Campania de PR din jurul urmăririi penale a lui Șor

Ion Munteanu

În ultimele luni, în spațiul informațional au apărut o serie de mesaje prin care sîntem informați despre călătoria la Strasbourg și Bruxelles a reprezentanților lui Ilan Șor – om de afaceri din Moldova și, în același timp, primar de Orhei, care în luna iunie a fost condamnat la șapte ani și jumătate de închisoare, însă a fost eliberat din arest pînă la sentința definitivă.

Vizitatorii din „Partidul lui Șor“ comunică că o mulțime de deputați europeni „își exprimă sprijinul pentru politicianul și mecenatul Șor“, fiind „interesați de problema încălcării drepturilor și libertăților sale civile“. De fapt, se dovedește că reprezentanții lui Șor au fost primiți destul de rece de instituțiile europene, iar oficialii europeni în ultimul timp au început să evite categoric comunicarea cu ei.

Ceea ce se întîmplă astăzi în spațiul informațional face parte dintr-o campanie de PR de manipulare a opiniei publice, îndreptată spre a curăța și lustrui imaginea de condamnat fie a unui om de afaceri, fie a unui politician, căruia în Moldova i se incriminează dare de mită de milioane și implicarea directă în furtul miliardului de dolari din sistemul bancar al țării.

În plus, informațiile de PR negru, menite să răstoarne situația, sînt destinate să afecteze imaginea justiției moldovenești, deoarece nemulțumiți de verdict sînt atît procurorii, cît și avocații omului de afaceri condamnat, care, imediat după anunțarea verdictului, au declarat despre intenția lor de a ataca cu recurs verdictul la Curtea de Apel din Chișinău. Cei mai nemulțumiți de sentință sînt însă procurorii.

"Momentul istoric" și tricoul "Milsami"

În această săptămînă a apărut o informație despre reuniunea neformală a vicepreședintelui „Partidului lui Șor“, Marina Tauber, cu președintele Parlamentului European, Antonio Tajani. Demn de remarcat este faptul că, în calitate de eveniment pentru comunicatul de presă oficial cu privire la formațiunea politică la acest subiect, a fost folosit mesajul lui Tauber de pe rețelele de socializare. Din acesta rezultă că subiecte de discuții au fost activitățile politice ale partidului, dar și reformele implementate de Șor.

Mai departe, după o serie de fraze de serviciu, cu privire la valorile europene și principiile democratice, se spune că Tauber „a prezentat proiectele și inițiativele implementate de formațiunea politică de la Orhei și în întreaga țară“. Ea l-a informat pe oficialul european despre faptul că proiectele și inițiativele lui Șor „coincid, în mare parte, cu viziunea pe care Uniunea Europeană o examinează ca fiind de perspectivă pentru Republica Moldova“. Tauber califică rezultatul acestei întîlniri ca fiind, nici mai mult nici mai puțin, „moment istoric“.

Postarea este însoțită de un set de fotografii care nu vorbesc în niciun fel despre faptul că oficialul european împărtășește aceeași opinie. Se pare că pe Tajani, îmbrăcat în blugi, cămașă pe deasupra pantalonilor și pantofi sport, l-au prins la un eveniment neformal, înmînîndu-i un tricou al echipei de fotbal de la Orhei „Milsami“ cu logotipul Dufremol, rețeaua de magazine duty-free, al cărei proprietar este Șor. Anturajul pentru discuții cu privire la „proiectele și inițiativele pe care le realizează formațiunea politică la Orhei și în întreaga țară“, în mod evident, nu este unul foarte potrivit.

Este semnificativ faptul că postarea distribuită de Marina Tauber și „Partidul lui Șor“, cu fotografii pe care ea pozează cu Antonio Tajani, nu conține trimiteri la pagina ei oficială în aceeași rețea socială. Cu alte cuvinte, conținutul informațional este destinat numai publicului local, iar oficialului european, probabil, i-ar provoca doar nedumerire.

