Încălcările de la referendum și buletinul enigmatic

Încălcările de la referendum și buletinul enigmatic

Victor Surugiu

Referendumul local de revocare a lui Dorin Chirtoacă din funcția de primar al capitalei, care nu a fost validat, a fost însoțit de numeroase devieri de la legislația în vigoare, care, în opinia experților și observatorilor, au putut influența rezultatul final.

Informații despre incidentele înregistrate au apărut din primele minute după startul plebiscitului. La început predominau încălcări precum deschiderea cu întîrziere a secțiilor de vot, urne de vot nesigilate, prezența materialelor de agitație în locurile interzise. Ulterior lista încălcărilor s-a extins semnificativ.

Incidentele din ajunul referendumului

Plebiscitul a fost monitorizat de peste 900 de observatori acreditați de CEC. Printre ei erau reprezentanții partidelor politice, ai organizațiilor neguvernamentale și internaționale. Printre observatorii străini acreditați de CEC se numărau specialiști din Olanda și România. Aproximativ jumătate din numărul total de observatori reprezentau Asociația Promo-LEX. La fiecare dintre cele 307 secții de votare deschise la Chișinău și în suburbii, a fost cel puțin un reprezentant al acestei asociații.

Pretențiile expuse de observatori țin de referendum, dar și de campania preelectorală. Pe de o parte, actorii politici au avut o atitudine mai responsabilă față de rapoartele privind publicitatea electorală în mass-media și Internet. Pe de alta – s-a înrăutățit situația în cazul rapoartelor privind publicitatea stradală și mobilă, cheltuielile de transport și activitatea de voluntariat. O parte dintre resursele financiare folosite de concurenți nu a fost declarată și nu figurează în dările de seamă pentru CEC.

Conform datelor Promo-LEX, în activitatea electorală partidele politice au utilizat activ resursele administrative. În timpul orelor de lucru aveau loc întîlniri cu alegătorii în instituțiile medicale, obștești și de instruire. Pe parcursul perioadei preelectorale, spre exemplu, au devenit cunoscute minimum 10 asemenea incidente: patru la PSRM și șase – la PL.

Experții menționează că adversarii referendumului au folosit intens apatia politică și oboseala prezentă azi în rîndul alegătorilor din Moldova. O mare parte a actorilor politici s-a dezis de concurența deschisă, confruntarea opiniilor și programelor și a recurs la manipulări grosolane ale electoratului, care adesea balansau la limitele legii. Observatorii au atras atenția asupra cazurilor de incitare la ură în mesajele concurenților electorali. În unele cazuri informația conținea elemente jignitoare și PR ”negru”. Asemenea informații îl aveau ca țintă pe Dorin Chirtoacă, dar veneau și din partea adepților lui.

Alte încălcări înregistrate în ajunul referendumului includ demonstrarea materialelor publicitare acolo unde acest lucru este interzis. Legea permite aceste activități numai în locurile specificate de autorități sau pe teritorii private. În plus, s-a observat difuzarea foilor volante fără informația privind tipografia și tirajul. Însă toate revendicările înaintate privind încălcările depistate au fost respinse de CEC.

Agitația ilegală și deficitul de sigilii  

După deschiderea secțiilor de votare, în multe cazuri observatorii au văzut că urnele de vot nu au fost sigilate în conformitate cu stipulările legislației electorale. Spre exemplu, au fost depistate rupturi și deteriorări ale sigiliilor sau lipsa acestora. În unele cazuri urnele erau sigilate cu doar două sau trei sigilii, în locul celor patru obligatorii. Deficitul de sigilii la deschiderea secțiilor a fost constatat aproape peste tot. Spre exemplu, la una dintre secțiile de votare din sectorul Ciocana, pentru trei urne erau doar cinci sigilii, la alta, în sectorul Centru, erau sigilate doar două din trei urne. Iar la Secția de votare nr.180 (Ciocana) urna mobilă, în loc de sigiliu, avea o clemă.

Observatorii de la Promo-LEX au documentat mai multe cazuri de agitație electorală sau PR ”negru” în apropierea secțiilor de votare din sectoarele Buiucani și Centru. La fel, au fost înregistrate cazuri de prezență a materialelor de campanie, afișelor, panourilor electronice, posterelor electorale pe o rază de 100 de metri pînă la unele secții. Iar pe teritoriul Secției nr. 232, sector Rîșcani, era atîrnat un poster cu chemarea: „Dacă ești patriot, nu ieși la vot”.

Unii orășeni anunțau, pe rețelele de socializare, despre recepționarea unor mesaje și sunete de telefon cu chemarea de a boicota referendumul sau cu informații privind anularea lui. Conform deputatului PSRM Vlad Batrîncea, aceste acțiuni au fost inițiate de reprezentanții Partidului liberal. „Liberalii îi sună pe chișinăuieni și le spun că referendumul a fost anulat. Ei îndeamnă lumea să rămînă acasă”, a scris el pe pagina sa de pe o rețea de socializare.

