Limitarea competențelor președintelui continuă

Xenia Florea

Încercările de a-l lipsi pe Igor Dodon de putere continuă. În Parlament a fost înregistrat un proiect de lege ce limitează competențele președintelui în calitate de comandant suprem.

Există încă o țară membră a Parteneriatului Estic unde figura șefului statului devine decorativă. E vorba de Georgia. Dar dacă majoritatea parlamentară georgiană, în lupta pentru putere, acționează totuși „ca la carte”, pentru majoritarii moldoveni canoanele democratice s-au dovedit a fi nescrise.

„General fără armată”

Proiectul de modificare a Legii cu privire al apărarea națională elaborat de fracțiunea PDM este un final logic (pentru realitatea moldovenească) pentru încheierea scandalului din jurul participării militarilor moldoveni la aplicațiile militare internaționale Rapid Trident-2017, organizate de NATO din 7 pînă pe 23 septembrie în Ucraina.

La începutul lunii septembrie, președintele Igor Dodon le-a interzis militarilor să participe la manevrele Alianței Nord-Atlantice. „Nu este acceptabilă participarea militarilor moldoveni peste hotarele țării”, a scris el pe pagina sa de Facebook. Însă, dacă la începutul lunii februarie curent, Ministerul Apărării se supunea lui Igor Dodon – militarii Armatei Naționale nu au participat la aplicațiile militare Platinum Eagle în România, de data aceasta a apărut o piatră de poticnire.

În rolul de piatră a fost Guvernul. A doua zi după interdicția președintelui, Cabinetul de miniștri le-a permis militarilor să plece în regim de urgență în regiunea Lvov a Ucrainei, la Rapid Trident. Precum a declarat premierul Pavel Filip, aceste manevre puteau deveni al șaselea refuz al părții moldovene de a participa la aplicațiile militare, ceea ce în total ar fi costat 5 milioane de lei și ar fi avut drept consecință neîndeplinirea obligațiilor față de partenerii de dezvoltare. Și, deși președintele a sistat imediat acțiunea documentului adoptat de Guvern pînă la examinarea lui la Curtea Constituțională, 57 de militari moldoveni totuși au plecat la Rapid Trident-2017.

Pe 8 septembrie Igor Dodon a organizat un briefing tematic, la care a declarat că Guvernul și-a depășit atribuțiile, a cerut demisia viceministrului apărării Gheorghe Galbura pentru încălcarea ordinului comandantului suprem și retrogradarea sau demiterea tuturor vinovaților, dar și a comunicat despre semnarea decretului potrivit căruia militarilor moldoveni li se interzice participarea la orice manifestații peste hotarele țării fără aprobarea comandantului suprem.

Răspunsul democraților nu s-a lăsat mult așteptat. „Cred că președintele abuzează de unele instrumente oferite de lege și înțelege eronat atribuțiile comandantului suprem al armatei”, a declarat președintele Parlamentului, Andrian Candu. Pentru ca șeful statului de acum încolo „să nu abuzeze de aceste instrumente”, un grup de deputați din partea PDM a pregătit un proiect de modificare a Legii cu privire la apărarea națională. Precum se arată în nota informativă – „în scopul depășirii impasului instituțional, creat în ultimul timp în administrarea Armatei Naționale”.

Potrivit actualei variante a Legii cu privire la apărarea națională, participarea unor unități (subdiviziuni) ale Armatei Naționale cu efectiv personal, armament și tehnică militară la aplicații comune militare cu unitățile militare ale altor state peste hotarele țării este aprobat de comandantul suprem. Autorii modificărilor propun transmiterea acestei prerogative Guvernului – acum el, dar nu președintele va decide la ce aplicații vor participa militarii moldoveni.

De asemenea, se propune excluderea din lege a punctului ce prevede că șeful statului vine cu propuneri în parlament privind participarea la operațiunile internaționale de menținere a păcii sau în scopuri umanitare – acest lucru îl va face guvernul. Totodată, președintele s-ar putea lipsi de competența de numire a conducerii carabinierilor.

