Transnistria stiri: 1354
Eurovision stiri: 497

NATO a preluat controlul asupra Moldovei

12 dec. 2017,, 09:01   Politică
18919 18

Xenia Florea

La Chișinău a fost deschis Oficiul de Legătură NATO. De facto, este reprezentanța diplomatică a Alianței Nord-Atlantice în Republica Moldova.

În fruntea lui stă Cristina Baleisite, originară din Lituania, care anterior a ocupat postul de șef-adjunct al Oficiului de Legătură NATO în Georgia. Tăind panglica albă cu imaginea rozei vînturilor (simbolul Alianței Nord-Atlantice), prim-ministrul Pavel Filip a anunțat reluarea relațiilor dintre Republica Moldova și NATO și a declarat că acest fapt nu prezintă niciun pericol pentru statutul de neutralitate al țării („Neutralitatea nu înseamnă izolare”).

Despre faptul că neutralitatea Moldovei nu este în pericol a declarat și adjunctul secretarului general NATО, Rose Gottemoeller, prezentă la ceremonia de deschidere. Potrivit ei, Alianța are mulți parteneri neutri – spre exemplu, Finlanda sau Elveția. Este adevărat că autoritățile Finlandei au declarat recent că nu exclud posibilitatea intrării în NATO. Iar deputatul PSRM Vasile Bolea a menționat în cadrul pichetării contra deschiderii reprezentanței Alianței la Chișinău că nici într-un alt stat al lumii care are statut de neutralitate nu au mai fost deschise asemenea oficii ale blocului.

Oficiul cu “o istorie îndelungată”

Istoria deschiderii reprezentanței NATO în Moldova durează încă de la începutul anilor 1990.


În 1993, Nicolae Chirtoacă, pe atunci consilier principal de stat în probleme militare al președintelui Mircea Snegur, a scris o scrisoare în care propunea inițierea negocierilor privind deschiderea la Chișinău a unei reprezentanțe speciale NATO. În 1997, un mesaj similar a fost scris de viitorul ministru al apărării, pe atunci șeful Departamentului relații externe al Ministerului Apărării, Viorel Cibotaru. Ulterior acest subiect nu a mai fost abordat ani în șir.

În 2014, ambasadorul RM la NATO, Mihai Gribincea, a anunțat la postul național de radio că pe viitor, în 2015, la Chișinău va fi deschis Oficiul de Legătură NATO – o structură de contact ce are drept scop stabilirea legăturii directe între autoritățile Moldovei și NATO. Diplomatul a menționat că apariția acestuia nu va afecta statutul de neutralitate al țării: prin intermediul reprezentanței sale, NATO se va informa din prima sursă despre evenimentele din Moldova și va putea identifica necesitățile de reformare a sectoarelor apărării și securității.

Se presupunea că Oficiul de legătură NATO la Chișinău își va începe activitatea în octombrie 2015. Apoi deschiderea lui a fost transferată pentru anul 2016. Dar iarăși nu a fost să fie: acordul respectiv a fost semnat doar pe 29 noiembrie 2016 la Bruxelles. Documentul a fost semnat de prim-ministrul Pavel Filip și secretarul general NATO, Jens Stoltenberg. La 9 decembrie 2016, Parlamentul a ratificat acordul cu NATO. Ce-i drept, deputații așa și nu au avut posibilitatea să facă cunoștință cu textul acestuia.

„De fapt, decizia privind deschiderea reprezentanței NATO în Moldova a fost luată la finele lui 2014 – începutul lui 2015. Și totul era gata pentru ca Oficiul de Legătură să-și înceapă activitatea la finele anului 2015, spune ex-ministrul apărării Viorel Cibotaru. Dar au început amînări din partea Moldovei. Reprezentanții autorităților spun că președintele Dodon, prin acțiunile sale, frînează relațiile cu NATO, dar nu este tocmai așa. Dodon, în acest caz, mai degrabă servește drept scuză. În ultimii doi ani, din cauza inactivității Chișinăului oficial, au fost reduse sau înghețate concomitent mai multe programe de colaborare. De aceea, a și fost încetinit procesul deschiderii Oficiului de Legătură NATO la Chișinău”.