În comentarii utilizatorii își exprimă îndoiala că Tajani a înțeles ce se întîmplă și sprijină persoana condamnată într-o altă țară pentru fraudă financiară. Întrebări trezește și partea financiară a întîlnirii – politicienii europeni participă periodic la diverse activități de natură neformală sau de caritate, la care poți ajunge, dar nici pe departe gratuit. Unul dintre utilizatorii Facebook-ului, Sergiu Chetraru, în comentarii este interesat de faptul dacă doar tricoul „Milsami“ a constituit cadoul din partea „Partidului lui Șor“.

Vizite neefectuate

La începutul lunii iulie, la o conferință de presă Marina Tauber a informat publicul cu privire la decizia primarului de Orhei de a merge într-o vizită de lucru la Parlamentul European „pentru a discuta despre problemele sale, precum și despre activitatea de lider politic, situația politică din țară și alte subiecte de cooperare europeană“. După cum s-a dovedit, invitația pe numele lui Șor este semnată în numele Partidului Popular European, de Fulvio Martusciello – membru al Parlamentului European și președinte al delegației pentru relațiile cu Israelul.

În textul lui, într-adevăr este propusă săvîrșirea unei vizite la Bruxelles pentru a organiza o serie de întîlniri, ce fel de întîlniri, nu se spune. Cu toate acestea, ca temă pentru reuniune e indicată cooperarea probabilă între partide, dezvoltarea relațiilor de prietenie reciproce între Parlamentul European și Republica Moldova, precum și posibilele proiecte comune. Niciun fel de referiri despre discutarea problemelor lui Șor și a activității sale politice, fapt despre care menționează la conferința de presă Tauber, în invitație nu sînt. Oricum, călătoria, programată pentru 10-13 iulie, nu a avut loc.

După cum declară Marina Tauber, ea l-a anunțat pe Fulvio Martusciello cu privire la acțiunile întreprinse de avocații lui Șor pentru vizita lui la Parlamentul European și că acest lucru depinde direct de decizia instanței de judecată. Potrivit ei, la sfîrșitul lunii iulie Martusciello intenționa să viziteze personal Moldova pentru a se întîlni cu Ilan Șor. Cu toate acestea, vizita oficialului european din luna iulie a fost anulată, din motive necunoscute. Nu au venit în vizită la primarul de Orhei nici alți cîțiva deputați ai Parlamentului European, despre a căror sosire, la o conferință de presă, au comunicat reprezentanții „Partidului lui Șor“.

După cum rezultă din comunicatele de presă și din anunțurile de pe rețelele sociale, pe parcursul ultimelor două luni Marina Tauber și însoțitorii ei au întreprins mai multe călătorii prin instituțiile europene, avînd „o serie de întîlniri și negocieri cu persoane oficiale și deputați europeni, în cadrul cărora au discutat despre situația din jurul lui Ilan Șor“. Ei susțin că „mulți deputați europeni s-au arătat interesați de problema încălcării drepturilor și libertăților civile în Republica Moldova, în special, în cazul lui Șor și că îl sprijină pe Ilan Șor“.

Scopurile campaniei de informare

Toată această forfotă informațională desfășurat în jurul urmăririi penale a lui Ilan Șor experții o consideră ca fiind un spectacol prost regizat. Devine evident că primarul de Orhei desfășoară o campanie de manipulare a opiniei publice, cu scopul de a-i fi curățată și lustruită imaginea, după acuzațiile serioase și cu răsunet de corupție și fraude financiare de milioane de dolari. Asupra scenariului acestei campanii lucrează o echipă extrem de bine plătită de specialiști, care face lobby în interesele lui Șor în instituțiile europene, cel puțin, încearcă să facă acest lucru.

