Transnistria stiri: 1354
Eurovision stiri: 497

Moratoriul privind închiderea școlilor: populism sau grijă față de copii?

2 noi. 2017,, 17:29   Societate
15844 5

Vladislav Bordeianu

Partidul Democrat a inițiat un moratoriu privind închiderea școlilor în Moldova și sistarea reformelor în educație

Fostul ministru al Educației, în prezent politicianul de opoziție Maia Sandu, în timpul căreia ”reformarea și optimizarea” au cunoscut o desfășurare deosebit de activă, este convinsă că școlile trebuie închise, dacă e necesar. Nu este exclus, că ”reformele” au fost rezultatul îndeplinirii anumitor obligațiuni de reducere a cheltuielilor în sfera socială, asumate de autoritățile moldovenești față de FMI. Experții consideră că în acest mod oponenții cîștigă puncte electorale.

Rezultatul «optimizării»

În țara noastră ultimul sunet a răsunat nu doar pentru absolvenții școlilor, dar și pentru multe dintre instituțiile școlare. Reforma de optimizare a școlilor a început în anul2007. Pe atunci în Moldova erau 1444 școli. În anul 2008 au fost închise doar 4 școli, dar din 2009 încoace, imediat după schimbarea puterii în țară, procesul de optimizare a cunoscut o accelerare considerabilă. Cel mai mare număr de școli a fost ”optimizat” în anul 2012 (cînd Maia Sandu ocupa postul de ministru) – 68.

În ultimii patru ani (2013-2016) în Moldova au dispărut 78 instituții școlare. Numai anul trecut s-au închis încă 28. În fond, sînt supuse «optimizării» școlile primare – în acești patru ani s-au închis 43. Pentru anul 2017, în 10 raioane ale republicii a fost preconizată ”optimizarea” a 67 instituții de învățămînt, dintre care 20 urmau a fi închise și 47 restructurate, pînă a începe anul școlar.


În anii de ”reformă” a învățămîntului (începînd cu anul 2008) Moldova a rămas fără mai bine de 300 de școli. Prin optimizarea sistemului educațional autoritățile doreau să gestioneze mai rațional banii publici. Însă această măsură a provocat nu doar nemulțumirea oamenilor, ci și reducerea numărului de cadre didactice.

Potrivit prevederilor reformei, instituțiile în care învață un număr mic de elevi sînt alipite la altele, adică școlile se unesc, pînă se obține numărul necesar de elevi. Spre exemplu, elevii școlii primare din s. Meleșeni, Călărași, în anul 2017 au fost redirecționați către s. Țibirica, unde există un liceu teoretic. Și tot așa în toate raioanele, unde există o asemenea problemă.

Procesul fuziunii nu întotdeauna decurge ușor. De cele mai multe ori opinia oamenilor nu este solicitată, ei fiind puși în fața unui fapt împlinit. Iar funcționarilor, cum se vede, nu le pasă de consecințele deciziilor luate, de dificultățile cu care se confruntă părinții și copiii, care au fost lipsiți de școală în localitatea lor. Unde mai pui, că cei de la minister închid ochii la clădirile dărăpănate ale acelor școli, care își continuă activitatea. În multe școli sătești lipsește rețeaua de canalizare, este problematică încălzirea claselor și nu sînt încălzite,de regulă, sălile sportive. Ele necesită o reparație capitală, însă sumele necesare nu sînt alocate. De cele mai multe ori școlile supraviețuiesc din granturi și din ajutorul acordat de părinți. Există și problema cadrelor didactice.

Ping-pong

Președintele Partidului Democrat din Moldova Vlad Plahotniuc a recunoscut că la efectuarea reformei educației au fost comise greșeli, acestea avînd urmări dramatice. «Am decis astăzi să stopăm închiderea școlilor în Moldova, după ce oamenii ni s-au plîns. Trebuie să analizăm minuțios situația din domeniu și să găsim soluții alternative pentru efectuarea unei reforme ”omenești” în sistemul educațional, fără urmări dramatice pentru copii, pedagogi și societate în întregime», a declarat liderul partidului, și a rugat Guvernul să soluționeze problema.

