Va fi oare Michalko mai loial decît Tapiola?

Va fi oare Michalko mai loial decît Tapiola?

Xenia Florea

Noul şef al Delegaţiei Uniunii Europene în Moldova – diplomatul slovac Peter Michalko – i-a înmînat scrisorile de acreditare preşedintelui Igor Dodon şi deja și-a început oficial activitatea.

Intrarea în funcție a noului ambasador al UE a coincis cu intenția PDM de a schimba Constituția și de a introduce un articol care să prevadă expres că integrarea europeană este singurul vector corect al politicii externe a Republicii Moldova. Chișinăul speră că Uniunea Europeană va adopta o poziție mai puțin dură. Precum a afirmat unul dintre experții proguvernamentali, avînd în vedere actuala situație geopolitică, Bruxelles-ul ar putea să fie mai puțin critic față de evenimentele din RM.

“Frozen…”

Mandatul lui Peter Michalko începe într-o perioadă complicată pentru relațiile bilaterale. Paradoxul politicii moldovenești constă în faptul că, deși la putere se află forțe ce se numesc „proeuropene” și care (dacă avem în vedere afirmațiile vicepreședintelui PDM, Marian Lupu) în a doua jumătate a anului 2019 intenționează să depună o cerere de aderare a RM la Uniunea Europeană, relațiile dintre Chișinău și Bruxelles în prezent se află la cel mai jos nivel din ultima perioadă.Experții proguvernamentali le numesc tacticos „răcoroase”. Secretarul de presă al Partidului Democrat, Vitalie Gămurari, afirmă că este vorba nu despre înrăutățirea contactelor cu UE, ci despre „o pauză sau o mică neînțelegere”. Fostul viceministru al afacerilor externe și integrării europene Valeriu Ostalep afirmă că relațiile Moldovei cu UE sînt practic înghețate, deși acest lucru se ascunde minuțios. Iar, potrivit politologului Bogdan Țîrdea, o asemenea înrăutățire a relațiilor cu UE Moldova nu a avut loc din primăvara anului 2009, cînd, după violențele din 7 aprilie, Parlamentul European a adoptat o rezoluție dură la adresa autorităților moldovene, condamnînd aresturile și presiunile asupra opoziției, iar Comisia Europeană a amînat negocierile privind Acordul de asociere și liberalizarea regimului de vize, deși formal Planul de acțiuni RM-UE la moment era îndeplinit.

Experții spun că lui Peter Michalko îi va fi mai greu să activeze decît predecesorului său, diplomatul finlandez Pirkka Tapiola. Tapiola a fost numit în funcția de șef al Delegației Uniunii Europene în Moldova în perioada „romantismului moldo-european”, cînd RM era numită la Bruxelles drept o „istorie de succes”, era invadată de bani, erau susținute toate inițiativele ei, iar practic peste cîteva luni după numirea lui Tapiola (scrisorile de acreditare au fost înmînate în septembrie 2013) a fost parafat, iar mai tîrziu semnat Acordul de asociere cu UE, iar în aprilie 2014 Moldova a obținute liberalizarea regimului de vize.

Ulterior Pirkka Tapiola a afirmat: „Vorbind despre istoria de succes, noi am contat că toace aceste strategii, proiecte și reforme sînt pregătite pentru implementare și executare. Cînd omul spune că va face asta și asta, noi nu ne gîndim „E adevărat oare? Ce stă în spatele acestor cuvinte? Însă UE nu poate implementa reformele în locul vostru”.

Perioada romantismului în relațiile dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană s-a încheiat brusc în 2015, cînd din coaliția de guvernare a fost eliminat PLDM și a început procesul de monopolizare a puterii de către democrați, în cadrul implementării reformelor au fost depistate lacune serioase, iar economia țării a fost afectată semnificativ de furtul miliardului – unul dintre cele mai mari furturi bancare. „Nu am răspuns la întrebarea cum e posibil să fie furați atîția bani într-o țară atît de mică”, spunea atunci Pirkka Tapiola.

După aceste evenimente, retorica șefului Delegației Uniunii Europene în Moldova a devenit mai critică și mai categorică. Chiar excesiv de categorică, consideră experții proguvernamentali. Chișinăul nu i-a putut ierta lui Tapiola acest lucru, la fel ca și neutralitatea politică, fapt ce-l deosebea pe diplomatul finlandez de predecesorul său, neamțul Dirk Schuebel, pe care PCRM, pe timpul său, dorea să-l declare „persona non grata” în Moldova. De asemenea, comuniștii intenționau să verifice și cum au fost cheltuite mijloacele europene în perioada mandatului acestuia.

