CHEAP Novodnestrovsk va fi privatizată. Ce riscă Moldova

CHEAP Novodnestrovsk va fi privatizată. Ce riscă Moldova

Xenia Florea

Printre obiectele pe care Kievul intenționează să le vîndă se numără și Centrala hidroelectrică de acumulare prin pompare (CHEAP) de la Novodnestrovsk, amplasată în regiunea Cernăuți a Ucrainei la frontiera cu Republica Moldova.  

Pe site-ul Ministerului Dezvoltării Economice și Comerțului al Ucrainei a fost plasat un set de documente cu denumirea „Viziunea strategică asupra gestionării întreprinderilor de stat”. Acesta conține o listă din 378 de obiecte ce urmează a fi lăsate în proprietatea statului și o listă din 893 de întreprinderi care pînă în 2020 trebuie privatizate sau transmise în concesiune. Printre acestea se află și CHEAP Novodnestrovsk.

Prescripția „medicului”

În procesul de pregătire de privatizarea în masă, ministerul ucrainean operează cu termenul medical „triaj”, ceea ce înseamnă trierea pacienților. Guvernul Ucrainei presupune sub aceasta clasificarea întreprinderilor pe grupe: „Trebuie să rămînă în proprietate privată”, „Sînt pasibile privatizării”, „Vor fi transmise în concesiune”, „Vor fi lichidate”.

Sub „triaj” vor ajunge 3444 de întreprinderi. În proprietate privată se preconizează a fi menținute 15 obiecte de importanță deosebită și 683 de întreprinderi de importanță statală. 893 de obiecte vor fi scoase la vînzare.

Printre acestea se află un șir de întreprinderi din complexul militar industrial al Ucrainei – biroul de construcții „Spektr”, „Izumrud”, „Molnia”, Institutul de Cercetări Științifice „Buran”, cea mai mare întreprindere din industria opticii mecanice și opticii electronice a țării – uzina „Arsenal”, uzina de radio de la Kiev, precum și bănci, companii de cărbune cu tot cu mine, porturile din Odesa, Mariupol, Herson, Nicolaev, Iliciovsk, Reni, Belgorod-Dnestrovsk, întreprinderi vinicole etc. Sub numărul 357 în această listă se află și Societatea pe acțiuni CHEAP Novodnestrovsk.

„Conceptul elaborat stă la baza reformei ulterioare în domeniul gestionării proprietății private și constituie una dintre obligațiile asumate de Ucraina în cadrul acordurilor cu Fondul Monetar Internațional”, se arată în comunicatul Ministerului Dezvoltării Economice și Comerțului al Ucrainei.

 

„Ofer cea mai mare CHEAP din Europa în proprietate privată”

Unul dintre foștii funcționari publici din Moldova, care pe timpuri a activat într-un domeniul apropiat de cel energetic, la întrebarea ce riscuri comportă pentru Moldova privatizarea CHEAP de pe Nistru și-a exprimat uimirea: „Eu eram convins că Centrala de la Novonestrovsk este demult privatizată, pentru că pe timpuri construcția ei era deblocată anume pentru un proiect privat”.

Inițial, într-adevăr, așa și a fost. În 1988, cînd partea ucraineană și-a prezentat planul de finalizare a construcției CHEAP de pe Nistru, la Kiev era preconizată desfășurarea unui concurs investițional pentru atragerea capitalului străin (circa 500 mil. dolari), transmiterea ei în gestiunea cîștigătorului pe un termen de patru ani (adică pînă la darea în exploatare a primului bloc al hidrocentralei) a pachetului de acțiuni ale statului la Companiei „Dnestrghidroenergo”, după care transmiterea în gestiunea investitorului pe încă cinci ani cu extinderea acestui termen pentru cota-parte a statului la SA „CHEAP de pe Nistru”. Cota-parte a statului – 98,88% din acțiuni: în 1988, cabinetul de miniștri al Ucrainei a transformat Centrala în corporație „în scopul atragerii investițiilor pentru finalizarea construcției stației”.

Însă toate încercările de a atrage investitori străini, de a obține pentru acest proiect un credit de la Banca Mondială sau a unor credite pe termen lung de la băncile comerciale internaționale s-au soldat cu eșec. Construcția CHEAP pe Nistru a continuat din contul mijloacelor de stat, inclusiv din contul surselor obținute din majorarea tarifului la energie.

