Preţul votului mixt

Preţul votului mixt

Xenia Florea

Democraţii şi socialiştii au lucrat foarte operativ şi consolidat.

Joi, 20 iulie, în Parlament, fără mari discuţii, ei au adoptat în lectură finală legea cu privire la modificarea sistemului electoral. În aceeaşi zi şeful statului a promulgat-o. Iar vineri, 21 iulie, Legea cu privire la trecerea la sistemul electoral mixt a fost publicată în „Monitorul oficial” şi a intrat în vigoare.

Preşedintele Igor Dodon a declarat că acum se deschide o nouă filă în istoria modernă a Republicii Moldova. Liderul democraţilor, Vladimir Plahotniuc, de asemenea, i-a felicitat pe toţi cu ocazia „victoriei cetăţenilor”. Iar liderii de opoziţie şi activiştii civili au calificat trecerea la sistemul mixt drept „lovitura de grație asupra democraţiei moldoveneşti”.

Reacţia Bruxelles-ului la evenimentele din Moldova a urmat imediat. Vineri, înaltul reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe, Federica Mogherini, şi comisarul european pentru extindere şi politica de vecinătate, Johannes Hahn, au declarat cu note metalice în glas că, acum, în RM nu este o situaţie cînd trebuie modificată legislaţia electorală. Unii experţi nu exclud că s-ar putea ajunge pînă la sancţiuni din partea UE, inclusiv sistarea regimului fără vize.

Moldova a intrat în zona „turbulenţelor serioase”

Cu mult înainte de apariţia deciziei Comisiei de la Veneţia privind modificările sistemului electoral, fostul lider al Partidului Democrat Marian Lupu a declarat deschis: „Indiferent de avizul «veneţienilor», proiectul privind votul mixt va fi adoptat”.

Pe parcursul ultimei luni, încercînd să soluţioneze situaţia privind votul mixt, reprezentanţii de rang înalt aш democraţilor au făcut activ naveta între Bruxelles, Strasbourg şi Washington. Precum a declarat în urma unei asemenea călătorii Vladimir Plahotniuc, echipa PDM, care a efectuat o vizită la Bruxelles”, „le-a declarat franc funcţionarilor europeni că proiectul de modificare a sistemului electoral va fi adoptat în lectură finală şi a prezentat argumentele şi motivele care au determinat autorităţile moldovene să propună această reformă”. Însă funcţionarii şi deputaţii europeni nu au rămas înduplecaţi, fapt reflectat în decizia finală negativă a Comisiei de la Veneţia, susţinută de un şir de declaraţii politice „anti-mixt”.

De fapt, Republica Moldova a devenit prima ţară căreia Uniunea Europeană i-a înaintat cerinţe dure de respectare a normelor democratice în calitate de condiţii de acordare a asistenţei financiare. Precum a declarat în direct la un post de televiziune şeful delegaţiei UE în Moldova, Pirkka Tapiola, „noi aşteptăm ca ţara care este membră a Consiliului Europei va ţine cont întocmai de opinia Comisiei de la Veneţia – nu doar din punct de vedere tehnic, dar şi spiritual”. Nu au ţinut cont, acuzînd în prealabil, prin vocea preşedintelui Parlamentului, Andrian Candu, („Uneori, în încheierile Comisiei de la Veneţia se conţin şi anumite tendinţe politice”) şi a lui Marian Lupu („Comisia de la Veneţia şi-a permis să-şi depăşească statutul”, Comisia Europeană pentru democraţie şi prin drept de părtinire politică în problema trecerii Moldovei la sistemul electoral mixt.

Cei de la Chișinău nu puteau să nu-și dea seama ce poate urma în cazul ignorării recomandărilor partenerilor europeni privind schimbarea sistemului electoral. Totuși, autoritățile au mers la conflictul cu Strasbourgul și Bruxelles-ul. Cît de dur va fi răspunsul – în această privință opiniile experților s-au împărțit.