„Tapiola avea o atitudine foarte critică față de actuala guvernare și nu ascundea acest lucru, spre deosebire de alți ambasadori ai Uniunii Europene – același Schuebel. El critica destul de dur și tranșant autoritățile moldovene pentru încălcarea drepturilor omului și controlul asupra justiției, acuza regimul de corupție totală în sistemul judecătoresc al țării, spune politologul Bogdan Țîrdea. Și puterea s-a supărat foarte tare pe el. Eu cred că această poziție a lui Pirkka Tapiola deranja autoritățile mai ales pe fundalul că ceilalți ambasadori ai țărilor UE tăceau. Iar el vorbea, enunța opiniile din culoarele Uniunii Europene. Uneori vorbea mai mult decît trebuia, dar spunea lucruri adevărate. De aceea, a fost o perioadă cînd în spațiul informațional din Moldova a început o adevărată campanie de prigonire a șefului Delegației Uniunii Europene. El era acuzat de „comportament nediplomatic, ce contravine spiritului european” pentru faptul că a refuzat să cumpere ceva de la Fundația „Edelweiss”, de imixtiune în justiția moldovenească, după ce Tapiola i-a luat apărarea primarului Taracliei, Serghei Filipov, calificînd decizia instanței în dosarul lui ca fiind „motivată politic”. Tapiola era acuzat și de opinii proruse, după ce el a declarat că „nu contează în ce direcție se mișcă Moldova – spre Vest sau spre Est – important este să se miște înainte”.

Totuși, despărțirea conducerii țării de fostul șef al delegației Uniunii Europene a fost destul de caldă. Premierul Pavel Filip i-a mulțumit lui Pirkka Tapiola pentru fidelitate față de Moldova, iar liderul Partidului Democrat, Vladimir Plahotniuc, primul care s-a întîlnit cu diplomatul care părăsea ţara, l-a numit „un prieten bun al Moldovei”. În legătură cu încheierea mandatului la postul de şef al Delegaţiei Uniunii Europene în Republica Moldova, preşedintele Igor Dodon l-a decorat pe Pirkka Tapiola cu Ordinul de Onoare în semn de recunoştinţă deosebită pentru susţinerea stabilă a Republicii Moldova în implementarea reformelor, eforturile constante în promovarea valorilor democratice şi pentru activitatea de sporire a prestigiului Moldovei pe arena internaţională.

În principiu, aşa e tradiţia – să li se înmîneze ambasadorilor UE distincţia corespunzătoare. Astfel, în 2009, preşedintele interimar Mihai Ghimpu l-a decorat cu „Ordinul de Onoare” pe reprezentantul special al Comisiei Europene în Moldova Cesare de Montis, în 2011, prin decretul preşedintelui interimar Marian Lupu cu „Ordinul de Onoare” a fost decorat reprezentantul special al Uniunii Europene în RM Kálmán Mizsei, iar în 2013, această distincţie a primit-o şeful Delegaţiei UE Dirk Schuebel din mîinile preşedintelui Nicolae Timofti.

Aşa că Igor Dodon a continuat tradiţia. Dar oricum a fost simbolic: preşedintele cu viziuni proruseşti, ce pledează pentru denunţarea Acordului de asociere cu Uniunea Europeană, l-a decorat pe ambasadorul UE, care a criticat puterea „proeuropeană”, pe fundalul regresului vizibil din relaţiile dintre Moldova şi Uniunea Europeană, după modificările în sistemul electoral şi îngheţarea asistenţei macrofinanciare europene.

Ce se aşteaptă de la mandatul lui Michalko

Înainte de venirea la Chişinău în noua sa calitate, Peter Michalko s-a intersectat la Bruxelles cu predecesorul său Pirkka Tapiola, care, cu siguranţă, i-a făcut o introducere. Totuşi, Peter Michalko şi aşa cunoaşte realitatea din Moldova şi pe politicienii moldoveni. În perioada 2007-2008, el a activat în cadrul Misiunii Uniunii Europene de asistenţă la frontiera Moldovei şi Ucrainei (EUBAM), iar în 2008-2009 a fost consilier al reprezentantului special al UE în Moldova Kálmán Mizsei. Michalko a contribuit la deschiderea Ambasadei Slovaciei la Chişinău, a vizitat Transnistria, cunoaşte limba de stat. Aşa că îi va fi uşor să se adapteze în noua funcţie.  

„În această situaţie, sperăm că noul şef al Delegaţiei Uniunii Europene în Moldova nu va avea nevoie de mult timp pentru pregătire şi, după prezentarea scrisorilor de acreditare, va convoca o conferinţă de presă pentru a marca priorităţile şi acţiunile de bază, a declarat pentru NOI.md politologul Vitalie Andrievschi.