În 2008, în timpul ceremoniei de deschidere solemnă și umplerii gropii primei etape de construcție a stației, premierul de atunci al Ucrainei, Iulia Timoșenko, a declarat că Guvernul condus de ea exclude privatizarea CHEAP de pe Nistru. „Această stație va fi inclusă într-o întreprindere de stat ce nu va fi pasibilă privatizării. Este proprietatea statului. Dacă statul a investit bani, atunci această CHEAP trebuie să rămînă în proprietatea statului”, a declarat Timoșenko.

Această perioadă (2005-2012) a intrat în istoria CHEAP de laNovodnestrovsk drept o perioadă de confruntare între adepții finalizării construcției CHEAP Novodnestrovsk în componența unei societăți pe acțiuni și cei ai construcției obiectului în componența companiei de stat „Ukrghidroenergo”. De aceea, în funcție de faptul cine se afla la moment la putere, societatea pe acțiuni CHEAP Novodnestrovsk ba era lichidată și patrimoniul stației era transmis către „Ukrghidroenergo”, ba renăștea.

Cînd la începutul anului 2012 situația cu lichidarea/reluarea activității a SA în baza CHEAP Novodnestrovsk s-a schimbat din nou (Adunarea generală a acționarilor a adoptat decizia privind reluarea activității companiei), experții ucraineni au presupus că acțiunile de reanimare au fost întreprinse de către Guvernul Nikolai Azarov, pentru transmiterea ulterioară a patrimoniului complexului la balanța CHEAP Novodnestrovsk și posibilitatea privatizării ulterioare a obiectului. Reprezentanții asociației energetice din Ucraina au declarat că privatizarea CHEAP Novodnestrovsk e prematură.  

„Ce va face singură CHEAP Novodnestrovsk cu un singur agregat construit din șapte dacă va obține stația înapoi? Orice investitor, înainte de a investi în finalizarea construcției, va cere un tarif garantat la energia electrică, care să asigure recuperarea mijloacelor. Cu același succes construcția CHEAP poate fi terminată și în componența „Ukrghidroenergo”. CHEAP Novodnestrovsk ar putea avea oportunități mai bune de atragere a investițiilor la etapele ulterioare ale finalizării construcției, cînd va avea deja blocuri funcționale, iar în actuala ei stare e puțin probabil că investitorii vor manifesta un interes sporit față de stație”, a declarat atunci președintele Asociației Energetice, Vasili Kotko.

Dacă ținem cont de aceste declarații ale președintelui Asociației Energetice din Ucraina, în prezent, CHEAP Novodnestrovsk „s-a copt” pentru privatizare și deține „oportunități bune de atragere a mijloacelor investiționale”. Deja a fost construită și dată în exploatare prima etapă a stației, ce constă din trei agregate. Recent au fost demarate lucrările de construcție a etapei a doua a CHEAPP: pe 26 mai, ministrul Energeticii, Igor Nasalik, a pus piatra de temelie pentru cel de-al patrulea agregat. Capacitatea acestuia va fi de 324 MWt în regim de generare și 421 MWt în regim de pompare. Finalizarea construcției este preconizată pentru 2019-2020.

Acum devine clar de ce anul acesta Kievul și-a schimbat cardinal poziția privind ratificarea acordului (atît de incomod pentru Ucraina) în domeniul protecției și dezvoltării durabile a bazinului rîului Nistru. Aproape 15 ani, partea ucraineană a evitat semnarea acestui document, iar alți 5 – ratificarea lui. Și iată că la începutul lunii iunie curent, Rada Supremă a ratificat brusc acest acord, semnat încă în anul 2012.  

Pentru a vinde convenabil CHEAP Novodnestrovsk, Kievul trebuia să-și soluționeze toate problemele transfrontaliere și de patrimoniu cu Republica Moldova pe acest sector al frontierei de stat (ce investitor va veni la un obiect aflat în litigiu?) și să semneze acordul pe termen lung privind nodul hidroelectric pe Nistru, a cărui parte de bază o constituie CHEAP Novodnestrovsk. De aceea, imediat după ratificarea Acordului privind bazinul rîului Nistru, Kievul a început să determine activ Chișinăul să finalizeze negocierile, ce durau din 2008, și să semneze cît mai repede acordul privind complexul hidroelectric de pe Nistru.