Prima reacție la votarea „mixtului” a venit din partea Partidului Popular European – cea mai mare formațiune politică a Uniunii Europene, ce controlează Parlamentul European și Comisia Europeană. Totodată, reprezentantul ei – deputatul lituanian Egidius Vareikis – este raportorul APCE pentru Moldova. Deja peste două ore după ce parlamentul moldovean a votat pentru modificarea sistemului electoral, pe site-ul PPE a apărut o declarație dură referitoare la Moldova.

„Este o rușine că majoritatea din parlamentul moldovean a ales autoritarismul. Păcat că 74 de deputați au decis să consolideze autoritarismul Partidului Democrat și al Partidului Socialiștilor, în loc să apere interesele poporului”, se menționa în declarația președintelui PPE, Josef Daul. Avînd în vedere „situația complicată” și „negarea totală de către Partidul Democrat și Partidul Socialiștilor a recomandărilor Comisiei de la Veneția și a cerințelor UE”, Partidul Popular European a chemat Comisia Europeană să sisteze finanțarea Republicii Moldova și să revizuiască Acordul de asociere RM-UE.

„Reacția europenilor a fost neașteptat de rapidă și dură, a declarat pentru NOI.md vicepreședintele partidului „Platforma DA” Alexandru Slusari. Dacă pînă nu demult era vorba de alocarea sau nealocarea Moldovei ajutorului financiar de 100 de milioane de euro, acum se pune întrebarea de a revizui întregul acord de asociere cu Uniunea Europeană. Este un semnal foarte serios, care poate duce la o anumită izolare a țării noastre, precum și la anularea sau la sistarea regimului fără vize pentru cetățenii moldoveni”.

Analistul politic Victor Ciobanu la fel consideră că drept răspuns la nesupunerea manifestată din partea partenerilor de dezvoltare ar putea urma anumite sancțiuni.

- Este evident că prin votul de joi deputații au scuipat în direcția Occidentului, iar Occidentul nu va lăsa lucrurile așa, spune expertul. Cred că după declarațiile comune ale lui Mogherini și Hahn ar putea urma și sancțiuni. În primul rînd, pe un anumit termen va fi sistat acordul despre alocarea a 100 de milioane de euro de către Uniunea Europeană. Nu este exclus că va urma și reacția din partea altor parteneri de dezvoltare. Spre exemplu, a Fondului Internațional Monetar, care nu va mai avea o atitudine atît de binevoitoare. Vom vedea cum după toate acestea autoritățile noastre vor acoperi deficitul bugetului și vor soluționa problemele sociale. Deși, într-o anumită măsură, ei s-au asigurat, cînd la începutul acestui an au decis să creeze un fel de fond de rezervă – rezervele de lichidități în valoare de 2 miliarde de lei, care precum s-a anunțat, vor fi folosite pentru ameliorarea gestionării datoriei de stat și reducerea riscurilor legate de lichidități. Acum acest fond va fi deschis, pentru că prioritatea conducerii țării este de a rămîne la putere.

Iar directorul Institutului de Directorul Institutului de Studii Diplomatice, Politice şi Securitate, Valeriu Ostalep, consideră că în privința sancțiunilor Uniunii Europene lucrurile nu sînt chiar atît de simple.  

- Eu nu sînt gata să spun azi ce va fi cu finanțarea din partea UE, va fi înghețată sau nu. Problema este că atunci cînd are loc finanțarea, Bruxelles-ul poate înainta Chișinăului anumite condiții, iar cînd finanțarea nu-i, atunci nici nu poate fi vorba despre cerințe dure, menționează Valeriu Ostalep. Dar avînd în vedere tonalitatea declarației comune a lui Johannes Hahn și Federica Mogherini privind sistemul mixt, din punct de vedere diplomatic, este o declarație deloc blîndă. Aceasta confirmă faptul că perioada de clemență față de Moldova din partea Bruxelles-ului a trecut și că acum în relațiile noastre va fi prezent „metalul”. Ce-i drept, în cazul Republicii Moldova, Occidentul s-a mușcat singur de coadă, ajungînd într-o situație penibilă și neștiind cum să o soluționeze: pe de o parte, funcționarii europeni, care au inventat „istoria de succes” a unei țări unde nici nu miroase a succes, iar pe de alta – politicienii europeni, cărora nu le place ce se întîmplă în Moldova. Singurul lucru ce se poate spune, deocamdată, este că pe la toamnă toamnă se așteaptă o înrăutățire a relațiilor cu Uniunea Europeană. Eu aș spune – niște relații reci fără precedent cu Occidentul.