Experţii consideră vă Peter Michalko va fi mai rezervat în declaraţii şi aprecieri decît Pirkka Tapiola. Autorităţile contează pe o loialitate mai mare a noului şef al Delegaţiei Uniunii Europene în Moldova, deşi preferă să se asigure pe toate fronturile. Precum a declarat în iulie premierul Pavel Filip, între organele puterii din Republica Moldova şi instituţiile europene trebuie să existe o comunicare directă, deoarece, în ultimul timp, la Bruxelles ajung informaţii la baza cărora stau neadevăruri sau acestea sînt interpretate greşit. 

În lista priorităţilor pe care ar trebui să se concentreze Peter Michalko, pe primele poziţii se află evaluarea îndeplinirii de către Chişinău a „Condiţiilor politice prealabile”, necesare pentru acordarea de către Uniunea Europeană a asistenţei financiare pentru Moldova. Potrivit politologului Dionis Cenuşa, pe termen lung, Michalko va trebui să păstreze retorica critică privind calitatea reformelor. O problemă-cheie în cadrul mandatului noului şef al Delegaţiei Uniunii Europene vor deveni şi alegerile parlamentare din 2018, care se vor desfăşura în baza noului sistem electoral mixt.

De la Peter Michalko se aşteaptă mai multe acţiuni în direcţia transnistreană – o temă destul de comună pentru el. Este vorba nu doar de reglementarea politică.

„Am dori să vedem o anumită activitate a Uniunii Europene în soluţionarea litigiilor bilaterale – problema funcţionării şcolilor cu predare în baza grafiei latine pe malul stîng al Nistrului, telefoniei, folosirii terenurilor de către locuitorii satelor din stînga Nistrului, aflate sub jurisdicţia Republicii Moldova, pe alte teme, spune Vitalie Andrievshi.  

Totodată, nu ar strica ca Reprezentanţa Uniunii Europene în Moldova că-şi impulsioneze acţiunile în direcţia imaginii. Se spune că imaginea Uniunii Europene în Moldova a fost prejudiciată semnificativ din cauza politicii autorităţilor. Dar chiar și Uniunea Europeană a contribuit prea puţin la popularizarea ideii integrării europene în societatea moldovenească. Au fost puţine declaraţii, interviuri, prezentări, conferinţe de presă despre ce a făcut şi ce face Uniunea Europeană în ţara noastră. Precedentul şef al delegaţiei UE nu era prea entuziasmat de asemenea iniţiative. Eu, spre exemplu, la începutul mandatului lui i-am propus să instaleze în parcul central din Chişinău, în Scuarul Europei, standuri informative: pe de o parte – cu materiale despre: ce ţări sînt membre ale UE, care este valoarea PIB-ului acesteia, nivelul salariilor medii etc., iar pe de alta – ce face UE în Republica Moldova, ce proiecte finanţează. Atunci mi s-a spus „ok”, dar paşi concreţi nu au urmat. Cred că Reprezentanţa Uniunii Europene trebuie să decidă – ea crede în perspectivele europene al RM şi este dispusă să contribuie sau se va limita la rolul de observator?”.

Resetarea: a fi sau a nu fi

Analistul politic Corneliu Ciurea speră că intrarea în funcţie a noului şef al Delegaţiei Uniunii Europene va conduce la o anumită resetare a relaţiilor dintre Moldova şi Uniunea Europeană, deoarece „fostul şef al Delegaţiei UE a influenţat foarte mult asupra caracterului acestor relaţii”. În opinia expertului, Bruxelles-ul a reacţionat extrem de dur la decizia parlamentului moldovean privind trecerea la sistemul electoral mixt.

„În această chestiune, UE a trecut de anumite limite, pe care anterior nu le depăşea nici chiar faţă de ţările candidate, consideră interlocutorul. În esenţă, Moldova este prima ţară (fapt recunoscut şi de Tapiola) căreia Uniunea Europeană i-a înaintat cerinţe politice dure de respectare a democraţiei în calitate de condiţii pentru acordarea asistenţei financiare. Îmi pare că ei ar putea face aici un pas în urmă. Avînd în vedere actuala situaţie geopolitică, Bruxelles-ul ar putea să nu fie atît de critic faţă de evenimentele din Republica Moldova.