 

Ce riscuri comportă pentru Moldova privatizarea CHEAP Novodnestrovsk

Potrivit doctorului habilitat în științe biologice, profesorului Institutului de Zoologie al Academiei de Științe a Moldovei Elena Zubcova, partea ucraineană demult a planificat să vîndă CHEAP, așa că actualele planuri de privatizare ale Kievului nu sînt deloc stranii.

„Totul va depinde de faptul cum va fi organizat concursul investițional și cît de serioasă, solidă și responsabilă ecologic va fi compania cîștigătoare. Însă, dacă pînă în prezent noi cu atîta greu am găsit un limbaj comun cu structurile de stat ale Ucrainei în asemenea probleme ca deversarea ecologică a apei, consumul mediu zilnic de apă, diferențele de nivele, atunci cu proprietarul privat al CHEAP de pe Nistru acest lucru va fi și mai dificil”, susține Elena Zubkova.

Și directorul Asociației Internaționale a Păstrătorilor Rîului Nistru, „Eco-Tiras”, Ilia Trombițchi, este sceptic față de etapa „post-privatizare”. „E clar că privatizarea CHEAP Novodnestrovsk va conduce la reducerea controlului din partea companiilor de stat ale Ucrainei (care și așa sînt iresponsabile) asupra funcționării CHEAP. Desigur, formal, Ucraina, ca stat va rămîne responsabilă pentru obligațiile asumate după ratificarea Acordului privind bazinul rîului Nistru sau semnarea privind nodul hidroenergetic de pe Nistru, dacă acest document va fi semnat. Dar cuvîntul-cheie aici este „formal”. Structurile de stat ale statului vecin și pînă acum nu se grăbeau să respecte înțelegerile convenite în cadrul negocierilor și consultărilor, iar în viitor acestea cu atît mai mult nu o vor face, mai ales dacă Moldova va admite cedări în cadrul negocierilor privind nodul hidroenergetic pe Nistru, mult rîvnite de partea ucraineană”.

Analistul economic, doctorul în economie Mihail Poisic spune că în societățile nedezvoltate, la care se referă și Moldova, și Ucraina, este o „nebunie totală” să transmiți în proprietate privată întreprinderile vitale pentru stat.

 „Ucraina și Moldova sînt ca niște gemeni: e greu să stabilești unde sînt mai mulți escroci. De aceea, întreprinderile vitale (iar hidrocentrala cu acumulare de pe Nistru este una dintre acestea, deoarece nu doar produce energie electrică, dar și prin activitatea sa influențează asupra sistemului social-economic din regiune) trebuie să se afle sub controlul societății, iar acest lucru este posibil doar dacă asemenea întreprinderi rămîn în proprietatea statului, spune Mihail Poisic. Noi acum avem un șir de probleme din cauza activității complexului hidroenergetic de pe Nistru. Și dacă statul poate exercita cumva presiuni la nivel politic, prin intermediul structurilor internaționale, atunci, cu un proprietar privat, acest lucru va fi cu mult mai dificil. Acesta pur și simplu va invoca legislația în vigoare, care nici la noi, nici în Ucraina nu este perfectă.

Amintiți-vă de cîte ori la noi s-a încercat tragerea la răspundere a companiei Gas Natural Fenosa, impunerea acestei companii să-și respecte obligațiile, inclusiv cele investiționale, și cum aceasta, de fiecare dată, ieșea din încurcătură, inclusiv cu ajutorul structurilor internaționale. Orice proprietar privat are drept scop, în primul rînd, să obțină profit, iar problemele sociale sau ecologice sînt pe ultimul plan. Sînt convins că același lucru se va întîmpla și în cazul privatizării CHEAP Novodnestrovsk”.  

Totuși, mai există și o altă viziune asupra privatizării CHEAP Novodnestrovsk. Precum a declarat pentru NOI.md unul dintre foștii funcționari publici, e puțin probabil că partea moldovenească este capabilă să influențeze cumva asupra planurilor de privatizare ale Kievului, în schimb, în cazul unei abordări corecte, Chișinăul ar putea obține dividende în urma privatizării CHEAP de la Novodnestrovsk.