Ironia sorții a făcut că înregistrarea acestei inițiative legislative în Parlament a coincis cu hotărîrea Curții Constituționale privind cazul Rapid Trident – 2017. CC a respins cererea preşedintelui de a verifica legalitatea acțiunilor Guvernului privind trimiterea militarilor la manevrele NATO, hotărînd că totul a fost făcut conform legii: deși șeful statului și este comandantul suprem, de apărarea și securitatea națională răspunde Guvernul, iar acesta a încheiat cu Ucraina o înțelegere privind participarea militarilor la aplicații. Totodată, la Rapid Trident ostașii moldoveni au plecat fără tehnică și armament, iar asta înseamnă că, potrivit art. 33 al Legii privind apărarea națională, nu era nevoie de acordul președintelui pentru plecarea lor.

Georgia „canonică” și Moldova „apocrifă”

Igor Dodon nu este categoric de acord cu planurile democraților de a-i reduce din nou puterea. El a declarat că nu va promulga modificările la Legea privind apărarea națională, în cazul adoptării acestora. „Acestea contravin Constituției. Chiar dacă această lege va fi aprobată, noi o vom respinge și nu o vom semna nici chiar după a doua votare”, a spus președintele.

Analistul Igor Boțan are dubii că șeful statului va proceda anume așa cum declară: „Cel mai curios lucru este cum dl Dodon își va realiza amenințarea dacă Parlamentul va vota, iar apoi, după respingerea ei, va vota din nou această lege. Pînă acum noi am urmărit cum șeful statului s-a conformat de fiecare dată deciziei Parlamentului și a promulgat legile împotriva cărora pleda. Undeva în presa rusă chiar am întîlnit un termen ilar – „ultima avertizare moldovenească”. Cred că evenimentele vor evolua și de data aceasta în aceeași direcție”.

Directorul Institutului de Studii Diplomatice, Politice şi Securitate, Valeriu Ostalep, nu exclude faptul că, după ce proiectul de lege privind limitarea competențelor președintelui în calitate de comandant suprem va fi votat în Parlament, va urma o sesizare la Curtea Constituțională – sau a președintelui, sau a deputaților socialiști. „Însă eu nu știu ce decizie va fi luată, avînd în vedere caracterul «specific» al actualei componențe a CC și un șir de decizii ale acestei instanțe”, a spus ex-ministrul afacerilor externe.

Al cincilea președinte al Republicii Moldova, Igor Dodon, este un președinte cu cele mai limitate competențe. Timp de aproape un an de aflare a lui la președinție, Parlamentul le-a „corectat” nu o dată, mai ales cele legate de structurile de forță. Ba în problema creării Consiliului Superior al Securității, ba scoțînd din subordinea șefului statului Serviciul de Informații și Securitate. Acum se întreprinde tentativa de a reduce competențele președintelui în calitate de comandant suprem.

Mai este o țară, apropo, la fel membră a „Parteneriatului Estic”, unde majoritatea parlamentară limitează puterea președintelui. Este vorba de Georgia. Dar parlamentarii georgieni, în lupta lor pentru putere, acționează strict „ca la carte”: potrivit noii Constituții, Georgia se transformă într-o republică parlamentară – din 2023, președintele georgian nu va mai fi ales de popor, ci prin votul unui colegiu special al alegătorilor, compus din 300 de persoane (150 de deputați ai parlamentului, 150 de consilieri ai organelor locale). După alegerile președintelui din 2018, premierul va deveni definitiv cea mai puternică figură din țară, iar președintele se va transforma într-o figură simbolică, lipsită de cea mai mare parte a competențelor sale.

Actuala formă de guvernare din Republica Moldova însă poate fi cu greu inclusă într-un anumit cadru canonic: pe de o parte, Moldova este republică parlamentară și președintele Igor Dodon nu trebuie să uite de acest lucru, iar pe de alta – la inițiativa democraților, Curtea Constituțională revine la alegerile directe ale președintelui, deși, la modul „clasic”, șeful statului în republicile parlamentare este ales de parlament sau de un colegiu lărgit, și nu de popor.