Și în anul curent, 2017, deschiderea reprezentanței diplomatice NATO la Chișinău a fost amînată de mai multe ori. Mai întîi au promis să-l deschidă în aprilie, apoi – în septembrie, după care ceremonia a fost transferată pentru decembrie. Totuși, șefa Oficiului de Legătură NATO la Chișinău, Cristina Baleisite, deja de jumătate de an activează în Moldova și chiar a reușit să ofere un șir de interviuri în noul său statut.

Reevaluarea priorităților

Este de menționat că în primăvara acestui an NATO a închis Oficiul similar din Asia Centrală, care din 2013 era dislocat la Tașkent. Șefa Oficiului dat a fost transferată în Georgia, iar toate echipamentele de birou – transmise ONG-urilor locale.

În anunțul despre închiderea reprezentanței din Tașkent, conducătorul acesteia, Rosaria Puglisi, a menționat că decizia în cauză nu poartă un caracter politic și este rezultatul examinării interne a bugetului. Dar problema financiară, care nu a permis NATO să întrețină în continuare Oficiul de Legătură în Asia Centrală, nu a încurcat Alianței să deschidă o structură similară în Moldova.

De fapt, nu banii constituie problema. Pur și simplu, NATO și-a revăzut prioritățile. În anii 2000, după atacurile teroriste din 11 septembrie și introducerea trupelor în Afganistan, Asia Centrală era vitală pentru SUA și NATO. Mai ales că Washingtonul plănuia să-și consolideze pozițiile în regiune cu ajutorul bazelor militare. Însă în anul 2014 blocul NATO și-a încheiat oficial misiunea de 13 ani în Afganistan și a început retragerea trupelor. Bazelor, la fel, nu le-a fost dat să existe: în 2014, Kirghizia, presată de Moscova, care i-a anulat datoria de 500 milioane de dolari, a închis baza aeriană americană în aeroportul internațional „Manas”. Iar în Uzbekistan, după decesul lui Islam Karimov, președintele interimar, Shavkat Mirziyoyev, a exprimat poziția principială a Tașkentului privind imposibilitatea deschiderii pe teritoriul țării a unei baze militare a oricărui stat străin. De aceea, interesul Washingtonului în regiune a început să scadă.

În primăvara anului 2015, SUA a anunțat oficial despre modificarea strategiei sale privind Asia Centrală. A fost declarată politica “diplomației non-publice”, în cadrul căreia SUA a preferat să soluționeze toate problemele complexe din cadrul tratativelor bilaterale cu ușile închise. De aceea, închiderea Oficiului de Legătură NATO în Asia Centrală era doar o chestiune de timp.

Astăzi accentele geopolitice au trecut din Afganistan și Asia Centrală spre Siria și (în contextul confruntării dintre SUA și Rusia după criza ucraineană) hotarele de est ale Uniunii Europene. Experții internaționali prognozează o înrăutățire continuă a relațiilor dintre NATO și Federația Rusă, ei nu exclud nici posibilitatea apariției unui conflict militar limitat între ele. Printre posibilele puncte vulnerabile este numită Transnistria, direcția georgiană, dar și acvatoriul Mării Baltice. Prin urmare, deschiderea Oficiului de Legătură NATO la Chișinău pentru a-și consolida prezența în regiune corespunde întru totul noilor priorități ale SUA și Alianței Nord-Atlantice.

Astăzi NATO dispune de patru asemenea oficii de legătură. Dar oficiul informativ de la Moscova poate fi ignorat – el a fost deschis în cu totul alte realități geopolitice și îndeplinește o cu totul altă misiune, ca oficiile din Tbilisi, Kiev și cel din Chișinău. Spre exemplu, în vara anului curent NATO și-a extins Oficiul de Legătură de la Kiev și a trimis acolo personal militar. Secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, a declarat că asta s-a făcut pentru a ajuta Ucraina să se apere.

Cu ce se va ocupa Oficiul de Legătură din Chișinău. Versiunea oficială

Conform versiunii oficiale, Oficiul de Legătură NATO din Chișinău va fi o mică reprezentanță diplomatică civilă. Aici nu va lucra personal militar, doar civili. S-a anunțat chiar că în lista statelor de personal al Oficiului va fi un singur reprezentant al unei țări-membre NATO (probabil, este vorba despre șefa Oficiului – lituaniana Cristina Baleisite), ceilalți angajați vor fi din partea locului.

