Fără variante: toţi – în integrarea europeană

Victor Surugiu

Cu cît mai aproape sînt alegerile parlamentare, cu atît apar mai multe iniţiative populiste din partea partidelor politice şi liderilor acestora.

Prin asemenea declaraţii politicienii speră să-şi ridice ratingul şi să influenţeze electoratul indecis, cu atît mai mult cu cît starea electorală permanentă a determinat mulţi cetăţeni să devină indiferenţi faţă de alegeri. Totodată, prin acţiunile lor, liderii politici le dau de înţeles partenerilor de dezvoltare pe cine trebuie să mizeze în parlamentul moldovean.

Unul dintre cele mai discutate evenimente din ultima săptămînă a devenit propunerea democraţilor de a introduce modificări în Constituţie pe tema integrării europene.

Majoritatea experţilor consideră că modificarea Legii Supreme în această problemă delicată poate fi doar un produs al consensului, dar nu al luptei pentru puterea politică.

PDM, despre orientarea strategică a ţării

Despre iniţierea procedurii de modificare a Constituţiei a anunţat după şedinţa PDM liderul acestuia, Vlad Plahotniuc. Potrivit lui, propunerea decurge din decizia Curţii Constituţionale din 9 septembrie 2014, în care se menţionează că calea spre spaţiul european al valorilor democratice este unul dintre elementele principale ale orînduirii constituţionale a RM. „Avînd în vedere această decizie, noi am decis să iniţiem modificarea Constituţiei prin introducerea unui articolul ce indică clar că integrarea europeană este calea strategică a Republicii Moldova”, a declarat preşedintele PDM.

Precum s-a stabilit, proiectul modificărilor Constituţiei este discutat de democraţi timp de cîteva luni. „Noi facem acest lucru pentru că dorim ca toţi să înţeleagă clar că noi mergem pe calea integrării europene şi că toate instituţiile statului trebuie să acţioneze doar în această direcţie, indiferent de schimbările politice care s-ar putea produce în viitor sau interesele unor sau altor persoane”, a explicat Vladimir Plahotniuc. El a adăugat că vor fi desfăşurate consultări, pentru a identifica cea mai bună formulare.

Democraţii declară că au pledat mereu pentru integrarea europeană, deşi nu stau la baza acestui vector. Potrivit lor, Moldova a înţeles încă de pe timpul guvernării comuniste că această cale este ireversibilă, cînd în 2005 a fost semnat Planul de acţiuni cu UE şi de atunci vectorul european figurează în programele tuturor guvernelor. În opinia deputatului Sergiu Sîrbu, a venit timpul ca acest moment să fie stipulat în Constituţie, pentru ca „în termen scurt să fie excluse orice speculaţii şi divizarea în societate”.

PDM menţionează că Acordul de asociere cu UE după ratificarea lui a fost implementat în proporţie de o treime în partea adaptării legislaţiei şi de două treimi – în ceea ce priveşte aspectele economice. Volumul exportului pe piaţa europeană, potrivit democraţilor, creşte constant, iar 80% din producţia moldovenească este exportată fără taxe. De asemenea, răsună asemenea argumente drept „modernizarea şi sporirea responsabilităţii clasei politice” şi „consolidarea în jurul unui idei naţionale”.

Iniţiativa PDM a fost susţinută de anumiţi analişti şi experţi, inclusiv din România şi UE. Aceştia afirmă la unison că integrarea europeană este „singura variantă pentru Moldova”. Adepţii acestei idei susţin că Moldova a obţinut progrese datorită mijloacelor europene, iar în prezent nu există alt partener economic capabil să ofere ţării noastre o alternativă.

Reacţie controversată

Amintim că în anul 2014 Curtea Constituțională a respins sesizarea deputaţilor comunişti, care au cerut să fie declarat neconstituţional Acordul de asociere cu UE. În hotărîrea lor magistraţii menţionează că aspiraţiile Moldovei de a stabili cu ţările europene relaţii politice, economice, culturale de interes reciproc, precum şi orientarea spre valorile democratice europene au fost fixate în Declaraţia de independenţă a Moldovei.

Democraţii au avut nevoie de trei ani după verdictul CC pentru a ajunge la iniţiativa de modificare a Constituţiei. În opinia unor experţi, acţiunile PDM sînt coordonate cu Occidentul şi le dau de înţeles partenerilor de dezvoltare pe cine trebuie să mizeze în parlamentul moldovean. Iniţiativa privind introducerea modificărilor la Legea Supremă a coincis cu crearea în Parlamentul European a grupului de prietenie RM-UE, care are drept sarcină principală consolidarea forţelor capabile să alinieze ţara noastră la comunitatea europeană.

Propunerea PDM a generat o reacţie controversată în societate şi a fost supusă criticilor din partea opoziției parlamentare şi extraparlamentare. Principalul argument al oponenţilor ideii de modificare a Constituţiei – contradicţia cu toate sondajele opiniei publice, potrivit cărora majoritatea cetăţenilor ţării preferă aderarea la Uniunea Economică Eurasiatică şi nu văd UE în calitate de partener strategic al Moldovei. Dacă acum şase ani integrarea europeană era susţinută în RM de 65-68% din populaţie, în prezent susţinerea vectorului european a scăzut în jumătate şi continuă să scadă.