Totuși, politologii recomandă să nu căutăm aici vreun sens. Potrivit lui Valeriu Ostalep, la fiecare etapă a luptei politice, PDM, aflat la guvernare, se conduce exclusiv de abordări de conjunctură, de aceea, în actualul sistem al puterii, în Moldova nu poate exista logică, nici „canonicitate”.

La fel ca Neymar și Cavani

Valeriu Ostalep califică actualele modificări la Legea privind apărarea națională drept „un pas politic tactic pentru sporirea ratingurilor electorale”.

„Noi am intrat în etapa luptei preelectorale, spune ex-ministrul de externe. E clar că între democrați și socialiști, ca principalele forțe politice și principalii pretendenți la victorie, tensiunea va crește. Unii acum dețin puterea reală și vor să o mențină, iar ceilalți pretind la putere după alegerile parlamentare. De aceea, acum sînt folosite și vor fi folosite orice procedee tactice de prejudiciere a imaginii adversarului și sporirii propriului rating preelectoral. Toți înțeleg perfect că, dacă în fotoliul de președinte era altcineva, nu un socialist, asemenea inițiative nici nu ar fi existat. Înțeleg toți, inclusiv democrații, și faptul că această inițiativă nu va fi o lovitură electorală semnificativă asupra PSRM: alegătorii care intenționează să voteze pentru socialiști vor vota pentru ei, în pofida jocurilor tactice. Așa că PDM acum mai degrabă își întărește propriul electorat decît dăunează concurentului, iar actuala inițiativă e mai mult pentru presă și nu are nicio importanță practică”.

Igor Boțan îl numește pe președintele Dodon „agent electoral al PSRM” – de aici și toate atacurile asupra lui.

„Pentru Igor Dodon situația devine critică – el trebuie să facă tot posibilul pentru ca partidul lui să cîștige viitoarele alegeri, spune analistul politic. Dacă socialiștii vor veni la putere în 2018, președintele poate declara ferm că pînă acum a cedat în fața deputaților nu din frică sau anumite temeri, dar din considerente tactice, și obținînd toată puterea, este gata să purceadă la realizarea promisiunilor sale electorale din cadrul alegerilor prezidențiale din 2016. Dacă PSRM va demonstra rezultate bune la alegerile parlamentare, dar nu va accede la putere, atunci pentru Dodon-politicianul aceasta ar putea avea consecințe negative. El încă doi ani va fi un președinte care nu decide nimic și poate să devină inutil nu doar partenerului său strategic în persoana conducerii FR, dar nu este exclus că și Partidului Socialiștilor”.

De asemenea, Igor Boțan nu exclude că, în ciuda actualelor declarații ale conducerii PDM privind crearea după alegeri a unei alianțe politice cu orice partid de dreapta care va trece pragul electoral, după alegerile parlamentare din 2018 va fi creată o coaliție între democrați și socialiști.

„În final, se va menține actualul statu-quo: Occidentule, dă bani, Rusia – deschide piața. Democrații îi vor convinge pe partenerii occidentali că ei rețin aspirațiile prorusești ale socialiștilor, socialiștii vor spune Rusiei că nu-i permit Moldovei să intre definitiv pe orbita influenței occidentale, menționează Igor Boțan. Dar de ce nu? Pînă acum, democrații și socialiștii au jucat nu o dată pe același teren. Noi cu Andrei Popov au numărat undeva 15 episoade în care ei și-au ajutat foarte mult unii altora, începînd cu votul pentru președintele Timofti și terminînd cu modificarea sistemului electoral. În paralel, au fost înlăturați majoritatea concurenților politici de pe segmentele electorale ale acestor partide. Acum însă, cînd în ajunul alegerilor, ele au rămas singure, cu siguranță, au început reglările de conturi. La fel ca în cazul recent din fotbal, cînd doi fotbaliști ai unei echipe – „Paris-Saint-Germain” – Cavani și Neymar – s-au certat cine să bată penaltiul, pentru că ambii puteau obține anumite bonusuri. La fel și aici – acutizarea relațiilor în perioada preelectorală, introducerea anumitor restricții unul față de altul ar putea crea anumite avantaje politice”.