Moldova nu va primi de la UE 27 mil. de euro pentru reforme

Moldova nu va primi de la UE 27 de milioane de euro în calitate de asistență bugetară pentru reforma justiției.

Despre aceasta au declarat pentru NM, sub protecția anonimatului, trei surse bine informate, care activează în structurile de stat din Moldova. Înghețarea finanțării este determinată de faptul că Uniunea Europeană nu vede progrese în procesul de reformă a sistemului judiciar. Ministerul Justiției, deocamdată, nu știe nimic despre decizia Bruxelles-ului. Între timp, în UE se vorbește tot mai mult despre criza de încredere în relațiile cu Chișinăul.

Bani nu vor fi

Uniunea Europeană a decis să nu aloce Republicii Moldova 27 de milioane de euro, prevăzuți de Strategia de reformare a justiției, au relatat pentru NM trei surse diferite, care cunosc nuanțele relațiilor actuale dintre Chișinău și Bruxelles. UE nu le-a comunicat autorităților moldovene, deocamdată, decizia – acest lucru va fi făcut în timpul apropiat.

Asistența bugetară sectorială, îndreptată spre reforma justiției, trebuia să constituie 58,2 milioane de euro. Din această sumă, 15 milioane de euro au fost alocați în noiembrie 2013. Alte 13,2 milioane de euro Moldova i-a primit în august 2014. A treia tranșă trebuia să constituie 14,057 milioane de euro, iar a patra și ultima -13,067 milioane de euro.

Anume ultimele două tranșe, în valoare totală de 27,124 de milioane de euro Moldova nu le va primi, a explicat unul dintre interlocutorii NM.

Strategia reformei justiției moldovenești era prevăzută pentru perioada 2011-2016. Ea a fost extinsă pînă cînd nu va fi adoptată o altă strategie. O sursă bine informată a comunicat NM că pentru elaborarea acestei strategii a fost creat un grup de lucru, însă acesta nu s-a întrunit încă în ședințe. Noua strategie nu a fost elaborată pînă în prezent.

Potrivit sursei citate, Ministerul Justiției nu a îndeplinit toate prevederile prevăzute de Strategia reformei justiției. În special, nu a fost ratificat Protocolul 12 la Convenția privind protecția drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, care asigură egalitatea. De asemenea, nu au fost adoptate modificările la Constituție, ce prevăd schimbarea principiului de numire a judecătorilor și membrilor Consiliului Superior al Magistraturii.

„Este vorba nu de cantitate, ci de calitatea justiției. În loc de progrese noi vedem regrese: lipsește independența sistemului judiciar”, a declarat pentru NM un angajat al structurilor oficiale din UE, sub protecția anonimatului.

Totodată, acesta a atras atenția asupra faptului că justiția în Moldova continuă să poarte un caracter selectiv. Acest fapt este confirmat de procese politice răsunătoare, inclusiv cazul „grupului Petrenco”.

„Strategia reformei justiției a fost îndreptată spre sporirea independenței sistemului judecătoresc, dar Moldova a mers puțin pe altă cale”, a conchis sursa citată.

Ministrul Justiției Vladimir Cebotari nu cunoaște despre decizia UE. „Deocamdată, nu știm nimic. Prin urmare, nu putem comenta”, a declarat ministrul pentru NM.

Criza încrederii

O sursă din cadrul structurilor publice din Moldova, care cunoaște despre decizia UE a calificat-o drept un semn că Bruxelles-ul evaluează negativ progresul obținut în reforma justiției din Moldova. „Cred că pe viitor, condiționarea asistenței financiare din partea UE se va amplifica. În Uniunea Europeană nivelul de încredere față de autoritățile moldovenești este foarte redus. Mai ales, după modificarea sistemului electoral”, a menționat el.

Despre criza încrederii în relațiile dintre Chișinău și Bruxelles a relatat pentru NM și europarlamentarul, membrul Comisiei buget a Parlamentului European Siegfried Mureșan. „Guvernul Moldovei nu poate conta pe o încredere sporită a Uniunii Europene atîta timp cît progresul în implementarea reformelor, prevăzute de Acordul de asociere cu UE, va fi nesemnificativ. Este vorba despre reforma justiției, crearea unui stat de drept, reforma administrației publice, reforma sectorului bancar și lupta anticorupție”, a scris Mureșan într-un comentariu pentru NM.

Potrivit lui, UE nu vede un progres major în investigația furtului miliardului din sistemul bancar al țării. „Pe de altă parte, există Guvernul și premierul, care au susținut modificarea sistemului electoral în cel mixt, în pofida recomandărilor Comisiei de la Veneția, care a explicat clar riscul acestor modificări pentru democrația din Moldova”; a explicat parlamentarul.

Mureșan a menționat că Uniunea Europeană vrea să ajute Moldova. „Anume de aceea, luna trecută, am aprobat acordarea asistenței macrofinanciare de 100 de milioane de euro, care face parte din cele 746 de milioane de euro, ajutor nerambursabil din partea UE pentru perioada 2014-2020. Acești bani sînt alocați pentru modernizarea țării și dezvoltarea economiei, pentru ca fiecare cetățean al Moldovei să simtă acest ajutor. Noi nu cerem nimic în schimb, decît implementarea reformelor guvernamentale necesare pentru dezvoltarea țării și sporirea competitivității economiei moldovenești la nivel european”, a conchis Siegfried Mureșan.