Consider că Bruxelles-ul şi-ar putea reduce presiunea asupra Chişinăului în anumite momente, mai ales în cele în care e dificil de evaluat gradul de implementare – de exemplu, corupţia. Totodată, Uniunea Europeană trebuie să ţină cont şi de aspectul geopolitic, avînd în vedere că anumite eşecuri în plan economic sînt legate nu doar de faptul că Chişinăul nu-şi îndeplineşte anumite angajamente, dar şi de geopolitică, cu înăsprirea poziţiei Rusiei. Totodată, eu cred că UE nu doar trebuie să deblocheze acordarea asistenţei financiare pentru Republica Moldova, dar şi să majoreze volumul acesteia, deoarece, menţinerea actualului „statu-quo” ar putea avea efectul bumerangului: UE pedepseşte Chişinăul cu bani pentru neîndeplinirea obligaţiilor şi, totodată, lipsa asistenţei din partea ei consolidează tabăra politică opusă, prorusă”.

Politologul Bogdan Ţîrdea, spre deosebire de colegul său, consideră că în viitorul apropiat nu se aşteaptă o încălzire a relaţiilor dintre Chişinău şi Bruxelles, deşi Chişinăul vrea foarte mult acest lucru. De exemplu, intenţionează să introducă modificări în Constituţie, care fixează integrarea europeană drept singurul curs de politică externă a Republicii Moldova.

„Da, poate reacţia Uniunii Europene la schimbarea sistemului electoral a fost prea dură şi inadecvată – totuşi, este vorba de statul suveran, spune Bogdan Ţîrdea. Dar nu trebuie să uităm că, pînă în vara anului 2017, atitudinea Bruxelles-lui faţă de Chişinău nu se caracteriza prin căldură, tandreţe şi generozitate luxoasă. După ce în octombrie 2015 Guvernul Valeriu Streleţ a fost demis, liberal-democraţii au fost înlăturaţi de la putere, iar toată puterea a fost concentrată practic în mîinie PDM, poziţia Uniunii Europene faţă de Republica Moldova s-a schimbat radical. Iar introducerea sistemului electoral mixt a devenit pentru Bruxelles picătura care a umplut paharul. De aceea, eu nu cred în „resetare” – pentru asta nu există premise, inclusiv în politica externă.

După venirea la putere în SUA a preşedintelui Trump, între Washington şi Bruxelles a trecut pisica neagră. Acest lucru este evident pe mai multe poziţii – şi privind Ucraina, şi privind faptul că, în pofida pretenţiilor de sancţiuni ale Washingtonului faţă de conducta „North Stream 2”, Europa practic a anulat restricţiile la livrarea gazelor ruseşti, fapt evident din alte momente. De aceea, Washingtonul nu va putea impune Bruxelles-ului atitudinea faţă de Moldova, aşa cum a fost în ianuarie 2016. Dar şi atunci Uniunea Europeană a acceptat Guvernul Pavel Filip, dar nu l-a menajat, nu l-a aprovizionat cu bani, aşa cum a fost în cazul guvernelor Filat sau Leancă. Situaţia s-ar putea schimba doar dacă PDM va renunţa la sistemul mixt sau, păstrîndu-l, va accepta desfăşurarea alegerilor în două tururi. Dar e puţin probabil că se va întîmpla aşa”.

Bogdan Țîrdea consideră că Bruxelles-ul îşi va menține poziţia rece și rezervată faţă de Chişinău. Desigur, nu va exista o blocadă financiară totală din partea UE, deoarece „SUA oferă bani, Bucureştiul la fel, iar cei de la Bruxelles nu pot să nu ţină cont de un asemenea factor ca lupta geopolitică”, însă autorităţile moldovene nu vor mai putea conta pe generozitatea financiară a partenerilor europeni.

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Comentarii Adăugați un comentariu1 comentariu

Klm 20 sep. 08:22

Мусор ты паршивый национальный когда я говорю девушке проживающей со мною в комнате что вы коррумпированные черти и лучше бы мне денег дали чем своими сиренами будить по утрам. Не обязательно подьезжать к троллейбусу на своей мусорской машине и протягивать ребенку всю свою наличность. Во первых ты мусор не имеешь право прослушивать мой телефон я никого не грабил не убивал и так далее. Во вторых если даже тебе судьи дали разрешение я таких судей имел в виду (как они сами знаю) не раз кстати причем исключительно молдавские судьи попадались но за деньги. Это как с раками если помнишь.Также сыночку нужно было еще валюту дать мало ли проститутки. И своди его в пиццерию после школы а то он худее тебя выглядит. Блин вы такие мрази что диву даешься. Сердюковой привет.

Mai multe

Adăugaţi Comentarii

captcha

trimite știrea ta

Fiți coautorul nostru! Dacă aveți o știre interesantă împărtășiți-ne-o și nouă!


captcha

Întrebarea zilei Toate

load