Cu ajutorul serviciului său de PR și al unui număr surse mass-media, reprezentanții „Partidului lui Șor“ au încercat să prezinte situația ca și cînd la Strasbourg și Bruxelles ei au trecut pe covorul roșu. Însă, citînd surse din instituțiile europene, jurnaliștii au clarificat că, de fapt, reprezentanții lui Șor au fost primiți destul de rece, iar oficialii europeni în ultimul timp au început să-i evite în mod deliberat pe vizitatorii din „Partidul Șor“, de care s-au cam săturat.

Este cunoscut faptul că lor nu le-a reușit să ajungă nici măcar în anticamerele multora dintre persoanele oficiale ale Parlamentului European și Consiliului Europei. Iar conferința de presă de la Strasbourg pe tema „Încălcarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale ale lui Ilan Șor“ s-a desfășurat cu sala aproape goală. Totuși acești călători au ajuns pînă la aceea că pozează pe fundalul clădirilor și holurilor instituțiilor europene, străduindu-se să se fotografieze cu diverși funcționari, pentru ca apoi să prezinte fotografiile lui Șor ca dovadă că ei lucrează, cîștigîndu-și onest bucata de pîine.

Un alt scop al campaniei de informare este de a influența indirect asupra sistemului de justiție din Republica Moldova, care urmează încă să decidă care va fi sentința definitivă pe cazul lui Șor. Pe data de 21 iunie primarul de Orhei a fost condamnat de instanța de judecată la 7,5 ani de închisoare cu executarea pedepsei în închisoare de timp semiînchis. Totodată, arestul la domiciliu a fost înlocuit cu un control jurisdicțional înainte de intrarea în vigoare a deciziei definitive. Acum Șor are interdicția de a călători în străinătate, cu excepția cazurilor cînd există permisiunea instanței de judecată. El este, de asemenea, obligat să se prezinte în instanța de judecată, la cerere, să anunțe schimbarea locului de reședință și să nu comită niciun fel de acțiuni care să împiedice stabilirea adevărului în cazul penal care îl vizează.

În ciuda sentinței extrem de blînde, situația în care se află Șor în orice moment se poate agrava în mod semnificativ. Procuratura Anticorupție a cerut ca acesta să fie condamnat la 19 ani de închisoare, cu interdicția de a ocupa anumite funcții de conducere în instituțiile financiare, de pînă la 5 ani. În cadrul acestei cauze penale Șor este acuzat de faptul că în anul 2014 a obținut în mod fraudulos credite de la Banca de Economii în valoare de circa 5 miliarde de lei, care au fost apoi spălați prin intermediul a zeci de companii off-shore. Anume la Șor, care a activat în calitate de șef al Consiliului de administrație al Băncii de Economii, dar și la un grup de persoane fizice care aveau legături cu el și cu companiile lui face referire ancheta Companiei Kroll. În martie 2016 Banca Națională a Moldovei a emis un comunicat de presă în care, referindu-se la raportul Kroll, a confirmat existența unor dovezi concludente a implicării lor esențiale în „furtul secolului“.

Organele de drept consideră că verdictul judecătoresc este excesiv de blînd, de aceea este nefondat. Procurorul Andrei Băieșu a declarat că va căuta să obțină sancțiuni mai dure, pentru că „pe parcursul cercetărilor și urmăririlor penale au fost colectate o mulțime de dovezi care probează vinovăția lui Ilan Șor de săvîrșirea mașinațiilor ce-i sînt incriminate: fraudă, abuz de încredere“. Totodată, în presă și în declarațiile funcționarilor s-a strecurat în mod repetat informația despre faptul că pretențiile organelor de drept față de activitatea lui Șor nu sînt epuizate doar pe acest caz penal.