În septembrie, în cadrul unui interviu pentru Deutsche Welle, Cristina Baleisite declara că munca ei în Moldova se va axa pe următoarele aspecte. În primul rînd, Oficiul va fi un centru de consultare și asistență NATO întru susținerea reformelor în curs din Moldova. În al doilea – el va informa autoritățile moldovene și ONG-urile locale cu privire la posibilitățile de colaborare, programele propuse de Alianță și susținerea unor proiecte concrete. „NATO are sute de genuri de activitate și programe pe care Moldova le poate utiliza pentru a-și consolida posibilitățile și securitatea”, a menționat Cristina Baleisite.

O altă sarcină importantă a Oficiului de Legătură va fi informarea activă a societății civile din Moldova în vederea consolidării imaginii pozitive a Blocului. „În sfera socială din toată lumea există numeroase mituri și multă dezinformare privind NATO. Uneori nu sîntem înțeleși corect, alteori – ponegriți în mod intenționat”, a declarat Cristina Baleisite într-un interviu pentru Ziarul de Garda.

„În general, a menționat pentru NOI.md ex-ministrul apărării și fostul șef al Centrului de Informare și Documentare privind NATO în Moldova Viorel Cibotaru, mandatul Oficiului de Legătură NATO din Chișinău este redus la dimensiunile colaborării în cadrul programelor pe care Moldova deja le are cu NATO – «Parteneriatul pentru pace» și «Planul individual de acțiuni Moldova-NATO». Reprezentanțele din Ucraina și Georgia sînt mult mai mari și mai numeroase, iar programele de colaborare – mai diverse. Însă Kievul și Tbilisiul, spre deosebire de Moldova neutră, și-au declarat intrarea în NATO ca prioritate externă.”

Cu ce se va ocupa oficiul de legătură din Chișinău. Versiunea neoficială

Politologul Bogdan Țîrdea spune că și în Ucraina toate au început de la ”o mică reprezentanță diplomatică” pentru o mai bună coordonare a interacțiunii NATO cu autoritățile țării și societatea civilă. Dar ulterior statele de personal ale Oficiului de Legătură NATO la Kiev au fost extinse din contul personalului militar. I se poate întîmpla și Moldovei.

Nu întîmplător, la ratificare, deputaților moldoveni nu li s-a permis să facă cunoștință cu textul Acordului privind deschiderea la Chișinău a Oficiului de Legătură NATO, semnat de premierul Pavel Filip și secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg. Căci acolo se vorbește nu doar despre angajații civili, dar și despre cei militari, și în general există multe momente interesante.

După cum a menționat Bogdan Țîrdea, la punctul 5 al Acordului este scris clar: „Conducătorul Oficiului de legătură NATO și alt personal civil sau militar va dispune de toate privilegiile, inviolabilitatea și condițiile avantajoase care se cuvin agenților diplomatici.” Și în alte puncte ale documentului se vorbește despre personalul militar al reprezentanței. Spre exemplu, conform p.19, NATO își poate arbora propriul drapel pe oficiu, iar angajații civili și cei militari pot purta uniforma în timpul executării sarcinilor sau obligațiunilor oficiale în numele NATO pe întreg teritoriul Republicii Moldova.

La p.23 al documentului se vorbește despre dreptul Oficiului de Legătură NATO de a executa proiecte de construcție, fără a preciza despre ce fel de construcții anume este vorba. Apropo, în august curent, în rețelele de socializare a apărut o informație precum că Centrul de instruire al MAI (poligonul Dinamo), amplasat la Chișinău în parcul dintre sectoarele Rîșcani și Ciocana, va fi închis, iar în acel loc va fi edificat un nou centru de instruire NATO cu hotel și cazarmă pentru 400 de militari.

Conform p.6 al Acordului, Oficiul de legătură NATO nu achită impozite și taxe, inclusiv pentru importul unor bunuri, iar conform p.12, nu se impozitează echipamentele și utilajul importat și cel reexportat necesar activității Oficiului. „Despre ce fel de echipamente este vorba – computere, echipamente de urmărire?”, se întreabă Bogdan Țîrdea.

Documentul mai specifică că toate bunurile și proprietățile Oficiului de Legătură NATO, precum și angajații lui se bucură de inviolabilitate. Conform p.20, Guvernul Republicii Moldova este obligat să asigure Oficiul de Legătură NATO cu informațiile necesare punerii în aplicare a mandatului acestuia și accesul la autoritățile centrale și cele locale și în clădirile protejate.

