Transnistria stiri: 1352
Eurovision stiri: 497

Ce riscă posesorii de carduri bancare în Moldova

13 dec. 2017,, 09:01   Economie
30153 0

Victor Surugiu

Numărul cardurilor bancare eliberate populației a trecut peste 1,6 milioane și continuă să crească lunar, iar achitarea mărfurilor și serviciilor prin intermediul lor devine un proces tot mai simplu și mai obișnuit.

Pe acest fondal, escrocheriile în domeniul circulației cardurilor bancare se înmulțesc an de an. Practica organelor de drept din Moldova arată că proprietarii de carduri riscă în permanență să cadă pradă diferitor escroci.

Proporțiile iau amploare

Potrivit Băncii Naționale a Moldovei (BNM), în țară se află în circulație 1,62 milioane de carduri bancare, cu cca 20% mai multe decît anul trecut. Lunar, băncile moldovenești emit zeci de mii de carduri. În același timp, o parte a lor este scoasă din circuit din diverse motive. BNM a calculat că rețeaua de utilizare a cardurilor bancare în Moldova numără 17 mii de instalații speciale (terminale POS, imprimante, bancomate), sporind cu aproape 15% comparativ cu anul trecut.

Sporește constant și numărul operațiunilor cu utilizarea cardurilor bancare emise în Moldova, de cele mai multe ori – pentru extragerea banilor. Însă tot mai des ele se folosesc la plățile fără numerar, inclusiv peste hotare. Datele statistice vorbesc și despre faptul că în Moldova crește constant numărul operațiunilor cu carduri bancare emise peste hotare.


Cu fiece an crește și amploarea criminalității în sfera circulației cardurilor bancare. Escrocii inventează mereu noi scheme de mașinații, al căror scop este scoaterea banilor de pe contul de card. Practica organelor de drept demonstrează că posesorul unui card de plastic mereu riscă să cadă pradă diferitor escroci.

”Turnee” criminale

Primele crime cu utilizarea ”plasticului contrafăcut”, confirmă angajații MAI, au fost înregistrate mai bine de 15 ani în urmă, pe cînd această metodă de achitare a diverselor mărfuri și servicii a început să capete o răspîndire largă. Circa 10 ani în urmă, Moldova a fost inundată de un val de introducere masivă în circulație a cardurilor bancare false. În timp, cu asemenea cazuri s-au confruntat multe instituții financiare din republică.

Potrivit polițiștilor, în marea lor majoritate, aceste cazuri nu nimeresc în rapoartele oficiale. Băncile țin la propria reputație și preferă să nu figureze în asemenea cazuri și să nu dea clienților motiv de griji. Conform datelor MAI, adesea ”oaspeți” din România, Ucraina și alte țări comit crime în domeniul circulației cardurilor bancare. Majoritatea operațiilor de depistare și reținere a criminalilor se fac în comun cu serviciile specializate din alte țări.

În Europa, o faimă deosebit de proastă o au escrocii din România. Una dintre grupările descoperite anterior la Chișinău făcea parte dintr-o comunitate criminală transnațională, al cărei staff se afla în țara vecină. Din România la Chișinău, prin poșta electronică sau pe alte căi, ajungeau datele cardurilor bancare. Organele de drept consideră că escroci care s-au detașat de această comunitate continuă să comită infracțiuni în spațiul european.

Unele dintre aceste dosare așa și nu ajung la un final logic, deoarece escrocii reușesc să părăsească la timp țara. Totodată, în practica judiciară din Moldova există cazuri cînd șarlatanii, inclusiv veniți de peste hotare, au fost condamnați la termene reale de detenție.

”Cardorii” din restaurante

Potrivit angajaților MAI, specialiștii în carduri bancare cunosc minimum douăzeci de metode de a le falsifica. În internet poate fi lesne contactată așa-numita ”piață neagră”, pe care este comercializat tot necesarul pentru falsificarea cardurilor bancare. Este vorba despre suma din contul clientului băncii, codul pin, alte detalii. Adesea aceste baze de date ajung în rețea în urma spargerii, de către hackeri, a sistemelor informaționale ale magazinelor on-line.

În multe dintre aceste crime nu figurează cifre cu cinci și șase zerouri. Totuși, ele sînt foarte revelatoare și sugerează că momeala criminalilor poate fi înghițită nu doar în internet, ci și la cafenea, restaurant, club sau centru comercial. Practic în orice loc unde există un dispozitiv pentru perfectarea unui bon de plată special, pe care plătitorul îl va primi în momentul achitării.

Este cunoscut un caz cînd la MAI s-a adresat conducerea unei bănci comerciale cunoscute în Moldova, deranjate de o serie de furturi Bănești din conturile de card ale clienților ei. Serviciul de securitate al băncii a furnizat polițiștilor informații detaliate despre plățile decontate de pe cardurile bancare fără știrea posesorilor lor.