În ipostaza de „parte vătămată“

De altfel, anume în ajunul emiterii sentinței finale pe cazul lui Șor, într-o serie de surse mass-media străine au fost publicate articole dedicate dosarului lui penal. Articole au apărut în EU Reporter, European Business Review, The Brussels Times, New Europe, Financial Newscast, The London Weekly și în alte cîteva publicații occidentale. În acestea „omul de afaceri și mecenatul de succes“ Șor este prezentat în calitate, practic, de unicul demascator al corupției la nivel înalt din Moldova. În articole este prezentat în ipostaza de „parte vătămată“, care a devenit victimă a presiunii oficialilor de rang înalt corupți, dar și faptul că a fost pe nedrept arestat și pus sub urmărire penală.

Avocații lui Șor și reprezentanții partidului lui declară pentru presa străină că cazul penal care îi este incriminat lui Șor are o motivație politică, considerînd că prin desfășurarea acestei urmăriri „a fost făcut un avertisment serios pentru toți cei care doresc să facă publice fapte penale, prin reclamare și autodenunțare“. După cum rezultă din declarații, Șor merită indulgență, deoarece și-a mărturisit vina, acționînd în interesul anchetei, fapt ce a ajutat la descoperirea schemei criminale, precum și la aflarea numelor beneficiarilor concreți. În străinătate, lui Șor îi este creată imagine de victimă, de jertfă a „conspirației punitive a organelor juridice și a statului“, deoarece a fost lipsit de posibilitatea de a beneficia de garanțiile guvernamentale pentru martori.

Într-o anumită măsură, aceste atacuri informaționale pot fi considerate ca avînd un impact pozitiv pentru imaginea lui Șor. Căci omul de afaceri nu a fost obligat să repare prejudiciul cauzat băncilor, averea lui nu a fost confiscată, el poate dispune de bunurile și activele sale la propria discreție. Totodată, instanța a schimbat articolul de fraudă în proporții deosebit de mari, conform căruia el trebuia să ispășească o pedeapsă de la 8 la 15 ani, pe unul mai blînd – de cauzare a pagubelor materiale. Principalul termen de detenție antreprenorul l-a primit pentru spălare de bani. În plus, instanța de judecată a prevăzut existența unui lacune juridice care îi permite lui Șor să părăsească țara – fie nu chiar acum, dar dacă acest lucru va fi necesar.

Merită menționată în mod special eliberarea lui Șor de sub strajă. Chiar dacă, în conformitate cu legislația Republicii Moldova, el nu putea fi ținut sub arest după data de 22 iunie 2017, ar fi putut exista diferite variante de dezvoltare a situației. „Există motive reale să avem temeri că această normă va fi încălcată, iar în ceea ce-l privește pe Ilan Șor vor continua cu practicile de presiune și de tratament nedrept“, scria în ajunul pronunțării verdictului o sursă mass-media străină, referindu-se la delegația „Partidului lui Șor“.

Cei din echipa omului de afaceri contează, cel mai probabil, că campania informațională desfășurată în Moldova și în străinătate își va juca rolul și la examinarea ulterioară a cazului acestuia. „Sperăm că Curtea de Apel va ține cont de argumentele apărării și noi vom avea șansa să avem un proces de judecată echitabil“, spun avocații. Ei își exprimă, de asemenea, intenția de a se adresa cu o cerere preliminară la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, susținînd că reținerea lui Șor și privarea lui de libertate au fost ilegale. Ei insistă asupra faptului că țara ar putea pierde alte milioane, noi, în plus la miliardul furat. În același timp, Marina Tauber declară că „Partidul lui Șor“ este gata să organizeze acțiuni de protest.