„Care altă misiune diplomatică în Moldova mai este înzestrată cu asemenea privilegii? se întreabă Țîrdea. Pe scurt, de facto, la reprezentanța deschisă vor lucra “observatori” ai NATO cărora statutul le va permite să se amestece în treburile interne ale RM – ei vor decide cui să i se ofere granturi, unde să fie desfășurate instrucțiunile, ei vor monitoriza desfășurarea diverselor programe etc. Adică, de facto, ei vor avea statut de control și monitoring asupra Ministerului Apărării și chiar se prea poate – asupra SIS-ului.”

Următorul pas – anularea neutralității?

Istoricul, politologul și fostul deputat Zurab Todua a declarat într-un interviu pentru NOI.md că nu vede nimic dramatic în faptul că după deschiderea la Chișinău a Oficiului de Legătură, relațiile dintre Moldova și NATO s-au ridicat la un nou nivel: RM menține relații cu NATO de la începutul anilor 1990, dar își păstrează statutul de neutralitate. Este altceva că în această problemă autoritățile nu țin cont de starea de spirit a majorității populației.

„Conform diverselor sondaje sociologice efectuate în ultimii zece ani, populația republicii păstrează o unanimitate rară în ce privește acest bloc militar – 60-80% dintre locuitorii Moldovei pledează împotriva apropierii de NATO, și mai ales contra intrării Moldovei în NATO, spune Zurab Todua. Situația internațională la fel nu contribuie la discutarea calmă a acestei chestiuni. Relațiile dintre Est și Vest azi sînt mai tensionate decît în anii războiului rece, și nimeni nu poate spune cu ce se vor termina toate.

Putem constata că Guvernul și Parlamentul Republicii Moldova iarăși au lansat în societate o temă care nu unește, ci dezbină țara. Asta nu poate contribui la consolidarea stabilității în societate. Nu este un secret că și în conducerea țării, și în așa-numitele ONG-uri care promovează tema NATO (și trăiesc grație granturilor din Occident) există adepți ai intrării Moldovei în Alianță.”

Valeriu Ostalep, directorul Institutului de Studii Diplomatice, Politice și de Securitate, a comentat deschiderea Oficiului de Legătură NATO la Chișinău și a spus că are certitudinea că următorul pas al partenerilor occidentali în asigurarea ”securității noastre” va fi eliminarea articolului privind neutralitatea Republicii Moldova din Constituția țării.

„Deschiderea la Chișinău a Oficiului de Legătură NATO precis nu are legătură cu securitatea noastră, menționează Ostalep. În general, nu trebuie să credem tot ce spun public funcționarii occidentali – acesta e lucrul lor, însă de cele mai multe ori lucrurile evoluează absolut contrar. În 2013, la fel eram convinși că după semnarea Acordului de asociere și crearea Zonei de Liber Schimb cu UE exportul moldovenesc în UE va crește, însă a crescut doar închiderea businessului moldovenesc și numărul cetățenilor noștri care pleacă peste hotare. Așa va fi și de această dată.

Să nu credem că îi îngrijorează foarte mult securitatea și capacitatea noastră de apărare. Pur și simplu, NATO are interese în această regiune. Pentru ei Moldova constă din trei sate, care nu vor fi niciodată primite în ”societatea înaltă”, oricît și-ar dori-o unii politicieni de-ai noștri. Nu numai pentru faptul că în Moldova există un conflict teritorial înghețat. Noi nu sîntem gata să intrăm – nu corespundem majorității standardelor NATO, inclusiv celor economice. Dar ei au nevoie de noi pe post de ”cățeluș care latră” la Rusia. Iată de ce eu consider că, pe de o parte, vor crește tensiunile cu Transnistria. Pe de alte, am convingerea fermă că următorul pas al partenerilor noștri occidentali în procesul de asigurare a ”securității noastre” va fi eliminarea din Constituție a articolului privind neutralitatea – pentru a acutiza situația în regiune.”

De aceeași părere este și „Partidul Nostru” al lui Renato Usatîi. „Nu e un secret că noul Oficiul NATO se va preocupa de implementarea așa-numitei «Inițiative de construire a apărării și securității» (Defence and Related Security Capacity Building, DCB), aprobate în 2014 la Summit-ul NATO din Wales, se menționează în declarația formațiunii politice. Acest program prevede elaborarea, pentru Moldova, sub egida NATO, a Strategiei securității naționale, a Strategiei apărării naționale, a Doctrinei militare cu implementarea lor ulterioară. Acest plan include transformarea și modernizarea forțelor armate, a sistemului de ocrotire a dreptului, a serviciilor speciale după tiparul și în interesele NATO, asigurarea securității cibernetice și lupta (coordonată cu structurile UE) cu ”propaganda rusească” și ”atacul hibrid” din partea Rusiei.

