În Moldova a fost creată „agenţia răzbunării”

În Moldova a fost creată „agenţia răzbunării”

Victor Surugiu

În timpul apropiat, în Moldova îşi va începe activitatea Agenţia de recuperare a bunurilor infracţionale – acea „agenţie a răzbunării”, în jurul căreia au fost rupte atîtea suliţe în parlament, şi care va prelua coordonarea activităţii de recuperare a miliardului de dolari, scos din sistemul bancar al ţării

Totuşi, experţii au dubii că activitatea acesteia va aduce roade: chiar şi în ţările cu justiţie puternică, recuperarea activelor durează zeci de ani. În Moldova, după trei ani de la depistarea „furtului secolului”, mijloacele financiare delapidate din sistemul bancar nu au mai fost recuperate (a nu se confunda cu mijloacele obţinute din vînzarea activelor celor trei bănci).

După modelul ţărilor străine

Legea privind Agenţia de recuperare a bunurilor infracţionale a fost aprobată de Parlament în lectură finală pe 30 martie curent. Autorii acesteia sînt deputaţii Andrian Candu, Sergiu Sîrbu (Partidul Democrat) şi Ion Apostol (Partidul Liberal). Proiectul a fost elaborat cu susţinerea Programului de Dezovlare al ONU şi a Ministerului de Externe al Norvegiei. Iniţiativa a stîrnit discuţii aprinse printre deputaţi, iar reprezemtanţii PSRM şi PLDM s-au abţinut de la vot.

După o lună și jumătate, legea a fost publicată și a intrat în vigoare. Guvernul mai are la dispoziție șase luni pentru a-și corecta actele normative și a-și înainta propunerile de modificare în legislație.

Potrivit vicedirectorului Centrului Național Anticorupție (CNA) Cristina Țarină, practica internațională prevede crearea unor asemenea organe specializate. La adoptarea deciziilor privind crearea noii agenții Moldova a preluat experiența colegilor străini. Precum menționează reprezentanții CNA, în țară sînt un șir de instituții abilitate să depisteze, să urmărească, să returneze și să gestioneze bunurile infracționale, dar activitatea lor este răzleață, iar cooperarea lipsește. Dar cine împiedică instituțiile publice să-și coordoneze acțiunile?

Dar cum se explică apariția încă unei structuri bugetare, cînd și așa numărul bugetarilor din țara noastră este mai mare decît numărul angajaților în sectorul real al economiei? Potrivit ultimilor date, în sfera bugetară, care există din contul contribuabililor, sînt ocupați 200 de mii de persoane, dintre care în aparatul central al structurilor de stat – 72,9 mii. În sectorul real muncesc 517 de mii de persoane. Și cum nu e greu să ghicim, salariile în noua agenție vor fi nu ca cele ale profesorilor din școală, ci mult mai bune. Dar ce au făcut pentru returnarea miliardului furat cei, care în virtutea funcției lor trebuia să se ocupe cu aceasta și au primit timp de trei ani salarii din contul contribuabililor?

Noua agenție va deveni o subdiviziune specializată autonomă în componența CNA, cu funcții de urmărire penală. Atribuțiile ei se extind asupra bunurilor obținute ilegal, aflate atît în Moldova, cît și peste hotarele ei. Totodată, în calitate de proprietari direcți sau indirecți ai activelor ilegale pot fi cetățeni moldoveni, cetățeni străini, apatrizi, precum și persoane juridice locale și de peste hotare.

Agenția se include în investigație cînd este vorba despre încălcarea regulilor de creditare sau de achitarea despăgubirilor în asigurare, spălarea de bani și finanțarea terorismului, gestionarea frauduloasă a băncii, companiei investiționale sau de asigurări, manipularea evenimentelor sportive și pariurilor, acte de corupție, îmbogățire ilicită, uzul de fals la declararea patrimoniului și intereselor personale, obținerea ilegale sau însușirea mijloacelor fondurilor externe.

Totodată, atenția noii entități va fi concentrată asupra activității partidelor politice și fondurilor electorale în ceea ce privește finanțarea ilegală și încălcarea modului de gestionare a mijloacelor bănești. Chiar și absolvirea de răspunderea penală nu-i va scuti pe răufăcători de recuperarea activelor ilegale. În vizorul agenției vor ajunge, de asemenea, și beneficiarii și complicii infracțiunilor.