El a mai cerut Cabinetului de Miniștri să revadă de urgență actualul curriculum școlar ”neproductiv” în așa fel ca acesta să corespundă psihologiei copiilor și să nu-i descurajeze să învețe. Conform președintelui PDM, departamentul responsabil va căuta posibilități, pentru a reduce povara birocratică a pedagogilor, în special, scrierea rapoartelor. Guvernul va încerca să-și asume cheltuielile pentru perfecționarea profesională a învățătorilor (din anul 2010 ei achită din cont propriu instruirea la cursuri) și va căuta posibilități financiare pentru a majora salariile învățătorilor.

Așadar, pe parcursul acestor ani, în care tot felul de liberali distrugeau sistemul educațional, PDM, care forma cu aceștia alianța de guvernămînt, nu cunoștea efectul ”reformelor de optimizare”. Experții numesc inițiativa lui un "joc">Joc politic, în care unul dintre jucători pune povara vinei, pentru toate eșecurile și greșelile, pe umerii oponentului, în cazul dat – pe cei ai Maiei Sandu.

Fostul ministru ”de fier” al Educației a scris pe pagina PAS de pe o rețea de socializare că este convinsă și acum: reforma în curs de desfășurare este meritul ei personal, iar de toate eșecurile se fac vinovați hoții care se află la putere. «Cu regret, în sistemul de educație există probleme serioase și asta se întîmplă, deoarece țara este capturată de o bandă de hoți, care urmăresc doar propriile interese și se gîndesc cum să mai fure țara. Școlile se închid pentru că oamenii pleacă din țara coruptă. Școlile se vor deschide atunci, cînd oficialii corupți vor sta la pușcărie», consideră cei de la PAS.

Într-un interviu pentru radio «Europa Liberă» Sandu a spus, că nu existau condiții nici pentru continuarea activității școlilor închise în perioada cînd ea se afla în fruntea Ministerului Educației, nici pentru deschiderea lor. Din punctul ei de vedere, este imposibil să ții o școală cu trei pedagogi, care predau toate disciplinele.

Liderul PAS este convinsă că democrații i-au declarat război, defăimînd imaginea ei luminoasă de reformator al sistemului de educație. Maia Sandu i-a propus lui Vlad Plahotniuc o confruntare în cadrul unor dezbateri televizate. Deocamdată nu a urmat un răspuns.

Din spusele actualului Ministru al Educației, Culturii și Științei Monica Babuc, Codul educației prevede o alternativă pentru închiderea școlilor – crearea de filiale ale școlilor raionale. În acest caz, profesorii vor veni la copiii din sate pentru orele de curs. Astfel ministerul speră să reducă cheltuielile pentru întreținerea aparatului administrativ.

Căi alternative

Deputatul PCRM Elena Bodnarenco a relatat că Partidul Comuniștilor a fost de la bun început contra optimizării școlilor.

«Chiar și în anii Marelui Război pentru Apărarea Patriei în detașamentele de partizani erau deschise școli, dacă existau doi, trei, patru elevi. Noi credem, că puteau fi optimizate oricare cheltuieli ale statului, spre exemplu cele de întreținere ale Aparatului Central de Stat. Nu era nevoie să fie create numeroase agenții, departamente, servicii, iar banii respectivi puteau fi folosiți pentru întreținerea școlilor. Acum vedem rezultatele. Circa 300 de școli au fost optimizate, multe dintre acestea au fost închise, inclusiv cele reparate capital cu ajutorul Fondului de Investiții Sociale din Moldova și a altor fonduri. Organele administrării publice locale, Primăriile au luat credite, au primit granturi în încercarea de a repara școlile, de a le schimba sistemele de încălzire, de a procura inventarul necesar pentru procesul de instruire a copiilor.