Documentele de program în problemele de apărare și securitate elaborate de experții NATO pentru Moldova indică principalii dușmani ai țării – Rusia și Transnistria. Forțele armate și sistemul de securitate trebuie să fie gata pentru a-i contracara. Cu acompanierea asigurărilor cum că inițiativa DCB nu este îndreptată contra Rusiei, că NATO respectă neutralitatea Moldovei și lipsa dorinței ei de a intra în Alianță, de facto, însuși blocul NATO va intra în Moldova, care se va pomeni încorporată rigid în ”matricea” generală a confruntării dintre Occident și Rusia. Pe viitor această colaborare se poate solda cu anularea neutralității constituționale, atragerea Moldovei în această alianță politico-militară, deteriorarea continuă a relațiilor cu Federația Rusă și un conflict armat în regiune”.

Cu declarația ”protestului ferm” în legătură cu deschiderea Oficiului de Legătură NATO la Chișinău a venit și Partidul Socialiștilor. „Existența actuală a NATO are scopul extinderii geopolitice a unui șir de state și contribuie la o nouă divizare a popoarelor lumii. Iar deschiderea Oficiului NATO va servi cauza războiului propagandistic împotriva Rusiei pe teritoriul țării noastre”, se spune în document. Socialiștii au calificat Alianța Nord-Atlantică drept o relicvă a războiului rece și au cerut închiderea imediată a Oficiului NATO din Chișinău. Iar dacă actuala guvernare nu va face acest lucru, PSRM promite că va închide reprezentanța Alianței după victoria în alegerile parlamentare din 2018.

În regim de așteptare

Expertul rus Oleg Glazunov, docent la Catedra de politologie și sociologie a Universității Economice din Rusia „G.V. Plehanov” (pregătește specialiști în domeniul economiei internaționale și businessului) a menționat expres pentru NOI.md:

„Astăzi Moldova este un cîmp de luptă geopolitică dintre Rusia și SUA. Deocamdată, situația este în stare de incertitudine. Pe de o parte, SUA și UE închid ochii la faptele de corupție în republică în schimbul loialității elitei politice moldovenești. Pe de alta – SUA au nevoie de Moldova doar ca teritoriu devenit zonă de tampon între Occident și Rusia. Nu întîmplător, la începutul lunii decembrie, în țară a fost deschis Oficiul de Legătură NATO, care are sarcina de a promova interesele Blocului pe teritoriul Moldovei și a construi temelia unirii țării cu România și astfel – intrarea ei în blocul militar. În aceste scopuri, în instituțiile militare de învățămînt din Moldova are loc modernizarea curriculumului în conformitate cu standardele NATO. Voi aminti că în 2013 un număr mic de militari moldoveni a participat la misiunea pacificatoare NATO în Cosovo.

Dar, conform Constituției, Moldova are statut de neutralitate și nu poate face parte din vreun bloc militar. Cei de la NATO înțeleg că în Moldova există un parlament și un guvern prooccidental, și un președinte care dorește să se înțeleagă cu Rusia. De aceea, SUA așteaptă momentul cînd la Chișinău situația se va rezolva într-un fel sau altul. Atît timp cît în Moldova situația va fi incertă, Occidentul nu va întreprinde nimic concret în privința viitorulului republicii. Totuși, SUA și UE mizează pe acea parte a populației, care își dorește unirea cu statul român. Occidentul va susține necondiționat unirea cu România, dacă va considera că acest lucru e real și că nu există o împotrivire din partea Rusiei.

Grație președintelui RM, planurile NATO și UE în Moldova, deocamdată, se află în regim de așteptare. Cred că în această situație complicată Moscova trebuie să susțină intențiile președintelui Igor Dodon și să consolideze relațiile cu Chișinăul”, a opinat expertul.

0
0
0
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Ce părere aveți despre inițiativa președintelui Franței, Emmanuel Macron, de a deschide în următoarele luni o misiune permanentă de apărare la Chișinău?