţia.

Sînt convins că acţionarii privaţi au idei cum să le organizeze pe toate. Pentru aceasta trebuie să existe un plan de afaceri, acesta trebuie discutat şi aprobat la bancă. Eu sper că primele credite calitative vor începe să fie acordate chiar pînă la sfîrşitul anului 2013, iar primele rezultate ale asanării situaţiei financiare a ВЕМ le vom putea vedea la începutul anului 2014.

Pînă la finele anului curent BNM doreşte să vadă că emisiunea ВЕМ s-a soldat cu stabilitate şi linişte, că banca nu va mai fi supusă coliziunilor inutile care nu fac decît să împiedice adoptarea unor decizii corecte.