De-a-ndoaselea

- Este absolut clar că sîntem martorii unei campanii de manipulare a opiniei publice, în scopul de a schimba percepția imaginii lui Ilan Șor și de a influența procedurile juridice, menționează unul dintre experții NOI.md. Prelucrarea informatică nu necesită cheltuieli materiale mari, acestea pot fi necesare atunci cînd sînt utilizate alte mecanisme. Anumite idei și evenimente în această campanie sînt prezentate pe de-a-ndoaselea. Se comunică cu oamenii, inclusiv cu oficiali europeni, solicitîndu-le răspunsuri la anumite întrebări, prezentîndu-li-se anumite informații, ca apoi declarațiile lor să fie relatate într-un cu totul alt context. Toate acestea se efectuează cu aplicarea unor metode foarte grosolane și, în același timp, tehnici manipulative evidente. Scopul unei astfel de manipulări e de a denatura informațiile reale, pentru ca Șor să fie perceput nu ca o persoană care are legătură directă cu furtul miliardului de dolari și care oferă milioane de dolari mită, ci că imaginea lui de victimă să devină ceva de la sine înțeles.

În cazul în care mesajul respectiv este repetat suficient de des, acesta, la timpul lui, va fi primit de publicul larg, întărindu-se în conștiința maselor. Oamenii, în mod deliberat, sînt induși în eroare, impunîndu-li-se viziunea deformată a evenimentelor. În acest caz, evenimentul în cauză, menit să formeze opinia publicului, este creat în mod artificial, iar forfota din jurul acestei probleme este creată intenționat. Concomitent sînt lansate informații de PR negru menite să răstoarne situația, destinate unor persoane concrete, la cunoștința cărora doresc să aducă anumite informații,în diverse moduri. Adică, în cazul în care Șor, care știe prea multe, se va pomeni la închisoare, atunci el, sub presiune, ar putea relata și alte detalii despre mașinațiile financiare pe care le cunoaște.

Dar, vorbind despre marea cointeresare și de sprijinul din partea oficialilor europeni, reprezentanții „Partidului lui Șor“ contează pe faptul că volumul știrilor este prea mare, iar cititorii nu vor avea timp și dorință să verifice informațiile. Și Bruxelles-ul, și Strasbourgul întotdeauna sînt dispuse să invite, cu mare bucurie, nu numai autoritățile, dar și pe membrii opoziției sau pe cei care cred că le-au fost încălcate drepturile. Este destul de simplu să fie obținut accesul la sesiunile sau ședințele deschise ale comitetelor, în plus, de cele mai dese ori, nu este vorba de invitația oficială a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei sau a Parlamentului European, ci e inițiativa unui grup politic sau partid politic, sau a unui anumit deputat.

Întotdeauna există parlamentari care urmăresc un anume interes politic sau ar putea fi cointeresați într-un alt mod. Fie că are importanță faptul că se cunosc personal ca în cazul ex-deputatului Grigore Petrenco. Cînd a fost arestat, după protestul din fața Procuraturii Generale, lui i-a fost trimisă invitația la Strasbourg, din partea președintelui Grupului Stîngii Europene în APCE, Tiny Kox, de a participa la reuniunile pregătitoare în timpul sesiunii ordinare a Consiliului Europei. Dar dacă problema deținuților politici ai „grupului Petrenco“ le-a trezit cu adevărat îngrijorarea europenilor și s-a aflat nu o dată în vizorul APCE, cu această ocazie au fost chiar primite declarații speciale, atunci figura omului de afaceri Șor, cu reputație dubioasă, nu le-a trezit prea mult interes.

Instituțiile europene au insistat în repetate rînduri ca toți cei implicați în furtul miliardului să fie trași la răspundere. Numele omului de afaceri și primarului de Orhei este amintit pe site-ul Consiliului Europei, numai în contextul digest-ului anticorupție, în care se comunică despre reținerea lui în iunie 2016 privind suspiciunea de spălare a banilor și de implicare în furtul miliardului de dolari din cele trei bănci moldovenești. Adică, nu există nicio declarație oficială care să demonstreze îngrijorarea referitoare la încălcarea anumitor drepturi ale lui Șor la Consiliul Europei. În plus, oficialii europeni înțeleg foarte bine că în cele mai multe cazuri vizitatorii de acest tip sosesc pentru a se ocupa de PR personal și încearcă să tragă cît mai multe foloase din întrevederile avute, beneficii – fie politice, fie de altă natură.