Procuratura: fețe noi, probleme vechi

Victor Surugiu

Joia trecută, 10 august, Consiliul Superior al Procurorilor a anunțat rezultatele concursului pentru ocuparea postului de procuror al capitalei – cele mai bune rezultate le-a obținut Ștefan Șaptefrați, procurorul adjunct al Procuraturii Anticorupție.

Experții ajung la concluzia că procuratura rămîne un instrument politic, iar în funcțiile de conducere continuă să ajungă persoane ale căror loialitate nu trezește bănuiala autorităților.

Cariera procurorului milionar

Postul de conducere la procuratura capitalei a devenit vacant acum cîteva luni, cînd Igor Popa a fost numit adjunctul procurorului general. Concursul a fost anunțat pe 29 iunie 2017, iar primirea dosarelor s-a încheiat pe 5 iulie. Săptămîna trecută, pe 10 august, Consiliul Superior al Procurorilor a numit finaliștii concursului pentru suplinirea a 33 de locuri vacante de șefi și șefi adjuncți. „Drept cîștigători au fost desemnați procurorii care au acumulat cele mai multe puncte în urma evaluării competențelor lor”, se arată în comunicatul de presă al Procuraturii Generale.

La concursul pentru postul de procuror al Chișinăului s-au înregistrat trei candidați: procurorul interimar al capitalei, Vitalie Sibov, șeful procuraturii sectorului Botanica, Marcel Cimbiri și Ștefan Șaptefrați. Toți participanții la concurs au fost implicați pe timpuri în istorii de rezonanță. O parte dintre ele era legată de venituri, cheltuieli și imobile, iar o parte – de activitatea profesională și dosare penale controversate, inclusiv cu conotație politică. Potrivit rezultatelor concursului, Șaptefrați, în comparație cu colegii săi, a obținut mai multe puncte din partea Colegiului de evaluare a activității procurorilor și a comisiei de concurs.

Pînă la venirea sa, anul trecut, la Procuratura Anticorupție, el a condus Procuratura de Transport. Anterior a activat în cadrul Direcției de control a urmăririi penale, precum și în procuratura din Soroca. În cadrul reformei, Procuratura de Transport a fost lichidată, iar angajații disponibilizați au fost distribuiți pe locurile vacante în sistem. Șaptefrați a participat la concursul de suplinire a postului de șef-adjunct al Procuraturii Anticorupție și a ieșit învingător. Totuși, într-un alt concurs, el nu a reușit să obțină succes: pînă atunci el a aspirat la postul de șef al Procuraturii Anticorupție.

Ștefan Șaptefrați este unul dintre cei mai înstăriți procurori, dacă e să comparăm averea și veniturile lui declarate cu cele ale altor pretendenți la fotoliul de șef al procuraturii capitalei. Pe de o parte – datoriile lui creditoare depășesc 10 milioane de lei, pe de alta – în ultimul timp el a obținut circa 30 de milioane de lei de pe urma înstrăinării imobilelor și activelor comerciale. În averea procurorului figurează 5 terenuri, o casă cu suprafața de peste 160 de metri pătrați, 2 garaje și un șir de obiecte imobiliare. Potrivit declarației sale pentru 2015, statul i-a restituit procurorului circa 300 de mii de lei sub forma surplusului de impozite achitate. Șaptefrați a devenit în repetate rînduri obiect al investigațiilor jurnalistice, în cadrul cărora erau depistate active nedeclarate.

De două ori – în 2008 și în 2010 – el a părăsit temporar sistemul, practicînd activitatea de avocat. Totodată, fiecare demisie era însoțită de scandal, deși formal era depusă cererea de demisie „din proprie dorință”. În primul caz, el a demisionat după procurarea unui teren în valoare de 12 milioane de lei, în timp ce el primea un salariu modest de procuror pe atunci. În cel de-al doilea caz – la scurt timp pînă la demisie, pe numele lui a fost inițiată o procedură disciplinară pentru neprezentarea declarației pe avere și venituri, care însă a fost sistată în legătură cu expirarea termenului de prescripție.

Despre persoane „cu trecut dubios”

Conducerea organelor de drept și reprezentanții partidelor de guvernămînt declară că reforma procuraturii se află la etapa inițială și că implementarea ei va aduce rezultate în timpul apropiat. Pe de altă parte, mai mulți experți își exprimă convingerea că reforma implementată de putere nu este capabilă să scape procuratura de influența politicului și să asigure independența procurorilor.

Ultimele numiri în sistem au generat nemulțumire din partea unui șir de experți și organizații neguvernamentale. Precum menționează Amnesty International Moldova (AIM), reforma procuraturii a fost una dintre cele mai așteptate în cadrul Strategiei de reformare a sectorului justiției, „însă noua Lege cu privire la procuratură, care a intrat în vigoare în august 2016, a contribuit la venirea persoanelor cu trecut dubios la conducerea uneia dinte cele mai importante instituții ale justiției”.