Colaborarea celor două partide se va încheia?

Opoziția protestatară acum îi acuză pe socialiști și pe Igor Dodon, care a mers la alegeri cu promisiunea de a lupta fără compromis cu regimul oligarhic, de cooperare cu acest „regim”, dar și de faptul că tandemul PDM-PSRM „a furat alegerile” și după votul de joi a creat un sistem de „inamovibilitate a puterii prin mod electoral”.

Socialiștii spun că în problema schimbării sistemului electoral au acționat în deplină corespundere cu documentele lor de program: încă în 2011, inițiativa privind trecerea la sistemul mixt a fost inclusă în programul PSRM, iar în 2014, a devenit parte a programului lui electoral.

Proza vieții constă în faptul că, din punctul de vedere al perspectivei electorale, sistemul mixt pentru socialiști este acum chiar mai convenabil decît pentru democrați. Precum afirmă experții, în cazul organizării corecte a alegerilor parlamentare din 2018, PSRM, în cadrul sistemului mixt, ar putea acumula de la 50% pînă la 70% și ar putea devenit partid de guvernămînt.

„Eu am spus încă după alegerile prezidențiale că aceste două formațiuni politice – PDM și PSRM – nu vor putea evita colaborarea. La actuala etapă interesul lor a coincis în problema trecerii la sistemul mixt. Dar mai mult eu nu văd motive pentru care ele ar rămîne împreună. De aceea, după actuala etapă de colaborare dintre PDM și PSRM, cel mai probabil, va urma o nouă fază – „faza de exterminare”. Cînd va începe aceasta – nu contează, dar faptul că va începe este cert”, a opinat Valeriu Ostalep.

Și Victor Ciobanu este convins de faptul că drumurile democraților și socialiștilor după recenta votare se vor separa, iar relațiile lor vor trece în faza de acutizare.

- Acum, cînd problema modificării sistemului electoral a fost soluționată, democrații vor începe jocul împotriva lui Dodon, spune expertul. Nu mă voi mira dacă PDM va merge pe calea cea mai dură – va începe divizarea fracțiunii PSRM și atragerea de partea lor a primarilor socialiști. Socialiștii și-au îndeplinit misiunea atunci cînd le-au dăruit proiectul lor de lege privind sistemul mixt. Se pare că Partidul Democrat se grăbea și nu a putut negocia normal. Dar acum, cînd lucrul a fost făcut, PSRM prezintă pentru democrați un anumit pericol. Alegerile într-un singur tur vor conduce la victoria socialiștilor, care ar putea rupe în urma scrutinului nu 50%, dar chiar și 70%. De aceea, în interesele PDM deja acum, pînă la alegeri, este să înceapă a „ciupi” Partidul Socialiștilor.

Deocamdată, PSRM pare un partid mare, consolidat și pregătit. Dar încă nu se știe ce va fi cu el cînd va începe să se destrame fracțiunea și vor începe problemele în regiuni. Desigur, electoratul nu are o altă perspectivă puternică de stînga, dar democrații ar putea tăia posibilitățile electorale ale socialiștilor.

Acutizările preelectorale

Experții spun că există toate șansele ca alegerile parlamentare 2018 să se desfășoare în condiții neobișnuite și neconfortabile pentru autorități. Dacă Bruxelles-ul va manifesta principialitate și duritate, atunci, pentru prima dată în ultimii 7-8 ani, „integratorii europeni” ai puterii ar putea rămîne fără susținerea partenerilor occidentali în timpul campaniei electorale. Mai mult, menționează Valeriu Ostalep, după trecerea la sistemul electoral mixt, Moldova ar putea fi supusă unei monitorizări fără precedent a alegerilor din partea Occidentului.