Partidul Socialiştilor a emis o declaraţie prin care condamnă iniţiativa PDM. „Considerăm absolut inadecvată orice intervenție în textul Legii fundamentale, care nu a fost dezbătută cu publicul, nu are un sprijin larg din partea poporului și a majorității absolute a Parlamentului”, se arată în declaraţia PSRM. În opinia socialiştilor, vectorul strategic al dezvoltării țării poate fi și trebuie determinat doar de poporul Moldovei printr-un referendum național. Partidul de opoziţie a calificat iniţiativa drept „atentare la bazele statalității și suveranității țării”, îndemnînd toate fracţiunile parlamentare să se opună acestei iniţiative.

Președintele Igor Dodon a declarat în cadrul unei conferințe de presă că va bloca inițiativa de modificare a Constituției „prin toate mijloacele posibile”. Șeful statului explică propunerea PDM prin dorința de a „îmbunătăți imaginea partidului”. Potrivit lui Dodon, pe timpul actualei puteri poporul a pierdut încrederea în Uniunea Europeană și este în drept să-și stabilească singur vectorul politicii externe. „Și dacă PDM va continua să insiste, atunci singura soluție pentru mine va fi inițierea unui referendum consultativ în această problemă. Și credeți-mă, oamenii nu vor vota pentru integrarea UE”, a spus ferm președintele.

Din partea opoziției extraparlamentare s-a pronunțat vicepreședintele Partidului „Platforma Demnitate și Adevăr” Alexandru Slusari, care consideră că inițiativele modificării constituționale privind integrarea țării la UE „încearcă să arunce praf în ochii cetățenilor și partenerilor de dezvoltare”. „Integrarea europeană trebuie realizată nu prin vorbe și foi scrise, ci prin fapte simțite de fiecare cetățean”, comentează Slusari.

Experții se tem de represiuni politice

Drept răspuns la inițiativa PDM, ex-deputatul, istoricul Mark Tkaciuk a propus în locul integrării europene introducerea în Constituție a unui articol privind reducerea poverii facturilor comunale. În opinia lui, suma tuturor facturilor nu trebuie să depășească 5% din venit. Tcaciuc a plasat pe pagina sa de pe o rețea de socializare o postare în care propune completarea Legii Supreme cu următoarea normă: „Cetățenii Republicii Moldova achită plățile comunale în volum total ce nu depășește 5% din venit”.

Fostului ministru al economiei Alexandru Muravschi inițiativa democraților i-a amintit după sens articolul 6 din Constituția URSS din 1977, care stabilea rolul PCUS de forță conducătoare și de dirijare a societății sovietice și a cărui anulare au luptat toți cetățenii cu aspirații democratice. Muravschi amintește: „Oricine punea la îndoială acest articol și, cu atît mai mult, pleda împotriva lui era declarat dușman al orînduirii sovietice și era trimis sau în spitalul psihiatric, sau la închisoare”.

„În loc să consolideze prin fapte concrete mecanismele democratice, să demonstreze avantajele valorilor europene, să dezvolte economia prin extinderea proceselor integraționiste cu UE, democrații aleg calea juridică, ce pune baza potențialelor represalii politice împotriva disidenților”, scrie Muravschi pe o rețea de socializare. Ex-ministrul consideră că, după modificarea Constituției, „oricine va pune la îndoială integrarea europeană sau va vorbi despre necesitatea de a fi independenți și de a nu adera la nicio uniune, cu atît mai mult va chema la aderarea la alte uniunii, va fi considerat dușman al poporului cu toate consecințele de rigoare”.

Experții spun că aceste temeri nu sînt fără temei, amintind că la începutul anului 2014, încă pînă la hotărîrea Curții Constituționale, președintele de atunci Nicolae Timofti a anunțat cursul de integrare europeană drept singura cale corectă de dezvoltare a țării și a început să lupte cu ”disidența”. În discursul său din cadrul adunării anuale a Serviciului de Informații și Securitate din 2014, Timofti a cerut de la serviciile speciale să lupte cu inamicii integrării europene. Iar peste cîteva zile, la deschiderea sesiunii de primăvară-vară a parlamentului, i-a numit diversioniști pe cei care au pus la îndoială acest vector și a cerut pedepsirea organizatorilor referendumului consultativ al autonomiei găgăuze, în cadrul cărora 98% dintre locuitorii regiunii s-au pronunțat pentru aderarea la Uniunea Eurasiatică, precum și a chemat moldovenii să facă alegerea liberă în favoarea UE, unde îi așteaptă „bunăstarea și securitatea”.