Deficiențe tehnice și alegători decedați

În repetate rînduri, au fost fixate deficiențe în lucrul Sistemului informațional automatizat de stat (SIAS) „Alegeri”, care procesează datele votării, în particular, situații cînd sistemul arată că alegătorul a votat, deși el susține contrariul. Observatorii au fost martori ai căderii și deficiențelor SIAS, pentru a căror înlăturare se solicita intervenția grupului tehnic.

Au avut loc cazuri de votare în grup, cînd în cabina de vot erau prezente mai mult de o persoană. La Botanica unul dintre alegători a ieșit din incinta secției de votare cu buletinul de vot, profitînd de faptul că în interiorul secției se afla un număr mare de oameni. Printre alte incidente remarcate se numără limitarea accesului liber al observatorilor la secțiile de votare, fotografierea buletinelor, implicarea participanților la referendum în procesul electoral, încercările de a vota fără prezentarea fișei de însoțire a buletinului de identitate, prezența excesivă a persoanelor străine în clădiri sau la distanța de 50 de metri de la secțiile de votare.

Ca și la toate alegerile din ultimul timp, la referendum au fost depistate multe neajunsuri în listele electorale, inclusiv date false și includerea în liste a persoanelor decedate. Astfel, la Secția de votare nr.260, Cricova, unul dintre votanții care semnau în lista alegătorilor a descoperit acolo numele soției sale decedate.

Observatorii atenționează și asupra neclarităților ce țin de participarea la referendum a posesorilor de legitimații cu drept de vot. De regulă, oamenii votează la secția din apropierea adresei indicate în buletinul de identitate. Dar legea permite și votarea la alte secții de votare, în baza legitimației cu drept de vot. Pe de altă parte, la referendumul ”anti-Chirtoacă” CEC le-a permis acest mod de a vota doar membrilor birourilor electorale. De aceea, majoritatea covîrșitoare a celor care au dorit să voteze la locul de muncă au fost lipsiți de această posibilitate, ei fiind înregistrați la secția de votare din apropierea locului de trai.

„Stranietatea” buletinului

Asupra faptului că informația din buletin ar putea fi înțeleasă cu greu de votanți au atenționat cu cîteva zile înainte de plebiscit reprezentanții PSRM și unii experți. Aceștia menționau că întrebarea este formulată astfel încît să-i deruteze pe oameni și să influențeze rezultatele referendumului. În ziua referendumului s-a constatat că formulările din buletin într-adevăr au băgat în ceață o mare parte din electorat, în special pe oamenii trecuți de 55-60 de ani, care au fost cei mai activi. Din această categorie de alegători s-au prezentat la urne cca 50 de mii de oameni dintre cei 107,6 mii de alegătorii cu drept de vot care au participat la referendum.

„Susțineți revocarea primarului general al municipiului Chișinău, Dorin Chirtoacă?”, așa răsuna întrebarea la care trebuiau să răspundă locuitorii capitalei pe 19 noiembrie. Însă în locul răspunsurilor care se impun ”Da” și ”Nu”, în buletin erau indicate variantele ”Pentru” și ”Contra”. În consecință, în ziua referendumului au fost înregistrate sute de plîngeri pentru faptul că cetățenii nu au știut ce variantă de răspuns să aleagă. Inexactitățile care țin de înțelegerea de către alegători a conținutului întrebării formulate la referendum au fost menționate și în raportul Asociației Promo-LEX.

Pe rețelele de socializare, locuitorii capitalei făceau schimb de impresii privind participarea la referendum, menționînd ”stranietatea” buletinului. Multe persoane au fost contrariate de formulările ambigue. „Am studiat informația din Internet înainte de a merge la referendum. Nu am putut înțelege cum să completăm acest buletin enigmatic. Se vede că cineva l-a făcut expres ca să nu existe claritate. Și apropo, în oraș aproape că nu a fost transport, cu greu am ajuns la secțiile noastre”, scrie un chișinăuian.

Unii alegători recunoșteau că au ales răspunsul ”Contra”, crezînd că astfel exprimă protestul față de activitatea lui Dorin Chirtoacă. Însă pentru a exprima susținerea revocării primarului, contrar logicii și bunului simț, trebuia să pui ștampila pe răspunsul ”Pentru”. Observatorii au înregistrat în acest sens cazuri de indignare a cetățenilor în secțiile de votare. În una dintre acestea un alegător a preferat să rupă buletinul deja completat, deoarece așa și nu a înțeles întrebarea și răspunsurile propuse. 

 

 

 

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

trimite știrea ta

Fiți coautorul nostru! Dacă aveți o știre interesantă împărtășiți-ne-o și nouă!


captcha

Întrebarea zilei Toate

load