Apărătorii drepturilor omului afirmă că trăsătura distinctivă a reformei a devenit „lipsa transparenței procedurilor de numire, stimulare, pedepsire, promovare și demisie a procurorilor, judecătorilor și aparatului central al poliției”. În afară de Ștefan Șaptefrați, față de a cărui candidatură au fost înaintate mai multe pretenții în partea ce ține de proveniența averii și veniturilor lui, trezesc bănuieli și alți procurori aflați la conducere, care au fost avansați în funcție în ultimele luni.

Printre aceștia se află și Igor Popa, predecesorul lui Șaptefrați la postul de procuror al Chișinăului. „Un exemplu elocvent al justiției selective este și numirea noului procuror general adjunct, Popa”, consideră reprezentanții Amnesty International Moldova. Aceștia menționează să încă în 2009, fiind procuror al sectorului Rîșcani al capitalei, el figura în calitate de bănuit într-un șir de dosare privind abuzul de putere. În opinia experților organizației, ancheta în privința procurorului nu a fost transparentă, iar societatea civilă avea mai multe semne de întrebare față de candidatura lui.

O altă lacună a reformei, în opinia AIM, este nivelul înalt de impunitate a persoanelor cu funcții de răspundere și a funcționarilor publici. Reprezentanții AIM fac trimitere la un șir de anchete de serviciu soldate cu eșec, multiple cazuri de achitare a persoanelor vinovate de tortură și abuzuri de serviciu, precum și la nivelul înalt de corupție. AIM a chemat toate persoanele cu funcții de răspundere să acorde atenție necesității îndeplinirii stricte a tuturor obligațiilor lor.

„Procuratura rămîne un instrument politic”

Ex-procurorul Chișinăului Ion Diacov a scris pe o rețea de socializare că actualul sistem nu a fost creat de actuala putere, în care au fost investite atîtea eforturi și mijloace, pentru ca acesta să fie pur și simplu reformată. El este convins că, în urma „concursurilor”, la posturile de conducere sînt propuse candidaturi care și-au demonstrat deja loialitatea față de putere sau față de care există încrederea în loialitatea față de „angajatorii” lor. Diacov menționează că în spatele tuturor numirilor stă Consiliul Superior al Procurorilor – structură considerată nu mai puțin angajată politic decît Consiliul Superior al Magistraturii.

Potrivit fostului procuror al capitalei, calitatea noii legi a procuraturii lasă de dorit, aceasta conținînd contradicții și erori juridice. „În cadrul reformei au fost create procuraturi specializate, una dintre care se numește Procuratura Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale. În legislația noastră nu există asemenea termen. Aș dori să fiu optimist să cred că cîndva vom avea o procuratură profesionistă și independentă, dar eu nu cred că aceste rezultate vor fi posibile cu actuala ei conducere”, susține Ion Diacov.

În opinia fostului procuror și actualului deputat al Partidului Socialiștilor Vladimir Țurcan, este vorba despre mimarea reformelor, iar procuratura continuă să se afle sub influența puterii politice. El atrage atenția asupra faptului că, prin intermediul acestei reforme, Chișinăul a fost nevoit să raporteze în fața partenerilor de dezvoltare, care au alocat milioane de euro pentru reforma sectorului justiției. „Haideți să fim realiști. Procuratura continuă să fie un instrument în mîinile politicienilor aflați la conducere. Ea este folosită în interese politice și oricare alte interese, inclusiv pentru reglarea de conturi cu persoanele incomode. Da, în acest sistem sînt și procurori onești, dar ei sînt limitați în acțiunile lor”, spune deputatul.

Experții sînt convinși că sistemul organelor procuraturii, precum și instanțele judiciare acționează selectiv, iar în ultimul timp fenomenul dosarelor „la comandă” capătă o nouă dezvoltare în Moldova. În opinia lor, problemele în organele de drept au început să capete amploare, începînd cu anul 2009, cînd coaliția de guvernare a distribuit controlul asupra instituțiilor publice pe criterii politice.

„În procuratură, ca și peste tot, cariera se face în mod diferit, menționează unul dintre experții noștri. Unii luptă împotriva criminalității și abuzurilor, alții acoperă abaterile de la lege sau activează pe post de instrument politic. Și una, și alta poate aduce la o funcție înaltă sau la închisoare, în funcție de circumstanțe. Iar celor care se află în vîrful ierarhiei procuraturii le este greu să-și mențină, totodată, și reputația imaculată. Iar dacă procurorul, de la bun început, își permite să fie influențat politic, atunci orice reformă va fi sortită eșecului”.