Agenţia Spaţială Europeană (ESA) a sărbătorit moştenirea lăsate de Observatorul Spaţial Herschel prin publicarea unor imagini spectaculoase din zona în care se formează noi stele, aflată în Calea Lactee.
Norul este alcătuit din trei zone denumite W3, W4 şi W5, iniţiala W provine de la astronomul olandez Gart Westerhout, care a observat pentru prima oară acest tip de nori în 1950, în timp ce observa galaxia prin intermediul undelor radio.
Science Alert relatează că, zeci de ani mai tîrziu, ESA a construit cel mai mare telescop cu infraroşu din lume şi i-a atribuit denumirea astronomilor Caroline şi Wiliam Herschel, pe care l-au lansat în spaţiu în 2009.
Norii moleculari surpinşi de Herschel se află în constelaţia Cassiopeia, iar conform ESA este ''una dintre cele mai bune zone în care poate fi studiată formarea, viaţa şi moartea stelelor masive din Calea Lactee''.Deoarece lungimile de undă cu infraroşu ale observatorului Herschel pot capta lumina prafului stelar, fapt ce le permite astronomilor să urmărească modul în care gazul stelar se mişcă în jurul noilor stele.
Mai jos este o imagine cu W3, fiind considerată una dintre cele mai active zone din galaxia noastră. Aici se află un glob cu o masă stelară de sute de mii de ori mai mare decît cea a Soarelui.
ESA/Herschel/NASA/JPL-Caltech; acknowledgement: R. Hurt (JPL-Caltech)
Iar aici este W4, o bulă care înconjoară o regiune în care se formează stele, materia fiind împinsă către zonele exterioare de către vînturile provocate de exploziile supernovelor.
ESA/Herschel/NASA/JPL-Caltech; acknowledgement: R. Hurt (JPL-Caltech)
Iar W5 găzduieşte două astfel de bule.
ESA/Herschel/NASA/JPL-Caltech; acknowledgement: R. Hurt (JPL-Caltech)
Adăuga comentariu