Cum se cîștigă din cerșit

Cum se cîștigă din cerșit

Zilnic, în oraşul Chişinău, observăm femei, fie în stradă, la poarta bisericilor, în trecerile subterane sau în faţa magazinelor, care cerșesc purtîndu-și copiii în brațe.

Numărul „madonelor” este mai mare pe timp de vară. Uneori micuții stau nemîncați toată ziua și în soare. Autorităţile îndeamnă cetăţenii să nu încurajeze această practică și să nu le dea bani acestor femei, pentru că locul copiilor nu este în  stradă. Există servicii specializate, unde acești copii pot fi lăsați pe timp de zi, iar părinții pot merge să muncească.

Rodica Terehovschi, șef interimar al Direcţiei municipale pentru protecţia drepturilor copilului, spune că 80% dintre femeile care cerșesc purtîndu-și copiii în brațe sînt din afara orașului. Ele vin în capitală deoarece consideră cerșitul o metodă de a face mai uşor bani. Unele din ele provin din familii în care se face abuz de alcool, iar puțin dinte banii cîștigați ajung pentru necesitățile copiilor.  

În municipiul Chișinău sînt deschise patru centre de plasament temporar pentru copiii aflați în dificultate. Copiii, uneori împreună cu mama, sînt duși la unul dintre centrele de plasament, unde timp de 45 de zile li se acordă hrană, haine și alte lucruri de primă necesitate. În această perioadă, se lucrează cu mama în scopul prevenirii ajungerii din nou în stradă. Totodată, se lucrează cu ceilalți membri ai familiei biologice, cu tata copilului și cu rudele pînă la gradul IV, pentru a identifica familia unde să poată fi plasat copilul sub tutelă.

Dacă există o declarație în scris că nimeni nu poate să i-a copilul sub tutelă, autoritatea tutelară înaintează în instanţa de judecată solicitarea de decădere din drepturile părințești, iar copilul se plasează în serviciul rezidenţial. De la 1 ianuarie 2017, au fost înaintate 14 cereri de chemare în judecată privind decăderea din drepturile părintești. Sarcina primară este însă de a face tot posibilul pentru a găsi soluţii şi a reintegra copilul în familia biologică sau într-o familie substitutivă. Se conlucrează și cu organizaţiile nonguvernamentale din domeniu pentru a ajuta familiile respective, inclusiv financiar.

În luna februarie, Direcția municipală pentru protecția drepturilor copilului a relansat campania de sensibilizare „Nu mai da bani”, în cadrul căreia a îndemnat cetățenii care observă pe stradă copii cerșind să nu le ofere bani, ci să sesizeze politia la numărul scurt: 902 sau autoritatea tutelară: 022242702. Au fost deschise şi creşe speciale, unde mamele au posibilitatea să-şi ducă copiii ca să poată să muncească, iar seara să îi ia în familie. Din păcate, cînd se ajunge avertizări, aceste femei dispar din stradă, ca să apară mai tîrziu în alt loc. De aceea se insistă pe conștientizarea acestei practici negative, care este în detrimentul copilului. Persoanele care le dau bani trebuie să înțeleagă că nu îi ajută în acest fel pe copii. Dimpotrivă, îi condamnă la aflarea în stradă, în condiții în care nu trebuie să se afle un copil, deseori la temperaturi caniculare și flămînzi. Iar femeile sînt stimulate astfel să revină iar și iar în stradă.

Potrivit unui răspuns oferit de către Direcţia Poliţie a municipiului Chişinău, persoanele care practică cerşitul pe străzile capitalei nu pot fi sancționate, întrucît această încălcare nu este prevăzută de lege. În situaţia în care sînt depistate femei cu copii în braţe, cerşind bani de la trecători, este informat ofiţerul de sector, cît şi inspectorul pentru siguranţa minorilor din cadrul Inspectoratului de Poliţie. Totodată, sînt informați reprezentanţii autorităţilor publice locale pentru luare de atitudine. De obicei, aceste femei invocă motivul că n-ar avea cu cine sa lase copilul acasa, respectiv este nevoită să cerşească cu el pe stradă.

În prima jumătate a anului 2017, Direcția municipală pentru protecția drepturilor copilului, în conlucrare cu Biroul Siguranță Copii, a organizat în oraşul Chişinău mai multe razii în urma cărora au fost depistați 48 de copii aflați în situații de risc. Din aceștia, patru copii au fost din municipiul Chișinău, restul 44 au provenit din alte localități ale Republicii Moldova.


Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

trimite știrea ta

Fiți coautorul nostru! Dacă aveți o știre interesantă împărtășiți-ne-o și nouă!


captcha

Întrebarea zilei Toate

load