În vizorul poliției au intrat mai multe persoane, inclusiv un angajat de 21 ani al unui cunoscut restaurant din Chișinău, amplasat la Botanica. Prin intermediul unui dispozitiv special de citire – skimmer, el obținea datele cardurilor bancare și, respectiv, accesul la banii străini. Printre complici mai erau doi chelneri ai aceluiași local. Suma prejudiciilor a fost estimată la cîteva zeci de mii de lei, la momentul reținerii aproape toți banii furați răufăcătorii reușiseră să-i cheltuiască.

Victimele înșelătoriilor

Totuși, skimmingul datelor de pe card ca metodă de sustragere a banilor treptat rămîne în trecut, grație implementării masive a cardurilor cu cip sau cu plata fără contact. Trecerea băncilor la emiterea cardurilor cu cip a redus numărul cazurilor de escrocherii nemijlocit cu plasticul, deoarece pe banda magnetică informația se păstrează în formă deschisă, iar pe cip – cifrată. Însă multe bănci emit carduri care conțin și cipul, și banda, ceea ce garantează acceptarea lor în orice punct comercial și în bancomatele din diferite țări. Dar banda magnetică de pe cardul ”combinat” este supusă acelorași riscuri de fraudă ca și cardul obișnuit care are o asemenea bandă.

Răufăcătorii, desigur, mai încearcă să fure banii de pe conturile de card, folosind skimmingul, dar, în ultimul timp, în prim-plan iese problema operațiunilor frauduloase din internet, cu utilizarea numărului cardului și a codului CVV. Acest tip de crimă cibernetică este tot mai răspîndit, or, atunci cînd escrocul dispune de toată informația necesară pentru a opera furtul, nu mai contează dacă are cardul cip sau nu.

Conform datelor MAI, tot mai mulți cetățeni-victime ale phishingului – un gen de fraudă de rețea, în care oamenilor le este cerută informația confidențială, inclusiv datele de identificare ale cabinetului on-line sau codul PIN cu numărul cartelei pentru scoaterea banilor din cont. Se poate întîmpla prin intermediul unui spam, a mail-urilor sau mesajelor instant, a site-urilor malware din internet. Ca regulă, pe internet este creată o pagină care ca aspect nu se deosebește sau seamănă cu un site original, pe care utilizatorului i se cer date confidențiale.

În anul 2018, consideră experții, criminalii virtuali vor ataca mai activ utilizatorii de dispozitive mobile, deoarece oamenii tot mai des preferă smartphoneul sau tableta, și nu computerul tradițional. Potrivit băncilor, în Moldova circa o treime dintre utilizatori intră în sistemul on-line banking anume de pe dispozitivele mobile. În vederea prevenirii furturilor, experții recomandă să utilizăm parole sigure, pe care să le schimbăm mai des, să monitorizăm regulat securitatea dispozitivelor noastre digitale și să folosim soluții moderne de protecție.

Problema pierderilor și a pedepsei

Periodic, organele de drept se confruntă cu fraudatori care provoacă daune majore posesorilor de carduri ale băncilor străine. În unul dintre cazuri au fost reținuți doi tineri care figurau într-un dosar penal de introducere în circulație a cardurilor bancare false. Cu ajutorul lor, au fost furate sume impunătoare de la clienții Capital One Bank din SUA. Prin utilizarea tehnologiilor informaționale avansate, ei au obținut datele de pe cardurile unui șir de clienți ai băncii americane și au furat din conturi cca 1,5 milioane de lei.

Potrivit angajaților organelor de drept, adesea apar dificultăți la soluționarea problemelor ce țin de despăgubirile acordate băncilor străine atunci cînd banii din conturile clienților lor au fost sustrași în Moldova. Nu întotdeauna se ajunge la o înțelegere cu băncile și utilizatorii moldoveni ai cardurilor din plastic ai căror bani au dispărut din conturi. Mai multe bănci au comunicat pentru NOI.md că problema despăgubirilor, de regulă, este pusă după finalizarea procedurilor judiciare. Atunci devine clară suma exactă a daunelor și dacă vinovatul o poate sau nu achita.

Printre cauzele care duc la creșterea acestei categorii de infracțiuni organele de drept enumeră vulnerabilitatea mare a sistemelor de securitate ale multor instituții bancare, internet-magazine și a celor folosite de utilizatorii dispozitivelor. Drept una dintre măsuri specialiștii propun înăsprirea sancțiunilor pentru crimele ce țin de devastarea conturilor bancare. Cele actuale nu sînt suficiente pentru ca să exercite un efect de inhibiție asupra criminalilor. Dacă pentru crimele cibernetice mari poți înhăța un termen real, atunci fraudatorilor obișnuiți de carduri li se aplică amenzi sau privare condiționată de libertate, după care ei revin nestingheriți la activitatea lor ilegală.

0
0
0
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Ce părere aveți despre inițiativa președintelui Franței, Emmanuel Macron, de a deschide în următoarele luni o misiune permanentă de apărare la Chișinău?