Primul pas a fost transmiterea instituțiilor școlare în subordinea Consiliilor raionale, pentru ca ele să poată fi închise mai ușor. Au luat de la primari ceea ce ei, cu atîta dragoste și grijă, făcuseră pentru copii. Apoi au fost ridicate normele de completare a claselor. Pentru a crea tot mai multe școli, în care numărul copiilor nu ar corespunde acestor norme. După care au stabilit costurile de întreținere a fiecărui copil, astfel ajungînd în situația, cînd în școlile mici întreținerea copiilor nu corespundea cheltuielilor. În toate instituțiile s-a ajuns la deficit bugetar, iată atunci acestea au trebuit să fie ”optimizate”.

Mass-media operează cu diferite cifre, cert e că 20%, iar unele surse consideră că 29% dintre copii nu frecventează școala. Oamenii care pleacă peste hotare de cele mai multe ori își iau și copiii, în special, din satele în care școlile au fost închise. Noi credem că majoritatea acelor oameni nu se vor mai întoarce în Moldova», consideră deputata.

Ea a mai atenționat și asupra faptului că în mare lor majoritate așa-numitele școli raionale, nu s-au prea schimbat. Foarte des cabinetele de clasă, ospătăria, sala sportivă nu arată mai bine, iar întreținerea lor nu este mai ieftină. A apărut chiar un articol nou al cheltuielilor - transportarea copiilor, este vorba despre cheltuielile de întreținere a unităților de transport, a șoferilor, însoțitorilor. În plus, copiii care se deplasează dint-o localitate în alta, de foarte multe ori, rămîn flămînzi, deoarece nu toți părinții au posibilitatea să le dea bani pentru prînz. În rezultat, putem crește copii bolnavi, care suferă de boli ale organelor interne.

«Democrații propun să anunțăm un moratoriu asupra închiderii în continuare a școlilor, - menționează Elena Bodnarenco. – însă acest lucru nu a fost coordonat cu organele autoadministrării locale. De exemplu, la Soroca la sfîrșitul săptămînii au fost convocați președinții fracțiunilor din Consiliul raional și li s-a spus, că de la 1 ianuarie două gimnazii urmează a fi optimizate în școli primare, iar de la începutul noului an școlar (2018-2019 ) – încă două. Iar în săptămîna ce a urmat, PDM a făcut declarația despre moratoriu. Deocamdată organelor locale ale administrării publice nimeni nu le-a explicat, de unde le vor fi alocați bani, pentru a acoperi deficitul în acele școli, care nu vor fi lichidate. Este clar, că-i bine că nu vor mai fi închise școli, dar ce este de făcut cu acelea, care deja au fost închise. Cum remediem această situație?

Sfinții părinți vor preda, bunicile vor trata

«Din curriculumul Colegiilor Pedagogice a fost exclusă specialitatea «psihologia și pedagogia preșcolară, - continuă Elena Bodnarenco. – Să zicem, Colegiul Pedagogic, deschis de ”ocupanții blestemați” în anul 1944, acum se numește simplu Colegiul de la Soroca, aici nu mai învață viitori pedagogi. În schimb, învață viitori secretari-referenți. Vedem asta și la Universitățile Pedagogice, unde nu există completare pentru toate specialitățile. Cadrele vechi pleacă, iar cadre noi nu vor mai veni. Nu există o perspectivă, dacă nu știi: se va închide școala sau nu? Dacă nu vom stimula învățătorii, satele moldovenești vor muri.

Este îngrozitor că ei ”optimizează” și internatele pentru copii. Să nu ni se spună că micuții se întorc în familiile lor biologice, este vorba despre un procent foarte mic. Adesea aceste familii duc un mod de viață amoral, că doar nu degeaba acești copii au fost luați de acolo. Copiii mai sînt plasați în familii parentale. Posibil, undeva asta poate să lucreze, însă cu mentalitatea noastră, cred eu, părintele care este plătit pentru ca să ia un copil acasă, nu-i poate garanta acestuia dragoste. Și pe urmă ne mirăm, de ce avem așa de mulți copii ai străzii.