„Este unul dintre cele mai neplăcute lucruri pe care le poate obține Chișinăul, deoarece, pînă la lansarea campaniei electorale, i se vor înainta diferite pretenții, cerințe, vor începe tot felul de șicane, spune interlocutorul. În aceste condiții, pentru Chișinău va fi important nu atît cum vor vota cetățenii, cît faptul ca rezultatele alegerilor să fie recunoscute. Nu de Curtea Constituțională de buzunar, ci de Occident. Și nu exclud faptul că după „amatorismul” cu sistemul electoral, partenerii occidentali vor avea o atitudine meticuloasă față de toate momentele și procedurile organizatorice.

Totodată, în ajunul alegerilor parlamentare, Chișinăul are toate șansele să rămînă și fără susținerea financiară a partenerilor de dezvoltare. Pe acest fundal, pentru mine sînt absolut inexplicabile acțiunile autorităților, care, în ajunul alegerilor, cu propriile mîini, incendiază atmosfera în societate: amplificarea ilegalităților poliției rutiere, introducerea noilor impozite, decizia de a reduce numărul spitalelor de stat și multe alte lucruri. Așa că totul se va amesteca în acest an preelectoral, iar pentru a ieși cumva din situație, autoritățile vor începe să inventeze diferite scheme. Dar ce alte soluții „originale” pot inventa ei în afară de forțarea imaginii dușmanului extern în persoana Federației Ruse?”.

Alexandru Slusari nu exclude faptul că, în perioada rămasă pînă la alegrei, Chișinăul, în general, ar putea recurge la vreo „provocare dură”, pentru a rămîne la putere prin destabilizarea internă.

„Conducerea PDM acum încearcă să găsească variante acceptabile pentru sine. Ei au obținut cu mare probleme și rezerve susținerea Occidentului în ianuarie 2016, dar în prezent situația s-a înrăutățit. Europa a ocupat o poziție cu mult mai dură decît cea de acum un an și jumătate. De aceea, Chișinăul are nevoie de o ieșire, de o provocare, de destabilizare a situației – sau în interiorul țării, sau la frontieră. De exemplu, în regiunea transnistreană. Nu mă voi mira dacă autoritățile noastre, mai devreme sau mai tîrziu, vor admite escaladarea în zona de conflict”, spune Alexandru Slusari.

Variante pentru opoziția protestatară

În condițiile schimbării sistemului electoral, numite de politologul Alexei Tulbure „distrugerea ultimei redute a democrației în Moldova, deoarece toate celelalte au fost deja capturate”, opoziția protestatară are cîteva variante de luptă.

Varianta nr.1 – rezistența activă. Adică revenirea la situația din 2015 – începutul anului 2016, cînd se atesta apogeul mișcării de protest, iar protestatarii au reușit să obțină anumite cedări din partea puterii. Însă majoritatea experților nu cred în productivitatea acestui scenariu: potrivit lui Valeriu Ostalep, mișcarea de protest din Moldova s-a răsuflat, iar majoritatea cetățenilor au trecut în „regim de așteptare”.

Varianta nr.2 – să obțină anularea votului privind sistemul mixt prin impulsionarea activității opoziției protestatare și poziția dură de izolare a Uniunii Europene.

„Opoziția nu trebuie să-și lase mîinile în jos. Lupta nu s-a încheiat, nu face să ridice drapel alb. Noi trebuie să le arătăm (inclusiv Occidentului) că în interiorul țării există mișcare de protest. Iar dacă eforturile pe frontul intern vor merge la unison cu acțiunile partenerilor noștri externi, sînt convins că vom reuși să exercităm presiuni asupra puterii și să obținem anularea votului privind schimbarea sistemului electoral. În acest scop, Uniunea Europeană trebuie să adopte o poziție dură, punînd pe tapet nu doar sistarea finanțării Moldovei, dar, precum propune Partidul Popular European, și revizuirea Acordului de asociere și anularea regimului de vize pentru RM. În acest caz, șansele anulării votului privind sistemul mixt sînt foarte mari, pentru că prețul modificării sistemului electoral devine izolarea țării și anularea regimului de vize. Cred că totul se va decide în următoarele două luni”, consideră Alexandru Slusari.

Varianta nr.3 – boicotarea alegerilor parlamentare. Apelurile în această privință răsună tot mai des printre opoziția protestatară și pe rețelele de socializare.