3% pentru logistică și deplasări

Din noul organ vor face parte ofițeri ai urmării penale, ofițeri investigație, experți și specialiști în domeniul contabilității și auditului. Agenția va avea sarcina de desfășurare a investigațiilor financiare paralele, indisponibilizarea bunurilor infracționale, evaluarea, ținerea evidenței și administrarea bunurilor infracționale, negocierea repatrierii activelor, cooperarea internațională și schimbul de informații.

Directorul agenției și adjuncții lui sînt numiți de directorul CNA. Săptămîna trecută, Centrul Național Anticorupție a desemnat candidatura la funcția de director al noii subdiviziuni. Din trei pretendenți, cele mai mari note ale comisiei de concurs le-a obținut Otilia Nicolai – ofițer de urmărire penală din cadrul CNA cu un stagiu de muncă de 14 ani în acest domeniu. Ea urmează să formeze echipa Agenției pentru recuperarea bunurilor infracționale.

Activitatea acestui organ va fi finanțată din bugetul de stat și alte surse, prevăzute de legislație. Anual, Ministerul Finanțelor va include în bugetul CNA 3% din mijloacele încasate la buget din valoarea bunurilor confiscate în folosul statului prin hotărîre judecătorească definitivă. Agenția va putea utiliza acești bani pentru acoperirea cheltuielilor de logistică, deplasările peste hotare ale angajaților și alte cheltuieli.

Oficial, reprezentanții CNA refuză să facă prognoze, însă precum a menționat pentru noi.md unul dintre conducătorii instituției anticorupție, „noi sîntem determinați ca acțiunile de anchetă și de gestionare să fie lansate în 2017”. Potrivit sursei citate, în curînd va fi anunțat concursul de suplinire a unui șir de funcții vacante, iar accentul se va pune pe calitatea și calificarea specialiștilor.

Opoziția e nedumerită

Potrivit reprezentanților opoziției parlamentare, noua lege este departe de perfecțiune. Precum consideră membrul comisiei juridice, numiri și imunități, liberal-democratul Tudor Deliu, în pofida statutului independent, noul organ riscă să devină un instrument, „prin intermediul căruia, din achizițiile de stat și tendere vor fi excluși cei ce nu vor să se supună majorității”. Potrivit lui Deliu, legea lasă spațiu pentru interpretare și este nefuncțională.

Totodată, deputatul are un șir de întrebări privind procedura de numire a conducătorilor noului organ și organizarea concursului pentru ocuparea acestor funcții. Președintele fracțiunii liberal-democraților a declarat jurnaliștilor că autoritățile aruncă oamenilor praf în ochi, iar crearea noilor agenții nu va putea soluționa în timpul apropiat problema recuperării activelor furate: „Această problemă nu va fi soluționată. Cu atît mai mult cu cît agenția va fi subordonată CNA, în sarcina căruia era să facă acest lucru. Se pare că se pregătește un loc călduț pentru încă un șef”, consideră Deliu.

Deputatul Partidului Socialiștilor Vasile Bolea și-a exprimat îndoiala față de oportunitatea apariției a încă unei agenții, atrăgînd atenția asupra numărului mare de diverse structuri din Moldova, care au atribuții similare. Totodată, deputatul a rămas nedumerit de regula de achitare a unui bonus de 3% din valoarea activelor recuperate. „În Moldova sînt și alte instituții de stat, care aduc bani la buget, ca vama și serviciul fiscal, care pot cere aceeași recompensă”, spune Bolea.

Competențe neclare

Deși legea nu prevede expres, autoritățile au mari așteptări de la noua agenție în partea ce ține de recuperarea activelor delapidate din sistemul bancar al Moldovei. La examinarea inițiativei în parlament privind crearea agenției unul dintre principalele argumente ale autorilor proiectului de lege a fost necesitatea căutării și recuperării miliardului furat. În timpul încăierărilor dintre deputați, cei care nu au dorit să voteze proiectul de lege au fost numiți chiar de intenția de a „ascunde miliardul”.

Autoritățile declară că pînă în prezent, din activele furate au fost recuperate pînă pe 1 iulie 2017, 1 miliard 020,98 milioane de lei. Pe de altă parte, mai mulți experți afirmă că din miliardul de dolari, scos din sistemul bancar, nu a fost recuperat nici un ban. Potrivit lor, milioanele, la care fac referire autoritățile, în realitate reprezintă veniturile obținute din vînzarea activelor băncilor falimentate.