„E clar că transmiterea CHEAP Novodnestrovsk în proprietate privată, în primul rînd, este menită să accelereze construcția ei: structura de stat are o viteză, iar proprietatea privată – cu totul alta. E clar și că, din punct de vedere ecologic, CHEAP Novodnestrovsk va avea un impact negativ asupra rîului Nistru – așa este logica tehnologică a acestui proiect. De aceea, pe măsura avansării lucrărilor de construcție, situația rîului Nistru se va înrăutăți. Cu toate acestea, Ucraina nu are de gînd să renunțe la planurile sale hidroenergetice în această regiune, prin urmare este foarte important ce poziție vor ocupa autoritățile moldovene, spune interlocutorul nostru. Amintiți-vă că în 2008, drept răspuns la loialitatea sa în problema construcției CHEAP Novodnestrovsk, Chișinăul a cerut Kievului să-i ofere o cotă-parte la stația ce se construiește, însă guvernul ucrainean a închis foarte repede subiectul privind accesul părții moldovenești la pachetul de acțiuni, transmițînd fondurile întreprinderii de la societatea pe acțiuni „CHEAP Novodnestrovsk” în componența Companiei de Stat „Ukrghidroenergo”, ce nu este pasibilă privatizării.

Dacă CHEAP Novodnestrovsk va fi vîndută, atunci Chișinăul ar putea aborda această problemă din nou. Să spună: „Băieți, dați-ne, să zicem, 15-20% din acest business, pentru căutarea soluțiilor reciproc avantajoase”. Cu întreprinderile de stat e mai greu să ajungi la o înțelegere, deoarece procesul birocratic este foarte îndelungat și însoțit de lobbysmul din partea anumitor persoane, iar compania privată are mînă liberă. În acest fel se înțeleg mai multe țări. Prin urmare, chiar dată activele CHEAP Novodnestrovsk vor fi vîndute, noi putem să profităm de această situație. Este important să ocupăm o poziție principială – inclusiv în cadrul actualelor negocieri privind nodul hidroenergetic de pe Nistru, dar să nu facem jocul Kievului, care își dorește foarte mult să „taie” Moldova de la proiectul hidroenergetic de la Novodnestrovsk”.

 

Ce vrea Kievul și ce nu trebuie să facă Chișinăul

Kievul speră să soluționeze toate litigiile și să semneze acordul pe termen lung privind nodul hidroenergetic nistrean în septembrie, după ce Ucraina va avea undă verde și pentru construcția CHEAP Novodnestrovsk, și în privința privatizării ei.

Grăbind Chișinăul, partea ucraineană continuă să insiste supra excluderii din textul acordului a celei mai controversate prevederi – a articolului „ecologic” nr. 6 sau la păstrarea lui cu formulări vagi, fără obligații ecologice concrete.

De exemplu, în versiunea negociatorilor moldoveni, articolul 6 trebuie să aibă următorul conținut: „În scopul controlului și evaluării calității resurselor acvatice, organele ecologice abilitate de către Părți se obligă să efectueze o monitorizare ecologică comună, inclusiv hidrologică, hidrobiologică, hidrochimică și alte tipuri, a stării rîului Nistru în zona-tampon a nodului hidroenergetic – s. Naslavcea”.

Chișinău insistă pe faptul că, în procesul exploatării complexului hidroenergetic de la Novodnestrovsk, partea ucraineană nu trebuie să admită înrăutățirea stării ecosistemelor acvatice de pe Nistru mai jos de barajul CHE-2 în comparație cu cursul de superior al rîului (CHE-1). Consumul mediu anual în avalul barajului CHE-2 nu trebuie să depășească 250 m3/s, iar diferențele medii ale nivelelor de apă pe oră nu trebuie să depășească 40-45 cm.

Totodată, negociatorii moldoveni insistă asupra faptului ca bazinul-tampon trebuie să-și păstreze destinația inițială și să asigure fluxul uniform și stabil al apei în Nistrul de mijloc și de jos – pentru funcționarea stabilă a ecosistemului rîului și aprovizionarea stabilă cu apă a populației și întreprinderilor din Moldova și regiunea Odessa a Ucrainei. „În cazul nerespectării prevederilor menționate, partea ucraineană va rambursa prejudiciile cauzate în conformitate cu metodologica stabilită”, se arată în versiunea moldovenească a documentului.