„Boicot. Cred că orice altă decizie este greșită”, a scris pe Facebook Alexei Tulbure. Iar fostul secretar executiv al comitetului politic executiv al CC al PCRM Iurie Muntean a declarat că participarea/neparticiparea la alegerile parlamentare în baza noului sistem electoral va demonstra cine în Moldova este de partea opoziției, iar cine este complicele regimului.

Alexandru Slusari consideră că boicotarea alegerilor este ultima redută, iar lupta, deocamdată, se dă pe penultima întărire, unde mai poate fi obținută anularea sistemului mixt. De aceea, la această etapă, opoziția activă trebuie să se concentreze pe varianta nr.2.

„Boicotul are sens în prezența a două componente: dacă boicotarea alegerilor poartă un caracter extins, adică despre neparticiparea la campania electorală anunță cît mai multe partide și, în primul rînd, partidele ce au susținere în societate. Și dacă boicotarea alegerilor ar putea conduce la nerecunoașterea rezultatelor alegerilor la nivel internațional”, spune vicepreședintele partidului „Platforma DA”.

Victor Ciobanu și Valeriu Ostalep nu cred în boicot. Victor Ciobanu îl numește „ficțiune” și „construcție teoretică”. „Experiența demonstrează că la noi nu există unitate în rîndurile opoziției. Acest fapt s-a văzut în cadrul alegerilor prezidențiale, cînd a existat o șansă reală de a le boicota și de a împiedică astfel jocurile politice ale conducerii PDM, dar aceste lucru nu s-a întîmplat”, spune el.

Precum menționează Valeriu Ostalep, chiar dacă majoritatea actorilor politici vor reuși să convină asupra boicotării alegerilor parlamentare din 2018, conducerea PDM va face tot posibilul ca pe lîngă Partidul Democrat și PSRM, în alegerile în baza sistemului mixt să participe cel puțin 5-7 formațiuni politice, inclusiv, partidele-spoilere, pentru ca rezultatele alegerilor parlamentare din 2018 din RM să fie recunoscute de comunitatea internațională. Așa că totul va depinde aici de principialitatea partenerilor externi.

Primul pas independent?

Este curioasă opinia unei personalități cunoscute din țară, care a solicitat anonimatul:

„Acordul UE – Republica Moldova este neavantajos pentru țara noastră, atît din punct de vedere economic, cît și politic. El a fost semnat de guvernul PLDM în scopuri politice, fără o evaluare profesionistă a consecințelor acestui pas. Noi am ajuns într-o robie economică, deschizîndu-ne piața pentru mărfurile europene, fără a obține nimic în schimb. Pe fiecare problemă, politicienii noștri trebuie să se consulte cu funcționarii din UE, majoritatea dintre care nici nu au fost în țara noastră și nu înțeleg realitatea moldovenească.

100 de milioane sau cifre de alt nivel ce ni se promit (iar uneori ne dau cîte ceva), nu pot decide nimic nici în economie, nici în sfera bugetară. Noi avem nevoie de investiții anuale de cîteva ori mai mare, de ordinul miliardelor. UE nu se grăbește cu asemenea investiții, dar imediat ce conducerea ajunge în dependența totală de funcționarii UE, ni se vor impune lucruri ce nu corespund nici tradițiilor, nici necesităților noastre: vînzarea terenurilor agricole și silvice persoanelor străine, paradele minorităților naționale, căsătoriile persoanelor de același sex, alte „valori”.

Demersul comun al PDM și PSRM este primul pas spre reducerea dependenței de funcționarii UE și aici este importantă nu atît esența modificării legislației electorale, cît însuși faptul comportamentului independent al conducerii RM. În problemele principiale noi trebuie să acționăm de sine stătător: și în problema protecției pieței interne de concurența neloială din partea companiilor europene și transnaționale, creării unui sistem accesibil de finanțare a afacerilor și familiilor, atragerii investițiilor fără a privi la evaluările funcționarilor UE a potențialilor investitori și în ignorarea diferitor restricții impuse din partea UE”.

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

trimite știrea ta

Fiți coautorul nostru! Dacă aveți o știre interesantă împărtășiți-ne-o și nouă!


captcha

Întrebarea zilei Toate

load