În opinia expertului NOI.md, un fost angajat de rang înalt al forţelor de ordine, în pofida relaţiilor bune cu instituţiile financiare internaţionale, autorităţilor le va fi foarte greu să le demonstreze partenerilor europene că bănuiţii de delapidare deţin active în alte ţări, inclusiv UE. Iar deţinerea probelor clare şi univoce este condiţia obligatorie pentru indisponibilizarea şi recuperarea activelor.

Deşi anterior a fost comunicat că, potrivit unor prognoze reale, Moldova ar putea recupera mijloacele delapidate timp de 3-5 ani, în prezent, potrivit interlocutorului nostru, autorităţile nu au prezentat dovezile, colectate de organele de drept privind sumele activelor păstrate peste hotare. „A trecut mult timp şi eu cred că şansele recuperării majorităţii acestor active se apropie de zero. O parte considerabilă a lor a trecut din mîini în mîini de mai multe ori şi este imposibil de urmărit aceste fluxuri”, consideră expertul.

Potrivit lui, lega adoptată de parlament, ce prevede crearea unei subdiviziuni noi în cadrul CNA, este foarte neclară în partea ţine de competenţele noului organ. În special, agenţia are dreptul să „solicite şi să primească informaţiile şi documentele necesare pentru exercitarea atribuţiilor sale de la entităţile naţionale şi internaţionale”.

„Legea nu concretizează ce  documente şi informaţii anume are dreptul să solicite agenţia, lista concretă a motivelor şi modul de solicitare a acestora, menţionează interlocutorul NOI.md. Astfel, se creează o platformă pentru posibile riscuri speculative de corupţie, acestei agenţii i se oferă competenţe nelimitate de obţinere a informaţiei despre persoanele şi activele, care nu figurează în procedurile penale şi care nu fac obiectul arestării. Şi aici, şi în alte mometne ne rămîne doar să ghicim ce au avut în vedere legislatorii”.

 

Ați găsit eroarea în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Comentarii Adăugați un comentariu11 comentari

Mydaci 26 iul. 16:47

Ну они конечно всем так возмездят..что никто кроме них вороватьне будет.

Василий 24 iul. 08:56

Вроде бы все ясно но кто этим заведением будет управлять если сегодняшние правители то лучше бы и не открывали а то они будут действовать по приказу.

Василий 23 iul. 11:10

Паразиты!!! всё что угодно что б не сажать тех кто бабло упёр и распилил.

Нерусский 22 iul. 13:07

Не надо никаких агентств новых и старых, нужно отменить обязательства правительства , пусть НБ сам беспокоится о своих деньгах, а конкретно посадить всех ответственных лиц из НБ и других трех банков и не отпускать пока не вернут деньги с процентами. Вот тогда будет эфектно, пусть СЕДО осудить Молдову , будет откуда платить.

Владимир 22 iul. 10:46

ЗАКОН Вне СОВЕСТИ --- Обман !
В СОВЕТСКОМ СМЫСЛ СОЗНАНИЕМ РАН,
СТРАНА ЕДИНОЕ ХОТЕЛА,
НО Алчный, Ходит С Мраком Дела...



http://www.noi. md/ru/news_id/234923

молдовеану 21 iul. 13:01

сколько уже удалять можно

graf 20 iul. 21:33
Deleted
moldoveanu 20 iul. 19:56
Deleted
patriotii Moldovei 20 iul. 12:40

Bre moldoveanu.invatate sa scrii fara greseli.Cind vor veni la tine acasa..si iti vor cere calculele vei vedea

moldoveanu 20 iul. 11:35

хыхы
русиянцы, прсм, пкрми другие епрст боятся этого закона, с чего бы это?
все эти росиянские прихвостни боятся реформ потому что рыльце грязное в пуху.
им пуцын обещал что с ним все будет по старому и они смогут воровать как раньше.
нам нужно создать ситуацию и такие законы чтобы воры боялись всю жизнь и даже внуки ответят за воровство своих руских дедов ворованным имуществом и деньгами, то есть не было срока давности за воровство.

Mai multe

Adăugaţi Comentarii

captcha

tu ești reporter

Fiți coautorul nostru! Dacă aveți o știre interesantă împărtășiți-ne-o și nouă!


captcha

Întrebarea zilei Toate

load