CC și inamovibilitatea Constituției

Cît de reală este situația revizuirii Legii Supreme? Cel puțin, ea este permisă de Constituție și prevede și modul de introducere a modificărilor. Fie asta are loc în cadrul referendumurilor, fie inițiativa de revizuire este înaintată de 200 de mii de cetățeni sau 34 de deputați, ori acest lucru îl face Guvernul. În urma expertizei, CC emite încheierea sa pe marginea proiectului, iar modificările trebuie aprobate de majoritatea constituțională din Parlament, adică două treimi dintre deputați (68 de voturi). Se pare că ideea referendumului poate să nu fie examinată, deoarece sondajele de opinie vorbesc clar despre simpatiile populației, care nu coincid cu părerea autorilor inițiativei.

În prezent însă, în Parlament nicio forță politică nu deține majoritatea parlamentară și acest lucru îl înțeleg bine politicienii care vin cu inițiative populiste de modificare a Constituției. Inclusiv liberal-democrații, care au decis să nu rămînă în urma colegilor din PDM, și a propus să se renunțe la limba moldovenească pentru a „restabili adevărul istoric”. Fracțiunea parlamentară a PLDM a prezentat săptămîna trecută proiectul de lege privind înlocuirea în art. 13 al Constituției a sintagmei „limba moldovenească, ce funcționează în baza grafiei latine” cu îmbinarea de cuvinte „limba română”. PLDM face trimitere la decizia Curții Constituționale din decembrie 2013, unde este stipulat: „în cazul existenței unor divergențe între textul Declarației de independență și textul Constituției, textul Declarației de independență prevalează”.

Cît privește inițiativa PDM, dacă controversatul proiect va ajunge la CC, atunci magistrații se vor afla într-o situație delicată. Pe de o parte, în 2014 Curtea s-a pronunțat în privința aspirațiilor de integrare europeană. Iar pe de alta, deja din 2016, CC a pledat împotriva modificării Constituției în favoarea ideilor populiste. „Principiul inamovibilității Constituției este ignorat în cazul în care sînt introduse modificări la fiecare schimbare a relațiilor sociale ce necesită reglementare legislativă”, se arată în hotărîrea nr. 7 din 4 martie 2016 privind controlul modului de alegere a președintelui.

Tot aici, CC face trimitere la Raportul privind modificările constituționale, aprobat de Comisia de la Veneția a Consiliului Europei. În acesta se arată că în diferite țări există legi fundamentale, ce prevăd diferite moduri de protecție a inamovibilității Constituției, asigurînd astfel o anumită duritate a normelor ei. Aproape în fiecare țară procedura de revizuire a Constituției este mai complicată decît revizuirea unei simple legi și, de regulă, necesită o majoritate parlamentară calificată, o mulțime de decizii, respectarea unor anumite intervale de timp sau prezența tuturor factorilor.

Cu alte cuvinte, CC recunoaște practica internațională ce nu salută revizuirea Constituției în folosul intereselor politice de moment.Vor face oare judecătorii excepție de la această regulă? Despre aceasta vom afla după ce ei vor examina proiectul de includere în Constituție a prevederilor privind integrarea europeană, dacă acesta va fi inclus pe ordinea de zi a CC.

Ce spune Constituţia RM despre posibilitatea revizuirii

Articolul 141
Iniţiativa revizuirii

(1) Revizuirea Constituţiei poate fi iniţiată de:
a) un număr de cel puţin 200 000 de cetăţeni ai Republicii Moldova cu drept de vot. Cetăţenii care iniţiază revizuirea Constituţiei trebuie să provină din cel puţin jumătate dintre unităţile administrativ-teritoriale de nivelul doi, iar în fiecare dintre ele trebuie să fie înregistrate cel puţin 20000 de semnături în sprijinul acestei iniţiative;

b) un număr de cel puţin o treime de deputaţi în Parlament;

c) Guvern.

(2) Proiectele de legi constituţionale vor fi prezentate Parlamentului numai împreună cu avizul Curţii Constituţionale, adoptat cu votul a cel puţin 4 judecători.

Articolul 142
Limitele revizuirii

(1) Dispoziţiile privind caracterul suveran, independent şi unitar al statului, precum şi cele referitoare la neutralitatea permanentă a statului, pot fi revizuite numai cu aprobarea lor prin referendum, cu votul majorităţii cetăţenilor înscrişi în listele electorale.
(2) Nicio revizuire nu poate fi făcută dacă are ca rezultat suprimarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor sau a garanţiilor acestora.
(3) Constituţia nu poate fi revizuită pe durata stării de urgenţă, de asediu şi de război.

Articolul 143
Legea privind modificarea Constituţiei

(1) Parlamentul este în drept să adopte o lege cu privire la modificarea Constituţiei după cel puţin 6 luni de la data prezentării iniţiativei corespunzătoare. Legea se adoptă cu votul a două treimi din deputaţi.
(2) Dacă, de la prezentarea iniţiativei cu privire la modificarea Constituţiei, Parlamentul nu a adoptat timp de un an legea constituţională corespunzătoare, propunerea se consideră nulă.