Dar iată cum arată art. 6 în versiunea părții ucrainene: „În scopul controlului și evaluării calității resurselor acvatice, Părțile efectuează de sine stătător (la necesitate) sau în comun, cu regularitate, evaluarea stării resurselor acvatice și a altor resurse complementare și a ecosistemelor bazinului rîului Nistru în regiunea complexului nodului hidroenergetic de pe Nistru. Rezultatele monitorizării sînt publice și accesibile pentru Părți, care fac schimb de date conform procedurilor stabilite”. Atît.

Nedorind să-și asume obligații ecologice, Kievul, totodată, insistă asupra transmiterii lui în arendă pe termen lung (99 de ani) a teritoriilor de 19,18 ha, pe care este amplasată o parte din barajul nodului hidroenergetic de tampon, precum și a sectorului de lîngă bazinul-tampon de acumulare, fapt ce va tăia complet accesul RM la Nistru mai sus de CHE-2. În același timp, partea ucraineană insistă ca acordul privind nodul hidroenergetic pe Nistru să fie încheiat pe un termen de 99 de ani, „cu prelungirea automată a lui pentru perioade similare”. Adică, pentru aproape o sută de ani, potrivit planurilor vecinilor, Moldova trebuie să nu aibă acces la rîul Nistru pe acest sector al frontierei de stat!

Pînă nu demult, partea moldovenească era gata să ofere Ucrainei în arendă nu tot teritoriul solicitat, dar un sector cu suprafața de 14,4 ha. 5 ha este pămîntul pe care este amplasată o parte a complexului hidroenergetic, 9,4 ha – suprafața ce va fi inundată în urma ridicării nivelului apei în bazinul de acumulare. Termenul de valabilitate al Acordului privind nodul hidroenergetic de pe Nistru, în opinia negociatorilor moldoveni trebuie să constituie nu 99, ci 25 de ani și extins pe o perioadă similară doar cu condiția respectării de către Kiev a prevederilor prezentului acord, precum și a contractului de arendă.

Experții moldoveni în domeniul ecologiei, a căror opinie privind conținutul documentului controversat a fost solicitată recent de patru instituții de stat din RM, consideră că în cadrul negocierilor Chișinăul trebuie să se mențină ferm pe poziția „nici un petic în plus de pămînt moldovenesc”.

Ilia Trombițchi a calificat drept „extrem de suspectă” dorința Ucrainei de a arenda nu doar jumătate din barajul CHE-2, dar și fîșia îngustă de pămînt de pe malul bazinului-tampon de acumulare, „pentru a o inunda la ridicarea nivelului apei”. „Pentru a inunda această fîșie, nu este nevoie de a o arenda. În realitate acest lucru se face pentru ca, în cazul gestiunii inadecvate a nodului hidroenergetic, Moldova să nu poată săpa un canal de scurgere din acest bazin în cursul inferior. Adică, vecinii noștri încearcă activ să lipsească RM de singura pîrghie posibilă de presiune asupra Ucrainei”, susține directorul Asociației „Eco-Tiras”.

Poziția ecologiștilor moldoveni este următoarea: termenul maxim de concesiune trebuie să constituie 49 de ani. Transmiterea statului vecin în arendă a teritoriului de pe acest segment al frontierei de stat trebuie limitată prin teritoriul barajului și terenurile adiacente acestuia. Malul bazinului nu trebuie în niciun caz cedat Ucrainei, pentru a evita consecințele dureroase.

Totodată, ecologiștii insistă căo condiție principială de încheiere a Acordului privind nodul hidroenergetic din partea Republicii Moldova trebuie fie ca Ucraina să renunțe la construcțiile hidroenergetice ulterioare pe Nistru, inclusiv cascada din șase CHE în cursul superior al rîului, planificat de Kiev, deoarece debitul Nistrului și așa se va reduce progresiv din cauza modificărilor climatice și a impactului activității umane asupra rîului.

„La urma urmelor, spune Ilia Trombițki, Ucraina este un stat care a semnat un acord de asociere cu Uniunea Europeană și trebuie să respecte angajamentele asumate în cadrul acordurilor bilaterale și multilaterale privind cursurile de apă transfrontaliere”.

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

trimite știrea ta

Fiți coautorul nostru! Dacă aveți o știre interesantă împărtășiți-ne-o și nouă!


captcha

Întrebarea zilei Toate

load