Avem multe cazuri, cînd ambii părinți sau unul dintre ei e plecat, copilul rămîne cu bunica sau în familia mătușii, a unchiului. Aceștia se gîndesc în primul rînd la aceea, ca să-l poată hrăni și îmbrăca. De cele mai multe ori ei nu pot verifica: s-a dus copilul la școală sau nu, în special, dacă aceasta se află în alt capăt al satului, unde copiii merg de obicei pe jos. În rezultat, dispare interesul copilului pentru învățătură. Asemenea declarații ale PDM, făcute într-un an preelectoral, pot fi catalogate drept PR. În fiecare săptămînă apar noi declarații, necoordonate în prealabil, cu scopul să placă alegătorilor și să ridice cumva ratingul PDM», consideră deputata PCRM.

Ministerul celor ”ne” educați

Din spusele reprezentantului PSRM Alexandru Odințov, foarte rar optimizarea poate fi îndreptățită, dacă în satele mici există, alături, 4-5 școli cu cîte 20 elevi în fiecare și colective didactice a cîte 7-8 profesori. Totuși multe sate, dacă excludem școlile și punctele medicale, își pierd atractivitatea pentru oameni. Respectiv, ei migrează spre orașe. E inadmisibil să procedăm ca ”reformatorii” din sistemul de educație, conduși de Maia Sandu. Ei doar analizau bilanțul contabil, fără a merge în teritoriu. Dacă nu ajungeau bani, școala era închisă. Problema însă trebuie privită prin prisma dezvoltării sociale, căci la sat învățătorii formează elita. Dacă școala se închide, este distrusă soarta copiilor din localitate, chiar dacă ei sînt doar 15-20 la număr. Se pare însă că nimănui nu-i pasă.

Închiderea școlii este stopată apoi Consiliile raionale decid ce să facă cu imobilele date. Să nu uităm însă că fiecare clădire are cicluri anuale. Dacă aceasta nu este folosită, nu este încălzită, pereții se răcesc, peste 2-3 ani începe să cadă tencuiala, clădirea devinind inutilă. Cine s-a interesat de soarta școlilor închise? În ce stare sînt acum acele clădiri? Socialiștii au plasat pe rețelele de socializare imagini cu școlile lichidate, închise în ajunul noului an școlar. O priveliște îngrozitoare: clădirile reparate te privesc cu orbitele goale ale ferestrelor cu geamuri sparte. Multe dintre ele au devenit spelunci ale bețivanilor și narcomanilor.

Să nu excludem și faptul, că națiunea îmbătrînește, natalitatea scade, migrația sporește. Acum 20-40 de ani în fiecare familie erau educați 2-3 copii, astăzi tot mai des crește doar unul. Anume de asta e așa de acută problema completării școlilor. Anume din acest motiv au fost luate deciziile de a fi închise anumite școli sătești. Autoritățile, pe motiv că bugetul nu dispune de mijloace pentru întreținerea școlilor, merg pe linia minimei rezistențe și ignoră opinia sătenilor. Prin închiderea școlilor, autoritățile lipsesc copiii de șansa unei instruiri de calitate, fapt care creează tensiuni în societate, duce la conflicte sociale. În plus, pe termen lung această economisire a mijloacelor prejudiciază cetățenii Moldovei, deoarece ei nu pot beneficia de studii medii generale de calitate. Este încălcat dreptul cetățenilor la instruire.

Experții menționează, că introducerea moratoriului temporar asupra închiderii școlilor nu rezolvă problema în cauză. Ei consideră că este nevoie de măsuri complexe de păstrare a instituțiilor de învățămînt general, inclusiv asigurarea școlilor cu autobuze, reparația drumurilor etc.

0
0
0
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Ce părere aveți despre inițiativa președintelui Franței, Emmanuel Macron, de a deschide în următoarele luni o misiune permanentă de apărare la Chișinău?