Expert: Unitatea civică nu depinde de discuţiile politice

 Expert: Unitatea civică nu depinde de discuţiile politice

Formarea naţiunii civice în Moldova trebuie să se sprijine pe soluţionarea problemelor social-economice ale republicii, dar nu pe discuţiile politice, consideră directorul Institutului pentru Iniţiative Strategice (IPIS), fostul viceministru al Afacerilor Externe, Andrei Popov.

Joi, în cadrul dezbaterilor "Identitatea civică în Moldova", el a spus că "cetăţenii RM se confruntă cu un şir de probleme comune, indiferent că ei susţin Rusia sau UE, Putin sau NATO. Este vorba de medicina şi învăţămîntul necalitativ, accesul slab la serviciile sociale".

"Concentrarea cetăţenilor asupra soluţionării acestora va putea să unească societatea moldovenească, indiferent de naţionalitate. Dar autorităţile, dimpotrivă, atrag atenţia asupra problemelor care dezbină societatea - alegerea vectorului geopolitic, posibilitatea unirii cu România. Politicienii mizează, ca de obicei, pe faptul cît de rapidă va fi rezonanţa publică în urma discuţiilor problemelor de acest gen. Acest lucru se demonstrează uşor prin exemplul reţelelor sociale: analitica economică şi noutăţile se bucură de o atenţie cu mult mai mică decît informaţia despre Traian Băsescu sau problema denumirii limbii de stat, care sînt comentate şi discutate activ", a spus expertul.

Potrivit lui, "problema principală nu este cum să numim corect limba - română sau moldovenească, ci înrăutăţirea predării limbii, lipsa de dorinţă a cetăţenilor de a o învăţa. mulţi oameni au drept scop principal să plece din Moldova, iar cei care nu pot face acest lucru devin din ce în ce mai apatici faţă de problemele de dezvoltare a republicii".

Directorul Institutului pentru Iniţiative Rurale, Ruslan Stînga, a menţionat că "în Moldova, problema identităţii civice este complicată de dependenţa republicii de influenţa externă".

Reprezentantul Institutului European al Drepturilor Minorităţilor, Sergiu Constantin, a remarcat că "politica în domeniul relaţiilor interetnice necesită delicateţe şi timp. În multe ţări ale UE există şcoli în care instruirea se desfăşoară în limba minorităţii naţionale, dar cu un curs obligatoriu de limbă de stat. Pentru a obţine o funcţie administrativă sau publică, sînt necesare ambele limbi. Iniţial, o astfel de politică a fost dezaprobată de minorităţi, dar în prezent o susţin. Europenii au trecut de la coexistenţă la cooperare - minorităţile participă activ la viaţa publică a ţărilor, dar îşi păstrează identitatea naţională".

Reprezentantul OSCE în Moldova, Sergiu Conoval, consideră că "lipsa unei politici competente a autorităţilor în domeniul minorităţilor naţionale duce întotdeauna la instabilitate în societate".

"Autorităţile moldoveneşti trebuie să intensifice măsurile de implicare a minorităţilor în viaţa publică şi politică, să utilizeze mass-media pentru a combate stereotipurile şi intoleranţa în societate. Pe baza recomandărilor partenerilor europeni, a fost elaborată o strategie pentru realizarea unităţii în societatea moldovenească, pe care Guvernul republicii urmează să o aprobe pînă la sfîrşitul anului", a subliniat el.


Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

trimite știrea ta

Fiți coautorul nostru! Dacă aveți o știre interesantă împărtășiți-ne-o și nouă!


captcha

Întrebarea zilei Toate

load